evaluarea cre terii normale tulbur ri de cre tere n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
Evaluarea creşterii normale Tulburări de creştere PowerPoint Presentation
Download Presentation
Evaluarea creşterii normale Tulburări de creştere

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 33

Evaluarea creşterii normale Tulburări de creştere - PowerPoint PPT Presentation


  • 212 Views
  • Uploaded on

CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA NORMALĂ. Evaluarea creşterii normale Tulburări de creştere. Prof. Dr. CORINA GĂLEŞANU. INTRODUCERE. Creşterea poate fi definită ca un proces de de zvoltare în mărime (dimensiuni) prin acreţia ţesuturilor

loader
I am the owner, or an agent authorized to act on behalf of the owner, of the copyrighted work described.
capcha
Download Presentation

Evaluarea creşterii normale Tulburări de creştere


An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript
evaluarea cre terii normale tulbur ri de cre tere

CREŞTEREA

ŞI DEZVOLTAREA NORMALĂ

Evaluarea creşterii normaleTulburări de creştere

Prof. Dr. CORINA GĂLEŞANU

introducere
INTRODUCERE
  • Creşterea poate fi definită ca un proces de dezvoltare în mărime (dimensiuni) prin acreţia ţesuturilor
  • Este observată în întreg organismul, în componentele corpului, în sistemele organice, în celulele din jur
  • Este dependentă de: - hiperplazia celulară (nr. cel.)

- hipertrofia celulară (> vol.cel.)

- apoptoza (moarte celulară programată)

  • Hiperplazia şi apoptoza sunt genetic determinate să limiteze mărimea unui organ sau a corpului.
  • Viteza şi succesul creşterii depinde de rata relativă a acestor trei evenimente celulare
  • Orice tulburare poate genera grade diferite de eşecuri în dezvoltarea întregului corp sau pe fragmente
introducere1
INTRODUCERE

-Controlul creşterii umane este legat de factori:

- interni cum este genotipul sau

- externi: nutriţia, mediul înconjurător,

- sisteme de semnale interne: hormoni, factori de creştere

- Creşterea ţesutului nu se sfârşeşte cu completa dezvoltare a corpului întreg:

- unele celule (ficat, ţesut endocrin) îşi păstrează abilitate de proliferare;

- altele (sângele, cel. epidermale) pot fi reînoite, dar rămân diferenţiate terminal;

- altele (sistemul nervos) are o capacitate limitată de regenerare

- Creşterea întregului corp nu este un eveniment uşor, simetric:

- există variaţii de creştere în organe şi regiuni în copilărie şi adolescenţă;

- este momentul când fiecare organ şi sistem este vulnerabil la evenimente variabile

etapele dezvolt rii
ETAPELE DEZVOLTĂRII

- Traiectoria de creştere pentru fiecare etapă de creştere: fetală, infantilă, copilărie, pubertate – este reprezentată matematic.

etapele dezvolt rii1
ETAPELE DEZVOLTĂRII
  • creşterea în primii 3 ani rezultă dintr-o combinaţie:

- decelare rapidă a componentelor infantile

- accelerare înceată a componentelor copilăriei

  • anii copilăriei de mijloc (mid-childhood)
  • adolescenţa alertată de contribuţia pubertară

Bolile cronice potentă cauză a tulburărilor de creştere: - efecte adverse ale bolii

- tulburări nutriţionale

monitorizarea creşterii este un important şi

esenţial factor al sănătăţii copilului.

