1 / 25

CONFERIN Ţ A cu tema : VALORIFICAREA ENERGIEI DIN REGIUNEA DUNARII SI MARII NEGRE

CONFERIN Ţ A cu tema : VALORIFICAREA ENERGIEI DIN REGIUNEA DUNARII SI MARII NEGRE GIURGIU, 30 SEPTEMBRIE 2011. INTRODUCERE.

belden
Download Presentation

CONFERIN Ţ A cu tema : VALORIFICAREA ENERGIEI DIN REGIUNEA DUNARII SI MARII NEGRE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CONFERINŢA cu tema: VALORIFICAREA ENERGIEI DIN REGIUNEA DUNARII SI MARII NEGRE GIURGIU, 30 SEPTEMBRIE 2011

  2. INTRODUCERE Apa, unul din elementele indispensabile vieţii, a fost utilizată de om încă din cele mai vechi timpuri şi ca forţă motrice, în instalaţii care ajutau la îndeplinirea diferitelor activităţi cu caracter gospodăresc (mori pentru măcinat grânele, gatere pentru tăiatul buştenilor etc). Utilizarea apei, ca sursă de producere a curentului electric, a apărut în a doua jumătate a secolului trecut când, în general, începe să se dezvolte industria şi când nevoia de energie începe să se facă simţită.La noi în ţară, primele uzine hidroelectrice datează din anii 1895 (Sinaia), 1905 (Sebeş), uzine mici, echipate cu grupuri Francis (aduse de austrieci), cu randamente scăzute. Perioada de avânt a valorificării potenţialului hidroenergetic din ţara noastră se situează între anii 1960 – 1980, când intră în funcţiune o serie de amenajări importante: Bistriţa – Stejaru (210 MW în 1960 – 1962), Argeş – Vidraru (220 MW în 1966), Dunăre – Porţile de Fier I ( 1050 MW partea română, în 1970 – 1971), Lotru – Ciunget (510 MW în 1972 – 1975), Someşul Cald – Mărişelu (220 MW în 1977) şi altele. Se continuă cu amenajarea sectoarelor de râu situate aval de marile acumulări realizate sau a sectoarelor cuprinse între zone amenajate (Gogoşu pe Dunăre, Someşul Cald – Floreşti II pe Someşul Cald, sectoare amonte şi aval de Dăeşti – Zăvideni pe Olt etc) şi se atacă scheme noi pe râuri, ca: Râul Mare, Crişul Repede, Buzău, Siret etc. Toate aceste amenajări au făcut ca, la finele anului 1990, puterea total instalată în hidro să fie de cca 5730 MW. În perioada 1991-2010, S.C. Hidroelectrica S.A. a pus în funcţiune în amenajări hidroenergetice cca. 1050 MW (Em = 1575GWh/an), astfel încât în prezent puterea instalată în centralele hidroelectrice aflate în patrimoniul societăţii este de 6438 MW, acestei puteri corespunzându-i în anul hidrologic mediu o energie de proiect de 17.440 GWh/an.

  3. HIDROELECTRICA - LIDER ÎN PRODUCŢIA DE ENERGIE ÎN ROMÂNIA HIDROELECTRICA - producătorul cel mai important de energie electrică din România pe piaţa reglementată - principalul producător de servicii de sistem din România (cca. 80% din total), asigurând stabilitatea sistemului - principalul producător de energie pe piaţa liberă La 31.12.2010 avea în administrare 273 centrale hidroelectrice şi staţii de pompare Puterea totală instalată: 6438,11 MW (inclusiv staţiile de pompare) În anul 2010, producţia de energie electrică în centralele hidroelectrice din administrarea companiei a fost de 19.852 GWh Producţia de energie în anul hidrologic mediu ~ 17 TWh

  4. PRODUCŢIA DE ENERGIE ÎN ANUL 2010 Energia electrică produsă în instalaţiile SC Hidroelectrica SA a reprezentat 32,66 % din producţia totală a ţării.

