1 / 11

Ochiul – organ al vederi

V ederea cromatică şi importanţa culorilor în viaţa noastra proiect realizat de Adina Ionita – 9F. Ochiul – organ al vederi.

blanca
Download Presentation

Ochiul – organ al vederi

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Vederea cromatică şi importanţa culorilor în viaţa noastra proiect realizat de Adina Ionita – 9F

  2. Ochiul – organ al vederi Din punct de vedere anatomic, ochiuleste, dupa cum se stie, un organ deosebit de complex, servind la transformareaimaginilorgeometrice ale corpurilor in senzatiivizuale. Privindinsanumai din punctul de vedere al opticiigeometrice, el constituie un sistem optic format din treimediitransparente: umoareaapoasa, cristalinulsiumoareasticloasa (sauvitroasa): Aceastease gasesc in interiorulglobului ocular, marginit in exterior de o membranarezistenta, numitasclerotica. Scleroticaesteopacapeste tot, exceptand o portiune din fata, care estetransparentasi de forma sferica, numitacorneeatransparenta. Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabateceletreimediitransparentesicadepe retina, unde se formeaza o imagine realasirasturnata a obiectelorprivite. Fluxulluminosestereglat automat prin actiuneainvoluntara (reflexa) a irisului.Aceastaeste o membrana (aicareipigmentidau “culoareaochilor”) perforata in centruprintr-o deschiderecirculara, de diametrulvariabil, numitapupila. La luminapreaintensa, irisulisimarestepupila, penru a proteja retina, iar la luminapreaslaba, irisulisimarestepupilapentru a mariiluminareaimaginilor de pe retina.

  3. Retinaeste o membranasubtire, alcatuita din prelungirilenervului optic sicontinand un numar mare de celulesenzationale, care perceplumina, numiteconurisibastonase.Conurilesuntcelulespecializate in perceperealuminii de intensitateslaba, fiindpracticincapabilesadistingaculorile. Ochiulomenesccontineaproximativ 7 milioaneconurisi 130 milioanebastonase, foarteneuniformraspandite. Conurileocupamai ales parteacentrala a retinei, in timpcedensitateabastonaselorcrestespreperiferie. In parteacentrala, putinmaisus de axaoptica, exista o regiunenumitapatagalbena (macula lutea) in mijloculcareia se afla o mica adancitura – foveeacentralis – populataexclusiv de conuri, in numar de 13000 – 15000. Sub actiuneainvoluntara a unormuschispecialiaiochilului, globul ocular suferamiscari de rotatie in orbitasa, astfelincatimagineasa se formezetotdeauna in regiuneapeteigalbene, ceamaiimportantaregiunefotosensibila a ochiului. • Cristalinulare forma uneilentilenesimetricbiconvexesipoatefimaibombatsaumaiputinbombat sub actiuneareflexa a muschilorciliari, modificandu-siastfelconvergenta, incatimagineasacada pa retina. El are o structurastratificata, prezentandspremargineindicele de refractie de aproximativ 1,38 , iar in interior de aproximativ 1,41. • Acomodarea. Un ochi normal, aflat in stare de repaus, are focarulsituatpe retina. Din aceastacauza, pentruobiectelesituatea la infinit (practic, la distantemaimaridecat circa 15 m) ochiulformeazaimaginilepe retina faranici un efort de modificare a cristalinului. • Apropiindobiectul, cristalinul se bombeaza sub actiuneamuschilorciliari, asafelincatimagineasaramana tot pe retina. Fenomenul se numesteacomodare. Cristalinulinsa nu se poatebombaoricatsi de aceeaobiectulpoatefiadusdoarpana la o anumitadistanta minima – distanta minima de vedere – sub care ochiul nu maipoate forma imagineape retina. Acomodareaochiuluiestedeciposibila in tre un punctaflat la o distanta maxima (punctulremotum), care, pentruochiul normal este la infinit (practic, peste 15 m) si un punctaflat la o distanta minima (punctulproximum), care pentruochiul normal este de 10–15 cm la tinerisiaproximativ 25 cm la adulti. In mod normal, ochiulvedecelmaibine, putanddistingecelemaimultedetalii, la o distantamai mare decatdistanta minima de vederesianume la aproximativ 25 cm, numitadistantavederiioptime.