Tulburările emoţionale întârziere dramatică a creşterii

1 cre terea normal
1. CREŞTEREA NORMALĂ

Auxologia = ştiinţă metrică a creşterii

Evaluarea creşterii:

1. Parametrii măsuraţi:

- talia: - culcat până la 3 ani

- ridicat peste 3 ani

există variaţii între măsurători: 3 măsurători  media

- greutatea: subiect dezbrăcat (1/10 kg)

- perimetrul cranial: perimetrul cefalic maxim

- anvergura: subiectul în picioare, mâinile întinse – distanţa de la un medius la altul

- segmentul superior = trunchi + gât+cap≈ talia aşezat

- segmentul inferior = diferenţa: talie - segment superior

evaluarea cre terii
EVALUAREA CREŞTERII

2.Parametrii calculaţi:

- viteza de creştere: cm/an sau cm/6 luni

- greutatea prin raportare la talie: greutatea raportată la greutatea medie pentru înălţimea copilului (vârsta staturală).

Se exprimă în DS în raport cu talia medie sau %

- indicele de corpolenţă (Quetelet) kg/m2 sau indicele de masă corporală = greutate/talie (BMI)

Se exprimă în procente, reflectă statusul nutriţional sau masa grasă

evaluarea cre terii1
EVALUAREA CREŞTERII

3. Valori de referinţă

- creşterea unui copil este considerată normală dacă parametrii auxologici evoluează de manieră paralelă curbelor de referinţă în acelaşi culoar între +2 şi -2 DS sau 30 şi 950 percentile (SUA)

- între aceste două măsuri se situează 95% din populaţie

- există normative pentru populaţia dintr-o regiune, zonă geografică, diferenţe rasiale, etc.

evolu ia cre terii etape
EVOLUŢIA CREŞTERII - ETAPE
  • - fetală
  • de la naştere la 4 ani (mica copilărie perioada infantilă)
  • - de la 4 ani la debutul pubertar (copilărie)
  • - pubertatea
etapele cre terii
ETAPELE CREŞTERII

1. Fetusul

- în primul trimestru – stabilirea paternului tisular şi sistemele organice

- săpt. 1-3: ectoderm, mezoderm, endoderm  disc embrionic

- săpt. 4-8: creştere şi diferenţiere rapidă a tuturor sistemelor organice ale corpului

- al doilea trimestru - hiperplazie celulară majoră

- al treilea trimestru - maturarea organelor şi sistemelor

- pregătirea pentru viaţa extrauterină

Creşterea velocitară: săpt. 4 - 12 = 33 cm/an

12 - 14 = 62 cm/an

24 - termen = 48 cm/an

Greutatea: săpt. 4 - 12 = 0,1 kg/an

12 - 24 = 2,7 kg/an

24 – termen = 8,7 kg/an

etapele cre terii1
ETAPELE CREŞTERII

2. De la naştere la 4 ani:

- faza de creştere rapidă, cu decelare rapidă a vitezei de creştere

- diminuarea influenţei fc. intra-uterin în profitul fc. genetici şi nutriţionali

- talia la naştere puţin influenţată de talia părinţilor, corelaţia dintre T la 2 ani şi T adultă = 0,8.

- T adultă a copilului  influenţată de talia părinţilor

- Talia ţintă = media taliei părinţilor + 6,5 ♂

- 6,5 ♀

Talia pentru care este programat un copil ±8 cm

etapele cre terii2
ETAPELE CREŞTERII

A. Evoluţia taliei şi greutăţii de la naştere la 4 ani

B. Evoluţia inmulţirii: Talia - dublată la 4 ani

- triplată la 12,5 ani

Greutatea: - dublată la 5 luni 750 g/lună – în primele 3 luni

- triplată la 12 luni 500 g/lună – în următoarele 5 luni

- quadriplată la 36 luni 250 g/lună – până la 3 ani

C. Evoluţia sintezei de creştere medie (cm/an) velocitate

etapele cre terii3
ETAPELE CREŞTERII

3. De la 4 ani la debutul pubertăţii

- Viteza de creştere relativ stabilă 7-5 cm/an

- diminuă lent până la debutul pubertar

- depinde de fc. hormonali: GH, hT (T3, T4)

