Imprimanta Laser

1. Imprimanta Laser Decsei Alexandra-Isabela

2. Argument • În zilele noastre informatica este un domeniu în plină ascensiune pe piaţa. Creşterea volumului de informaţii a impus utilizarea tehnicii electronice de calcul în orice domeniu, iar imprimantelesunt necesare în toate activităţile. Ele convertesc datele electronice dintr-un calculator într-un text tipărit care poate fi citit şi în grafică desenată pe hârtie. Astăzi pe piaţă se află sute de imprimante şi ele diferă în funcţie de modul de tipărire, calitatea tipăririi, consumabile şi de ce nu preţul. • În prezent, imprimantele se împart în trei mari categorii: prima categorie este reprezentată de imprimantele matriceale, la care imprimarea se face prin impactul acelor capului de imprimare cu o bandă cu tuş. Aceasta metodă de imprimare este folosită pe scară largă acolo unde este necesară obţinerea unei copii a materialului tipărit (de exemplu, facturile de la magazine). • A doua categorie este formată din imprimantele cu jet de cerneală, care au la baza protecţia picăturilor infime de cerneală de hârtie. În aceasta categorie intră şi imprimantele foto. Dintre acestea, unele nu sunt direct dependente de prezenţa unui calculator şi pot imprima poze direct de pe cardul de memorie al unui aparat foto digital. A treia categorie este reprezentată de imprimantele laser. La acestea, o rază de laser magnetizează tamburul, care atrage astfel selectiv particulele de toner. • Pe lângă aceste trei mari categorii trebuie amintite şi multifuncţionalele. Acestea sunt mai nou cunoscute şi sub numele de “All in One”. Un astfel de aparat înglobează în aceeaşi carcasă o imprimantă (cel mai adesea inkjet sau laser), un scaner şi uneori şi un telefon. De aceea, multifuncţionalele înglobează multe funcţii, ca de exemplu, imprimarea, scanarea, copierea, şi trimiterea/primirea de faxuri. • Criteriile de alegere în cazul achiziţionării unei imprimante de birou par facile la prima vedere – un volum mare de printat în fiecare zi înseamnă clar imprimantă laser. Un buget ceva mai redus reduce opţiunile de alegere la imprimantele inkjet.

3. INTRODUCERE • Astăzi aproape la toate calculatoarele găsim ataşate imprimante. Fiecare utilizator de PC consideră oportun să îşi achizitioneze o imprimantă. • Imprimanta-face parte din categoria perifericelor de ieşire, aceasta fiind foarte utilă pentru transpunerea informaţiei din calculator pe hârtie (un document, o poză sau orice altfel de fişier grafic, un e-mail, un articol etc...). • Tipuri de imprimante • matriceale (cu ace/calitate scăzută) - folosită pentru documente de calitate scăzută, facturi fiscale, etc (în general documente tip), singurul model de imprimantă care permite imprimarea simultană a 2 sau 3 exemplare, folosind hârtie autocopiativă; • cu jet de cerneală - calitate medie înspre ridicată - viteză medie - pentru documente + poze/fişiere grafice); • laser (viteză rapidă / calitate ridicată/ - folosind un toner); • cu imprimare termică - legitimaţii, card-uri ,etc. cu matriţă - foloseşte o matriţă pentru imprimare. • Calea de comunicare dintre PC şi imprimantă reprezintă un element extrem de important atunci când timpul de aşteptare este preţios. Dacă folosim imprimanta pentru tipărirea documentelor contabile de sub DOS, existenţa unui port paralel reprezintă o necesitate. Posibilitatea de conectare în reţea devine obligatorie atunci când echipamentul urmează să fie folosit de mai mulţi utilizatori, din mai multe birouri eventual, în cadrul unei firme. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasă sau într-un birou de 2-3 persoane, conectarea USB este suficientă, cu condiţia ca în cazul partajării, sistemul pe care aceasta este instalată să fie pornit în permanenţă.

