Statut social şi valori parentale în socializarea copiilor

1. Statut social şi valori parentaleîn socializarea copiilor Paula A. Tufiş

2. Legătura dintre statut social şi valori parentale

3. Educaţia părinţilor şi valorile parentale(Modelul lui Kohn) • Nivelurile mai înalte de educaţie pun accentul mai mult pe dezvoltarea gândirii abstracte şi critice  oamenii mai educaţi tind să examineze mai îndeaproape regulile impuse extern şi consecinţele ghidării după aceste reguli în situaţii specifice • Creşte preferinţa pentru dezvoltarea abilităţii de autocontrol a copiilor şi pentru construirea unui set intern de reguli de ghidare a comportamentelor • Scade preferinţa pentru dezvoltarea abilităţii copiilor de a se conforma la un set de reguli externe • Kohn (1963)

4. Ocupaţia părinţilor şi valorile parentale(Modelul lui Kohn) • Ocupaţiile cu statut social mai ridicat sunt caracterizate de alte reguli de comportament, interacţiune şi promovare decât ocupaţiile cu statut social mai scăzut: situaţiile ocupaţionale cu care se confruntă o persoană din clasa de mijloc sau clasa de sus cer un mai mare accent pe acţiune independentă pe când o persoană din clasa muncitoare este probabil mai des confruntată cu situaţii ocupaţionale în care respectarea regulilor impuse extern este esenţială • Gradele ridicate de autonomie ocupaţională sunt asociate cu valorizarea autocontrolului şi autonomiei • Gradele scăzute de autonomie ocupaţională sunt asociate cu valorizarea conformismului • Kohn (1963)

5. Mecanisme de mediere a relaţiei dintre statut social şi valori parentale(Modelul lui Kohn) Clasă socială - Flexibilitate intelectuală - Autonomie ocupaţională - Funcţionare psihologică - Orientări vis-a-vis de societate, muncă şi de ei înşişi Valori parentale Conformism Autocontrol

6. Modelul folosit în analiză Caracteristici socio-economice şi demografice ale părinţilor Orientări în relaţie cu sinele, locul de muncă, viaţa, societatea şi religia Valori în creşterea copiilor Statut social (educaţie, ocupaţie. venit) • Concepţia de sine: • Orientare de tip extrovertit • Preferinţe legate de locul de muncă: • Importanţa avantajelor nonfinanciare • Percepţii despre viaţă: • Satisfacţie cu propria viaţă • Control asupra vieţii • Orientări în relaţie cu societatea: • Receptivitate la schimbare • Standarde de moralitate • Religiozitate: • - Importanţa lui Dumnezeu • AUTOCONTROL • (Accent pe construirea unui set intern de reguli) • Independenţă • Imaginaţie • Perseverenţă Variabile de control: Vârstă, statut marital, nr. copii, sex, mediu rezidenţial • CONFORMISM • (Accent pe respectarea regulilor impuse extern) • Supunere • Cumpătare • Hărnicie • Credinţă religioasă

7. Părinţii cu statut social mai ridicat … Profil demografic Profil de orientare • Tineri • Căsătoriţi • Cu mai puţini copii • Bărbaţi • Rezidenţi în urban • Extrovertiţi • Preferă slujbe cu avantaje nonfinaciare • Satisfăcuţi • Au sentimentul că îşi pot controla propria viaţă • Sunt mai receptivi la schimbările generate de procesul tehnologic şi ştiinţific • Mai puţin religioşi • Mai puţin înclinaţi să respingă comportamentele imorale şi ilegale Valori în creşterea copiilor • Valorizează autocontrolul • Resping valorile din familia conformismului

8. Secvenţa de modele Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 Modelul 4 Valori parentale Statut social Profil demografic Profil de orientare

9. Intensitatea asocierii totale dintre statutul social şi valorile parentale Tabelul 1. Coeficienţi de regresie standardizaţi în modelul 1, EVS România, 2005 Notă: *** p < 0,001 ** p < 0,01 * p < 0,05 + p < 0,1

10. Rolul mecanismelor propuse în explicarea relaţiei dintre statut social şi valori parentale (autocontrol) Tabelul 2. Coeficienţi de regresie standardizaţi (statut social  autocontrol) 0,283 *** 0,215 *** 0,199 ** 0,166 * - 41 % 0,273 *** 0,224 *** 0,197 ** 0,194 * - 29 % Notă: *** p < 0,001 ** p < 0,01 * p < 0,05 + p < 0,1

11. Rolul mecanismelor propuse în explicarea relaţiei dintre statut social şi valori parentale (conformism) Tabelul 2. Coeficienţi de regresie standardizaţi (statut social  conformism) -0,306*** -0,263*** -0,288*** -0,280*** - 9 % -0,159** -0,095+ -0,123 -0,071 - 55 % Notă: *** p < 0,001 ** p < 0,01 * p < 0,05 + p < 0,1

12. Concluzii • În comparaţie cu părinţii aflaţi în poziţii sociale dezavantajate, cei cu statut social mai ridicat tind să pună accentul mai mult pe dezvoltarea autocontrolului şi mai puţin pe dezvoltarea conformismului în socializarea copiilor • Lucrarea a analizat în ce măsură aceste relaţii pot fi explicate de profilele demografice şi de profilele de orientare în diverse domenii ale părinţilor • Atât variabilele de profil demografic cât şi cele de profil de orientare contribuie la explicarea relaţiei dintre statutul social şi valorile parentale: • Valorile parentale diferă în funcţie de vârstă, statut marital, sex … iar diferenţele de statut social dintre grupuri caracterizate de diverse profiluri demografice explică o parte din relaţia existentă între statut social şi valori parentale • În plus, statutul social acţionează indirect asupra valorilor parentale prin efectele sale asupra concepţiei de sine şi asupra orientărilor în relaţie cu munca, viaţa, societatea şi religia.