- greutatea sporeşte modest cu 2,5 kg/an

Evoluţia taliei (media) de la 4 la 10 ani

etapele cre terii4
ETAPELE CREŞTERII

4. Puseul de creştere pubertar

La fete:

  • demarajul creşterii pubertare sincron cu semnele pubertare ≈ 10,5 ani
  • viteza de creştere se accelerează
  • de la 5 cm/an 8 cm/an ≈ 12 ani (extrem: 6-11 cm) (10 – 14 ani)
  • talia la debutul pubertăţii ≈ 140 cm
  • creşterea pubertară ≈ 23 cm
  • talia finală (la 16 ani) ≈ 160 cm (148-171)

La băieţi:

  • demarajul creşterii pubertare întârziat faţă de primele semne pubertare ≈ 12,5 ani
  • viteza de creştere se accelează de la 5 cm/an 10 cm/an (extrem: 7-12 cm) (12-16 ani)
  • talia la debutul pubertăţii ≈ 150 cm
  • creşterea pubertară = 25 cm
  • talia finală (la 18 ani) ≈ 173 cm
etapele cre terii7
ETAPELE CREŞTERII

Talia – pe segmente

Anvergura:

  • la copilul mic anvergura uşor inferioară taliei
  • spre 9 ani la ♂ şi 12 ani ♀ anvergura = talia
  • după această vârstă anvergura puţin superioară taliei

Segmentul superior (SS) şi inferior (SI)

SS+SI evoluează ca şi talia în aceleaşi faze de decelerare sau accelerare cu diferenţe în cronologia fazelor:

  • la naştere SS este aproape dublu SI
  • în primul an SS progresează puţin mai mult decât SI
  • până la pubertate SI progresează mai mult ca SS
  • la pubertate câştigul SS este mai important ca SI.
etapele cre terii8
ETAPELE CREŞTERII

Perimetrul cranian

  • la om, esenţial în dezvoltarea cerebrală este primul craniu care se reflectă pe o durată de primii 3 ani de viaţă
  • câştigul este de - 15 cm în primii 3 ani

- 5-7 cm până la vârsta adultă

  • schematic: 0-12 luni craniu = ½ T + 10 cm

Evoluţia perimetrului cranian:

  • la naştere: 35 cm
  • 1 an: 47 cm (+12 cm/an sau 1 cm/lună)
  • 2 ani: 49 cm (+ 2 cm)
  • 3 ani: 50 cm (+ 1 cm)
  • Adult: băieţi 57 cm

fete 55 cm

etapele cre terii9
ETAPELE CREŞTERII

4. Puseul de creştere pubertar – la ambele sexe

  • câştigul statural pubertar depinde de vârsta debutului pubertar:
  • este mai crescut dacă pubertatea demarează mai devreme
  • vârsta demarajului pubertar nu modifică semnificativ talia finală cu condiţia ca pubertatea să demareze în limite fiziologice
  • talia adultă este direct modulată de talia în momentul demarajului pubertar

Evoluţia taliei (media) între 11 şi 18 ani

etapele cre terii10
ETAPELE CREŞTERII

Creşterea ponderală

aproximativ 50% din greutatea adultă se ia la pubertate

  • la ♂ picul de creştere pubertară ponderală sincron picul de creştere statural
  • achiziţie 9 kg/an (6-13 kg) final = 65 kg
  • la ♀ pic de creştere pubertară ponderală posterior picului de creştere staturală
  • achiziţie 8 kg (an) (6-11 kg/an) final = 55 kg