4. 1.TIPURI DE IMPRIMANTE • Întâlnim 3 mari tipuri de imprimante: • Imprimantele matriciale folosesc ace subţiri care bat într-o panglică impregnată cu cerneală pentru a tipări imaginea pe hârtie. Ele folosesc principiul de la maşină de scris care foloseşte şi ea bandă tuşată. Aceste imprimante sunt ieftine şi uşor de folosit. Imprimantele cu 9 ace nu sunt destul de bune pentru Windows. Cele cu 24 de ace fac faţă cu succes tipăririi sub Windows. Marele dezavantaj este că sunt foarte zgomotoase • Imprimantele cu jet de cerneală aruncă mici picături de cerneală pe hârtie şi compun imaginea de tipărit. Ele tipăresc mai bine decât cele cu ace. Imprimantele cu jet de cerneală color sunt doar cu puţin mai scumpe decât cele alb-negru. Merită să se folosească culoarea acolo unde va arăta bine, adică în cazul unor fragmente mici de text sau pentru evidenţierea textului, şi, mai ales, pentru o fotografie. Anumite modele, nu neapărat de vârf pot tipări, folosind hârtie specială şi poze la un nivel cu cele din reviste. • Imprimantele cu laser realizează tipărituri de cea mai bună calitate, dar sunt mult mai scumpe. Cele mai multe imprimante laser tipăresc doar alb-negru, dar exista şi modele mult mai scumpe (de peste 1000 lei) care pot tipări color • În funcţie de modul de transfer al datelor, imprimantele se împart în următoarele categorii: • Seriale: se conectează la portul serial prin intermediul unui cablu serial. Acest tip de imprimante sunt lente şi în general nu se mai folosesc. • Paralele: se conectează la portul paralel prin intermediul unui cablu paralel.

6. II.Parametrii Imprimantei • Cei mai importanţi parametri ai imprimantelor, indiferent de tipul lor constructiv sunt: • 1. DPI-ul reprezintă calitatea tipăriturii. Cu cât DPI-ul este mai mare cu atât calitatea atât a textului cât şi a pozelor este mai bun. • 2. Paginile pe minut (ppm) reprezintă viteza de imprimare. Cu cât viteza este mai mare, cu atât avem certitudinea că imprimanta este mai de calitate deoarece vitezele mai mari înseamnă mecanică mai performantă. • 3. Tipul hârtiei folosite. Pe piaţă găsim o multitudine de medii de tipărire, hârtie normală, hârtie pentru imprimantele cu jet de cerneală (ex. LC-301), hârtie de înaltă rezoluţie pt. realizarea fotografiilor, etc. • 4. Grosimea hârtiei folosite. De la 64 la 105 g/m2 sau hârtie specială de 270 g/m2 precum şi multe altele în funcţie de imprimantă. • 5. Mărimea hârtiei folosite: A4, B5, A5, Letter, Legal, 4" x 6", 5" x 7" precum şi mărimi alese de utilizator. • 6. Sursa de curent: adaptoare sau direct la sursa de curent (110V sau 220V). • 7. Consumul în standby şi în timpul imprimării • 8. Temperatura şi umiditatea de funcţionare. Este bine să o respectăm pentru buna funcţionare a imprimantei şi realizarea unui document de calitate. • 9. Nivelul de zgomot • 10. Dimensiunile imprimantei • 11. Greutatea • 12. Limbajul de tipărire (în cazul imprimantelor laser). • 13. Memoria imprimantei, etc.