  4. Vederea cromatica • Retina continetreicategorii de conuri cu pigmentizuali cu sensibilitatespectrala maxima diferita: rosu (560 nm), verde (530 nm) sialbastru (430 nm). Pigmentiirosiisiverziaiconurilorsuntcodificatipecromozomul X; pigmentulalbastrupecromozomul 7. Mutatiilepigmentuluialbastrusuntextrem de rare. Mutatiilepigmentiilorrosiisiverziproducacromatopsiacongenitala X-linkata, la 8% din barbati. Indiziiafectati nu sunt cu adevaratacromatici, cidifera de subiectiinormali prin modul in care percepculorilesimodul in care combinaradiatiileprimaremonocromaticepentruobtinereauneiculori date. Tricromatiianormali au treitipuri de conuri, dar o mutatie la nivelulunui pigment (de obiceirosusauverde) determina o modificare a sensibilitatiispectralemaxime, alterandproportiaculorilorprimarenecesarepentruobtinereauneiculori.

  5. Dicromatiiau numaidouatipuri de conurisi de aceeavor forma culorilenumaipebaza a douaculoriprimare. Tricromatiianormalisidicromatii au o acuitatezuala de 6/6 (20/20), insadiscriminareanuanteloresteafectata. Placilecolorate Ishihara pot fiutilizatepentrudetectareadiscromatopsieirosu-verde. Placile test includ un numarascuns, zibilnumaipentrusubiectii care confundaculoriledatoritadiscromatopsieirosu-verde. Deoarecediscro-matopsiilesuntaproape in totalitate X-linkate, screening-ul are valoaredoar in cazulcopiilor de sex masculin.Placile Ishihara suntdeseoriutilizatepentrutestareapacientilor cu tulburaridobandite ale vederiicolorate. Desiele nu au fostconceputepentru acest scop, nu existaaltametodamaisimplasimaicomodapentrutestareacantitativa de rutina a vederiicolorate. Defecteledobandite ale vederiicoloratesuntdeseorirezultatulunorboli ale maculeisaunervului optic. De exemplu, pacientii cu antecedente de nevritaopticaacuzadeseori o diminuare a perceptieiculorilorincamulttimpdupaceacuitatealorzuala a revenit la normal. Tulburarilevederiicolorate pot fi de asemena consecutive accidentelorvascularecerebralebilaterale care afecteazaportiuneaventrala a lobului occipital (acromatopsiecerebrala). Acestipacienti pot percepenumainuante de grisi pot avea de asemeneadificultati in recunoastereafetelor (prosonozie). Infarctelelobului occipital dominant determinauneori anomie zualapentruculori. Pacientiiafectati pot distingesidiferentiaculorile, dar nu le pot denumi.

  6. Culorile şi importanţa lor în viaţa noastră Numim culoare percepţia de către ochi a uneia sau a mai multor frecvenţe (sau lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepţie provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiaşi imagini. Percepţia culorii este influenţată de biologie (unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alţii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluţia aceluiaşi observator, sau de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaţia multor iluzii optice). Culoarea, noţiune perceptivă, nu trebuie confundată cu lungimea de undă, noţiune fizică. Ochiul uman este incapabil să distingă între galbenul monocromatic (o singură lungime de undă) şi o compoziţie de verde şi roşu. Această iluzie optică permite afişarea culorii galbene pe ecranul monitorului, şi, în general, sineza tricromă. Ştiinţa culorii, denumită şi cromatică, include percepera culorii de către ochiul uman, originea culorii în diversele materiale, teoria culorii în artă şi aspectele fizice ale culorii în spectrul electromagnetic.

  7. Ochiulpoatevedea 7 milioane de culori.Anumiteculori pot iritaochiisi pot cauzadureri de cap .Alteculorisaucombinatii de culorisuntlinistitoare. Decifolosireacorecta a culorilorpoatemariproductivitatea, minimalizaobosireavizualasi pot relaxaintregcorpul.Culoarearegilor era purpuriu. Pentrupersoaneleimportante, se desfasoaracovoarerosii. In uneleculturi se credea ca anumiteculoriaveauputerienergizantesauvindecatoare. De exemplu, o pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa in perioadaRenascentistaPurtand o rochieverde ,aratand, astfeldorintasiposibilitatea de a purtacopii.