Vârsta osoasă

  • maturarea osoasă  direct pe Rg  vizualizarea platourilor epifizare
  • Rg. mâinii non-dominante – comparată cu normalul ♀+ ♂ = atlas Greulich – Pyle sau standardele Tanner-Whitehouse (curs Iaşi)
  • Dg. nu se obţine pe vârsta osoasă dar peste 3 ani întârzierea vârstei osoase atenţionează: deficit GH, hT, hipopit.
  • - vârsta osoasă predictor al înălţimii finale
  • Deficit constituţional de GH şi pubertar(tabelele Bayley-Pinneau) dacă vârsta osoasă este întârziată > 2 ani
supravegherea cre terii
SUPRAVEGHEREA CREŞTERII
  • =demers esenţial pentru care trebuie urmărit un copil
    • trebuie urmărit minimum:
        • nivelul statural
        • evoluţia ponderală
        • perimetrul craniului până la 3 ani

- Cu aceste date se poate calcula:

        • viteza de creştere (velocitatea)
        • indicele de masă corporală (BMI)
  • Rezultatele  CARNET DE SĂNĂTATE
  • Frecvenţa măsurătorilor - variabilă
nt rzierea cre terii
ÎNTÂRZIEREA CREŞTERII

Definiţie: o talie este normală când se situează între ± 2DS în raport cu media pentru vârstă şi sex. În consecinţă retard de creştere la un copil = talia inferioară a -2 DS (în RO -2,5DS = tratament).

Cauzele pentru care copilul se adresează medicului având o tulburare de creştere:

  • retard de creştere = primul semn într-un proces patologic cu prognostic vital sau funcţional: craniofaringiom, sd. Turner
  • talia mică în copilărie – o talie adultă sub valorile normale (-2 DS)
  • retard de creştere  consecinţe psihologice/profesionale
  • retard de creştere neidentificat – risc de a nu trata şi în consecinţă de a ameliora/normaliza talia

Supravegherea creşterii la fiecare 6 luni  la sfârşitul creşterii + explorări complementare (apreciate de specialist) – înainte chiar de a depăşi -2 DS

conduita clinic
CONDUITA CLINICĂ

1. Interogatoriu:

- Antecedente familiale

- talia părinţilor – talia ţintă

- înălţimile la membrii familiei

- cercetarea creşterii şi pubertăţii tardive

- patologie familială  încetinirea creşterii

- Antecedente personale

- greutate/talie la naştere: talie mică nn  copii prematuri, întârziere în creşterea i.u. (copilul cu talia la naştere < -2DS pt. termen) 90% din cei cu retard de creştere i.u. revin la o creştere normală în 2 ani

- circumstanţele creşterii, modul ?

- boli cronice + tratamentul (corticoizi, măsuri dietetice)

- calitatea nutriţiei în anii precedenţi

- Tulburări funcţionale

- apetitul actual

- sd. poliuro-polidipsic

- tulburări digestive

- tulburări neurologice, cefalee, tulb. vizuale

- statusul psihologic şi afectiv

- randament şcolar

conduita clinic1
CONDUITA CLINICĂ

2. Stabilirea unei curbe de creştere

- Indispensabilă în aprecierea retardului de creştere (talie, greutate, BMI) permite:

- aprecierea importanţei retardului  taliei DS/vârstă

- viteza de creştere: - întârzierea este veche şi se agravează

- întârzierea este recentă şi se agravează

- vârsta staturală la care corespunde talia copilului

- compararea evoluţiei greutăţii cu vârsta

conduita clinic2
CONDUITA CLINICĂ

3. Examenul clinic

  • aprecierea elementelor malformative:
    • anomalii de linie mediană (fantă labială) palatină, incisiv mic, micropenis etc.)  anomalie hipotalamo-hipofizară (H-h)
    • anomalie dismorfică  Sd. Turner
    • anomalie osoasă  distrofie osoasă
    • în ansamblu sd. de deficit de GH (facies de păpuşă, adipozitate tronculară, voce cu timbru înalt, etc.)
  • căutarea unei anomalii evocatoare pentru patologia marilor aparate
  • cotarea pubertăţii – retard pubertar ?
conduita paraclinic
CONDUITA PARACLINICĂ
  • retardul de creştere secundar unei afecţiuni cronice tratată sau nu. Tratarea acesteia  minimalizarea întârzierii în creştere
  • retardul de creştere secundar unei boli cronice necunoscute – explorarea sa corespunzătoare (vezi cursurile următoare pe afecţiuni)
  • retard de creştere – nici o afecţiune organică (80%)

- retrad simplu de creştere (şi de pubertate)

- talie mică familială sau constituţională

- talie mică secundară cu întârzieri de creştere iu.