7. III. FUNCŢIONAREA IMPRIMANTEI LASER • III.1. Tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom • - Rezoluţia. După cum ştim rezoluţia reprezintă numărul de puncte care pot fi tipărite pe o unitate de suprafaţă şi se exprimă în puncte pe inchi (dpi – dot per inch). Evident, cu cât rezoluţia este mai mare, cu atât calitatea imaginii tipărite va fi mai bună. În mod normal, rezoluţia folosită în cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, însă pot exista anumite documente care să necesite 1200 dpi. • - Limbajele de tipărire. Cel mai răspândit limbaj în momentul de faţă este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit iniţial în cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de largă răspândire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o îmbunătăţire a suportului pentru tipărirea graficelor. PCL5 oferă facilităţi precum scalarea fonturilor şi suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 foloseşte diferite tipuri de compresie astfel încât se obţinea o creştere considerabilă a vitezei de tipărire. PCL5e a adus odată cu el comunicaţia bidirecţională, pentru raportarea informaţiilor de stare ale imprimantei, însă nu a adus îmbunătăţirea calităţii de tipărire. PCL6 a fost introdus în anul 1996 şi este un limbaj complet rescris. Aparţinând companiei Adobe Systems, limbajul PostScript a fost introdus în anul 1985. Limbajul PostScript realizează o descriere a paginilor în mod vectorial, apoi trimite datele către imprimantă pentru a fi resterizate • PostScript 2 a fost o compresie superioară, conducând la creşterea vitezei de tipărire a îmbunătăţit algoritmii de halftoning şi modul de administrare a memoriei. • PostScript 3 include îmbunătăţiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectând în mod direct şi pozitiv calitatea, siguranţa, eficienţa şi productivitatea. • GDI (Graphical Device Interface) reprezintă o alternativă în faţa imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseşte resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrările asupra documentului ce urmează a fi tipărit sub mediul Windows, trimiţând apoi informaţia direct în format bitmap pentru a fi tipărită. • Viteza de tipărire. Spre deosebire de modelele cu jet de cerneală, în cazul imprimantelor laser viteza de tipărire reală se poate apropia foarte mult de cea specificată de producător. În unele cazuri, viteza specifică reprezintă viteza mecanismului de tractare a hârtiei, respectiv numărul de pagini goale pe care imprimanta este capabilă să le transporte într-un minut din tava de alimentare în tava de colectare. De asemenea unii producători specifică viteza de tipărire în format Letter şi nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mică şi implicit viteza mai mare. • Mecanismul de manipulare a hârtiei. Alături de formatul maxim suportat, un alt element important este constituit şi de varietatea tipurilor de media suportate de imprimantă (transparente, calc, plicuri, carton). Capacitatea de alimentare este un alt element important, fiind recomandabilă o corelare a acesteia cu nevoile reale. • Interfaţa. Calea de comunicare dintre PC şi imprimantă reprezintă un element extrem de important atunci când timpul de aşteptare este preţios. Posibilitatea de conectare în reţea devine obligatorie atunci când echipamentul urmează să fie folosit de mai mulţi utilizatori. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasă sau într-un birou de 2-3 persoane conectarea USB este suficientă, cu condiţia ca în cazul partajării, sistemul pe care aceasta este instalată să fie pornit în permanenţă. • Memoria. Aşa cum spuneam modelele care folosesc limbajul GDI nu necesită prea multă memorie, toată prelucrarea căzând în sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de reţea, folosite în paralel de mai mulţi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativă de memorie instalată pentru a putea duce la bun sfârşit toate sarcinile primite. • Consumabile. Este bine cunoscut faptul că, în cazul imprimantelor de orice fel, preţul de achiziţie este mai puţin important decât costurile de exploatare ulterioare. Foarte important este costul pe pagină pe care va trebui să şi-l calculeze fiecare utilizator in parte. Acesta trebuie includă preţul tonerului, preţul hârtiei folosite şi, în unele cazuri, preţul unităţii fotoconductoare.