  8. Tot ce ne înconjoară are o culoare, un parfum sau un sunet. Am fost tentaţi deseori să ne întrebăm care este culoarea care ni s-ar potrivi...şi nu am găsit întotdeauna răspunsul sau dacă l-am găsit nu am fost întotdeauna mulţumiţi de el. Se ştie că fiecărei persoane i se potrivesc doar anumite culori...şi asta deoarece fiecare culoare potenţează câte un tip de personalitate. Iată câteva dintre semnificaţiile culorilor:Roşu- scoate în evidenţă sensibilităţile observatorului, fiind deci o culoare foarte puternică. De aceea roşul captează foarte repede atenţia. În acest caz se recomandă ca persoanele care optează pentru o îmbrăcăminte de această culoare să fie stăpâne pe sine şi nu prea timide. Totodată, roşul este şi culoarea pasiunii, însă el nu trebuie folosit în exces.Roşu  are un efect stimulator general, provoaca, incita la actiune, indeosebi in plan psihomotor, stimulator intelectual. El este o culoare specifica tipului activ, autonom, locomotor, competitiv, operati.Rosu simbolizeaza caldura, foc, pasiune, entuziasm si agresiune. El poate mari presiunea sangelui si ritmul respiratiei. Are efectul de a stimula oamenii sa ia decizii in mod rapid si creste sperantele.

  9. Rozul – este o culoare care îl face pe cel care îl poartă să iubească lumea, fiind deci culoarea dragostei şi totodată cea mai romantica si afectiva culoare. Totodată, rozul este şi culoarea sexualităţii. Este dealtfel şi simbolul unei iubiri în tăcere. El are rolul de a calma şi de a îmbuna sentimentele. Studiile efectuate în mai multe închisori au arătata că atunci cand celulele prizonierilor sunt vopsite in roz, atitudinea agresiva se diminueaza vizibil, dar efectul nu este insă durabil. O expunere mai îndelungată la această culoare poate duce în final la o explozie de violenţă. De asemenea se spune că rozul decolorat este culoarea care marchează cel mai bine începutul marii dezvoltări intelectuale, fiind totodată şi cea mai potrivită culoare în domeniul investiţiilor.

  10. Verdele – este o culoare excelentă pentru realizări financiare, fiind deci culoarea câştigului financiar. Verdele are totodată şi un Se spune că persoana care-l poartă e înclinată să ia iniţiative efect de liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, siguranta. El faciliteaza deconectarea nervoasa.. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. Exprima concentrare, siguranta, introspectie. Important de ştiut este faptul că verdele este culoarea potrivită hainelor ce trebuie îmbrăcate atunci când mergeţi să daţi un interviu pentru angajare. Verdele este totodată şi culoarea speranţei, fiind o culoare foarte potrivită spre a fi utilizată la zugrăvirea dormitoarelor. Se spune că verdele închis este culoarea care indică o concentrare puternică, dar care durează doar un moment.   Albastrul – este o culoare liniştitoare, fiind culoarea intelectualului. Este dealtfel şi simbolul unei iubiri ascunse.. Această culoare favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de incetinire a ritmului activitatii; indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara, seriozitate, meditatie. In exces, conduce la depresie. Se caracterizeaza prin profunzimea trairilor si sentimentelor. Caracteristica pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptiv Albastrul obişnuit marchează începutul contactului spiritual. Albastrul deschis sugerează setea de cunoaştere, dar şi nevoia de odihnă şi relaxare. Albastrul electric este culoarea care se potriveşte unei persoane care e mulţumită cu nivelul său existent de cunoaştere sau doreşte realizări intelectuale mai înalte. Această culoare este foarte bună pentru oratori căci atrage publicul. Este totodată şi o culoare potrivită pentru un om disponibil întotdeauna şi mai ales atunci când este nevoie. Albastrul pulverizat este culoarea potrivită pentru un visător, pentru artistul creator, arareori preocupat de lucruri materiale. Albastrul închis se potriveşte mai mult persoanelor care nu sunt satisfăcute de acţiunile altora. Deseori albastrul se foloseşte ca o culoare neutră, pentru a produce îmbinarea mai multor culori. Galbenul – este o culoare benefică, iar în combinaţie cu albul pur se obţine galben pal. Este totodată şi culoarea geloziei. Se ştie că această culoare stimulează si intreţine starea de vigilenţă, sporeşte capacitatea de mobilizare si concentrare a atenţiei, predispune la comunicativitate; dă senzaţia de caldură şi de intimitate. Galbenul este culoarea  caracteristică tipului activ, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiraţie. Privită mult timp, da senzaţia de oboseală, dar în tonuri palide este suportabilă.  

  11. Sfârsit http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare http://www.mirelutza.ro/culori.html

More Related