- asocierea celor trei

  • în toate cazurile: vârsta osoasă – sistematic (Greulich-Pyle)
    • la distanţă de pubertate vârsta osoasă superpozabilă vârstei staturale sau inferioară
    • în aprecierea pubertăţii + pubertate: vârsta osoasă se apropie de vârsta reală (cronologică)
    • evoluţia maturării osoase – repetarea Rg pumn
    • prognostic de talie
cauzele nt rzierii cre terii
CAUZELE ÎNTÂRZIERII CREŞTERII

1.VARIAŢII ALE NORMALULUI

  • constituţională (creştere şi devoltare) cu întârziere a vârstei osoase
  • statură mică, genetic determinată cu înălţimi familiale mici

2. BOLI ENDOCRINE

- GH - deficit

- congenital: - izolat GH

- asociat cu deficit de alţi hormoni

- cu deficit de linie mediană

- agenezie pituitară

- deficit genic

- dobândit: - H/h – tumori

- histiocitoza X

- infecţii, granuloame SNC

- traumatisme craniene (la naştere, mai târziu)

- H/h – iradiere

- accidente vasculare SNC

- hidrocefalie

- Empty sella

- hipofizită autoimună

- deficit GH funcţional – nanismul psihosocial

cauzele nt rzierii cre terii1
CAUZELE ÎNTÂRZIERII CREŞTERII

- GH - rezistenţă

- nanismul Laron (creşte GH, scade IGF I)

- pigmeii (GH = N, IGF II = N, scade IGFI)

- Hipotiroidism

- Exces glucocorticoid - endogen

- exogen

- Diabet zaharat prost controlat

- Diabet insipid (netratat)

- Rahitism hipofosfatemie – vit. D rezistent

- Hiperplazie - congenitală suprarenală virilizantă (def. 21, 11 – HO-loză) - deficit P450C21; P450C11

3. DISPLAZIE SCHELETALĂ - osteogenesis imperfecta

- osteocondroplaziile

4. BOLI DE STOCAJ- mucopolizaharidoza

- mucolipidoza

cauzele nt rzierii cre terii2
CAUZELE ÎNTÂRZIERII CREŞTERII

5. SINDROAME CU STATURĂ MICĂ:

- Sd. Turner

- SHOX – deficit

- Sd. Noonan

- Trisomii autosomale 13, 18, 21

- Sd. Prader Willi

- Sd. Laurence-Moon sau Bardet-Biedl

- Anomalii autosomale

- Sd. dismorfice (Russel – Silver, Cornelia de Lange)

- Pseudohipoparatiroidism

cauzele nt rzierii cre terii3
CAUZELE ÎNTÂRZIERII CREŞTERII

6.BOLI CRONICE

  • boli cardiace - şunt arterio-venos, insuf. cardiacă congestivă
  • boli pulmonare - mucopoliviscidoza (cystic fibrosis)

- astmul

  • boli GI - malabsorbţie (boală celiacă)

- tulburări de înghiţire

- boli inflamatorii ale intestinului

  • boli hepatice
  • boli hematologice - anemia Sickle

- thalasemia

  • dezordini imunologice
  • artrita reumatoidă juvenilă
  • inflamaţii cronice - SIDA

- intoleranţă ereditară la fructoză

7. MALNUTRIŢIE

  • Dieta grasă în anorexia nervoasă
  • Kwashioritor, marasmus
  • Deficit de Fe, Zn
  • Anorexia după chimioterapie
  • amphetaminele