  5. PUTEREA INSTALATĂ

  6. POTENŢIALUL HIDROENERGETIC TEORETIC Potenţialul hidroenergetic liniar Potenţialul liniar al fluviului Dunărea Potenţialul liniar al Dunării corespunzător debitului mediu normal – partea României- a fost evaluat la 2100 MW, respectiv 18.400 GWh/an. Aceste valori reprezintă cca.26% din potenţialul liniar total al României. Repartiţia potenţialului liniar al Dunării Inferioare (aval confluenţă cu R. Nera – Marea Neagră), pe sectoare teritoriale:

  7. POTENŢIALUL HIDROENERGETIC TEORETIC Potenţialul hidroenergetic liniar Potenţialul liniar al cursurilor de apă interioare Clasarea după puterile unitare a potenţialului liniar inventariat pe cursurile de apă interioare: Sectoarele cu potenţial specific de peste 500 kW/km, care prezintă interes pentru amenajările hidroenergetice, însumează o lungime de cca.3400 km şi o putere medie de cca. 3000 MW, reprezentând 15% din lungimea totală a cursurilor de ape inventariate şi 51% din puterea medie totală.

  8. POTENŢIALUL HIDROENERGETIC TEHNIC AMENAJABIL Potenţialul hidroenergetic al ţării, preocupare permanentă a prof. dr. ing. Dorin Pavel, apare sub o formă sau alta (teoretic sau tehnic amenajabil), în mai toate lucrările publicate între anii 1930-1970. Tabelul de mai jos, extras din volumul ’’Turbine hidraulice şi echipamente hidroenergetice’’, editat în 1965, de profesorii Dorin Pavel şi Stefan Zarea, prezintă potenţialul tehnic amenajabil defalcat de autori pe zone funcţionale şi categorii de importanţă economică, stabilite prin criteriul cel mai uzual la acea dată şi anume, ’’termenul de recuperare’’ al investiţiei necesare realizării unei scheme hidroenergetice. Categ.I, IV şi VI - excepţional de economice Tr = 3….5 ani Categ.II şi V - normal de economice Tr = 6….10 ani Categ.III - mediocre din punct de vedere economicTr > 10 ani

  9. SOLUŢII PRIVIND AMENAJAREA ÎNTREGULUI POTENŢIAL HIDROENERGETIC TEHNIC • În vederea amenajării potenţialului hidroenergetic cu costuri cât mai reduse, este necesar să se reconsidere schemele anterioare şi să se întocmească scheme bazate pe principii noi de proiectare, cum ar fi: • amenajarea cursurilor de apă în bazin propriu; • eliminarea transferului de stocuri de apă prin derivaţii lungi între bazine; • reducerea capacităţii lacurilor de acumulare la volumul justificat de folosinţă energetică, rezultat din mărimea stocului disponibil coroborat cu posibilităţile de realizare ale lacului respectiv; • dimensionarea centralelor hidroelectrice conform cerinţelor sistemului energetic naţional; • - adoptarea debitului instalat în concordanţă cu mărimea debitului din secţiune şi cu gradul de regularizare pe care-l poate asigura lacul (lacurile) de acumulare aferentcentralei din schema respectivă (coeficientul de instalare: Ki = Qi/Qm  2).

  10. POTENŢIALUL HIDROENERGETIC ECONOMIC AMENAJABIL • 1.Valoarea totală a potenţialului economic amenajabil al ţării se apreciază la cca. 32,20 TWh/an (fără micropotenţialul evaluat la cca. 2,226 TWh/an) din care în prezent Hidroelectrica valorifică în exploatare cca. 17,44 TWh/an, adică 54%. • 2. Conform strategiei de dezvoltare a SC Hidroelectrica SA se urmăreşte: • amenajarea până în anul 2025 a unui potenţial de 2,228 TWh/an (Pi = 663 MW) prin finalizarea proiectelor aflate în curs de execuţie; • amenajarea a 20 de sectoare noi de râuri care au un potenţial de 1,246 TWh/an (Pi = 385 MW) pentru care sunt întocmite studii preliminare. • În anul 2025 se poate valorifica un potenţial de 20,91 TWh/an, în condiţiile realizării obiectivelor propuse prin Strategia de dezvoltare a SC Hidroelectrica SA orizont 2025, ceea ce reprezintă 64,95% din potenţialului economic amenajabil al ţării. • Se estimează că efortul financiar necesar atingerii acestor obiective se ridică la valoarea de 2141,42 milioane Euro, la care se adaugă investiţia estimată pentru realizarea CHEAP Tarniţa Lăpuşteşti în valoare de 1164 milioane Euro.

  11. DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI HIDROENERGETIC Strategia de dezvoltare a SC Hidroelectrica SA pentru perioada 2011-2025 cuprinde următoarele obiective generale: • creşterea gradului de utilizare a potenţialului hidroenergetic al ţării prin realizarea de noi capacităţi de producţie, de la 53,83%,în prezent, până la 64,95% la nivelul anului 2025, respectiv cca. 20,91 TWh/an pentru un an hidrologic mediu; • strategia de fundamentare şi aprobare a unui program naţional privind valorificarea potenţialului hidroenergetic tehnic amenajabil, în contextul gospodăririi eficiente a resurselor de apă; • elaborarea unei legislaţii naţionale specifice prin care toate entităţile administrative şi economice beneficiare ale folosinţelor complexe asigurate de valorificarea potenţialului hidroenergetic să contribuie la realizarea investiţiilor în domeniu; Acest program naţional este necesar pentru promovarea schemelor de amenajare hidroenergetică cu folosinţă complexă, luând în considerare: - regularizarea stocului natural hidrologic al bazinelor hidrografice pentru acoperirea perioadelor secetoase, a rezervelor de apă necesare pentru populaţie, industrie, agricultură; - tranzitarea undelor de viiturăîn condiţii de siguranţă pentru localităţi, căi de comunicaţii şi terenuri agricole; -dezvoltarea amenajării teritoriului, a căilor de comunicaţii din zonă; - dezvoltarea potenţialului turistic şi piscicol în zona viitoarelor amenajări.

  12. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A HIDROELECTRICA Principalele obiective ale strategiei: • aducerea capacităţilor de producţie în operare la nivelul performanţelor de pe plan mondial, creşterea siguranţei în funcţionare; • puneri în funcţiune de noi capacităţi de producţie şi modernizări; • atragerea capitalului privat în proiecte de tip Green/Brown Field pentru amenajări hidroenergetice aflate în faza de proiect; • privatizarea microhidrocentralelor astfel încât să fie stimulată dezvoltarea regională • diversificarea activităţii de producţie prin punerea în funcţiune a unor instalaţii de valorificare a energiei eoliene; • instalarea unei capacităţi solare pilot.

  13. Strategia de dezvoltare a Hidroelectrica pe perioada 2011-2025 este structuratăpe programe după cum urmează: PROGRAMUL 1 – Obiective de investiţii hidroenergetice prioritare finanţate prin efort propriu PROGRAMUL 2 – Obiective de investiţii hidroenergetice în derulare, propuse pentru Parteneriat Public Privat PROGRAMUL 3 – Retehnologizări şi modernizări în derulare a centralelor hidroelectrice cu PIF până în 2014 PROGRAMUL 4 – Retehnologizări şi modernizări de centrale hidroelectrice cu începerea execuţiei în intervalul 2011-2012 PROGRAMUL 5 – Obiective de investiţii hidroenergetice strategice, de interes naţional .

  14. PROGRAMUL 1 – Obiective de investiţii hidroenergetice prioritare finanţate prin efort propriu

  15. PROGRAMUL 2 – Obiective de investiţii hidroenergetice în derulare, propuse pentru Parteneriat Public Privat

  16. PROGRAMUL 3 – Retehnologizări şi modernizări în derulare ale centralelor hidroelectrice cu PIF până în 2014

  17. PROGRAMUL 4 – Retehnologizări şi modernizări de centrale hidroelectrice cu începerea execuţiei în intervalul 2011-2012

  18. PROGRAMUL 5 – Obiective de investiţii hidroenergetice strategice, de interes naţional

  19. ATRAGEREA CAPITALULUI PRIVAT ÎN PROIECTE DE TIP GREEN/BROWN FIELD Ţinând cont de rolul esenţial pe care îl joacă energia, cât şi caracterul său strategic în cadrul economiei româneşti, Hidroelectrica acţionează în aşa fel încât să îşi atingă obiectivele strategice într-o manieră durabilă. Astfel, Hidroelectrica urmăreşte dezvoltarea proiectelor pe bază de parteneriate, prin stabilirea şi menţinerea unor relaţii solide de cooperare, în vederea dezvoltării durabile a sectorului hidroenergetic din România. Identificarea de potenţiali parteneri pentru a atrage capitalul privat în vederea dezvoltării, modernizării şi a creşterii performanţei hidrocentralelor româneşti, în scopul consolidării brandului companiei pe piaţa de energie, cât şi pentru valorificarea în continuare a potenţialului hidroenergetic al României, se realizează în condiţiile respectării legislaţiei din România. Astfel, Hidroelectrica are în vedere realizarea unor proiecte de investiţii hidroenergetice, cu implicarea unor investitori autohtoni sau străini, prin constituirea unor societăţi comerciale de tip IPP, în conformitate cu prevederile Ordinului MECMA nr. 2906/2010.

  20. Proiecte de investiţii de tip IPP

  21. PRIVATIZARE MHC (capacităţi de producţie în microhidrocentrale) În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 554/2002, completată cu Hotărârea Guvernului nr. 1016/2002, 235 de centrale hidroelectrice de mică putere au fost transferate în patrimoniul Hidroelectrica (din patrimoniile companiilor Electrica, Termoelectrica şi Nuclearelectrica). Societatea are prevăzută în strategia de privatizare conform HG nr. 635/2003, HG nr. 881/2004 şi capitolului 14 energie, negocieri cu UE - vânzarea a 150 microhidrocentrale, cu scopul reabilitării şi modernizării acestora. În anul 2004 au fost evaluate 145 de MHC-uri în vederea pregătirii cadrului de vânzare prin licitaţie. Procesul de privatizare a microhidrocentralelor: vânzarea ca active, prin licitaţie deschisă, a centralelor situate pe flux/cascadă, astfel încât să fie stimulată dezvoltarea regională. Până în prezent au fost vândute 87 MHC-uri în cadrul a şapte licitaţii cu strigare. În viitor, Hidroelectrica va continua procesul de vânzare a restului de 63 de microhidrocentrale.

  22. Privatizare MHC (capacităţi de producţie în microhidrocentrale) În următoarea etapă, Hidroelectrica va continua procesul de privatizare a microhidrocentralor, prin scoaterea la vânzare a 6 pachete cuprinzând 16 MHC-uri, cu o putere instalată totală de 7295 kW şi o energie de proiect de 25.854 MWh, după cum urmează: • Pachetul 1 – 1 MHC, putere instalată 850 kW, energie proiect 3080 MWh • Pachetul 2 – 6 MHC-uri, putere instalată 1318 kW, energie proiect 4556 MWh • Pachetul 3 – 1 MHC, putere instalată 655 kW, energie proiect 1850 MWh • Pachetul 4 – 5 MHC-uri, putere instalată 3599 kW, energie proiect 11.517 MWh • Pachetul 5 – 2 MHC-uri, putere instalată 747 kW, energie proiect 4521 MWh • Pachetul 6 – 1 MHC, putere instalată 126 kW, energie proiect 330 MWh

  23. Locul 3 în TOP 100 CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN ROMÂNIA, evaluată la 3,35 miliarde Euro în 2009.Locul 4 în TOP 100 CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN ROMÂNIA, evaluată la 3,287 miliarde Euro în 2008. Locul 5 în TOP 100 CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN ROMÂNIA, evaluată la 3,6 miliarde Euro în 2007.Locul 6 în TOP 100 CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN ROMÂNIA, evaluată la 3,5 milarde Euro, cu 30% mai mult decat in 2006.Locul 6 în TOP 100 CELE MAI VALOROASE COMPANII DIN ROMÂNIA. CALEA SPRE PERFORMANŢĂ 2010 2009 2008 2007 2006 .

  24. HIDROELECTRICA PE SCURT • Principalul producător şi furnizor de energie din România • Companie concentrată pe o creştere profitabilăşi pe o activitate sustenabilă pe termen lung, furnizând totodată servicii de calitate şi dezvoltând proiecte sigure • Companie angajată să respecte principiile dezvoltării durabile care stau la baza strategiei de dezvoltare • Companie preocupată de creşterea implicării sociale, în acord cu conceptul nostru de “eco-eficienţă” Produsul nostru: energie nepoluantă, regenerabilă şi ieftină!

More Related