8. III.2. Construcţia şi funcţionarea imprimantei laser • Electrostatica este răspunzătoare de fixarea tonerului pe hârtie într-o imprimantă laser. Ca urmare a acestui fenomen, praful este atras şi „lipit” de sticla mată. În imprimantă datorită încărcării şi descărcării electrostatice, particulele de toner se fixează pe tambur şi pe hârtie. În spatele acestor procese care par destul de simple se ascunde însă o serie întreagă de tehnologii. • Imprimantele laser se numără printre aparatele care tipăresc pagină cu pagină. Spre deosebire de imprimantele cu jet de cerneală, procesul de tipărire nu se desfăşoară rând cu rând. Imprimanta primeşte mai întâi datele pentru o pagină întreagă şi le pregăteşte. Abia după aceea urmează imprimarea propriu-zisă. Întregul proces se desfăşoară în cinci etape: • Datele provenite de la PC sunt preluate de Raster Image Processor (RIP). Acesta recunoaşte limbajul utilizat de driverul de imprimantă şi pregăteşte datele în mod corespunzător. Pentru aceasta el trebuie să recunoască şi să execute comenzile driverului. În afară de formatul de pagină, margini şi alte setări, printre comenzi se numără şi selectarea fonturilor caracterelor şi rastelul imaginilor. În funcţie de rezoluţia imprimantei este şi cantitatea de date care trebuie preluate. În cazul unei pagini A4 la rezoluţie de 600 DPI intră în discuţie circa 4 MB de date de prelucrat. Procesorul imprimantei este elementul cheie în acest proces

9. 2.Elementul principal al unei imprimante laser este tamburul. Acesta este fabricat dintr-un material bun conducător de electricitate. Suprafaţa este acoperită cu un material fotosensibil dar neconducător. O rază laser este orientată spre tambur prin intermediul unei oglinzi poligonale, care se roteşte de mai multe ori pe minut şi al unui sistem optic de deviere. Sunt posibile mai mult de 80 de milioane de impulsuri pe minut. Tamburul şi raza laser sunt sincronizate. 3. Pentru imprimarea hârtiei este utilizată o pulbere fină neagră. Substanţa numită toner este depozitată într-un recipient, acesta făcând parte din unitatea de developare ca unitate individuală. O rotiţă cu palete pune în mişcare tonerul din recipient, iar un valţ de transport duce tonerul spre valţul de transfer. „Doctor Blade” (o fâşie de metal de deasupra întregului valţ) asigură aplicarea şi încărcarea electrică negativă a unui strat subţire de toner. Particulele de toner sunt aduse în preajma tamburului care se roteşte. Sarcinile electrice de semn opus se atrag deci tonerul încărcat negativ rămâne fixat în zonele de pe tambur încărcate pozitiv. Se creează o imagine intermediară, care trebuie adusă pe hârtie. Construcţia unei imprimante laser 1 – valţ de transport 2 – valţ de aplicare

10. 4.Din casetă (sertar), hârtia este preluată şi condusă spre tambur. Rolele de transfer apasă hârtia pe tambur, astfel că, tonerul este aşezat pe hârtie. Rezultatul imprimării poate fi recunoscut deja din această fază, însă tonerul trebuie fixat pe hârtie 5.Cu aceasta, munca aparatului încă nu a luat încă sfârşit. Vine rândul unei unităţi de curăţare, care înlătură reziduurile de toner. Un rând de lămpi iradiază stratul fotosensibil al tamburului pentru neutralizarea acestuia. Imprimantele color Imprimantele laser pot tipări şi documente color. În acest scop, producătorii folosesc toner color. Din culorile de bază negru, galben, magenta şi cyan este construită imaginea ce urmează a fi tipărită. Culorile care nu se numără printre cele patru menţionate sunt realizate prin rastering. Ochiul uman va avea impresia de culoare combinată. Imprimanta laser de birou Imprimanta laser industriala Consumabil imprimante laser (cartuş, cilindru)

11. IV.INSTALAREA IMPRIMANTEI BROTHER HL-6050DN • Pentru a instala imprimanta se parcurg următorii paşi: • Se introduce CD-ul cu driver-ul pentru imprimantă şi se alege tipul de imprimantă pa care dorim să-l instalăm • 4.Alegem în continuare driver-ul pentru Sistemul deoperare pe care lucrăm • (Windows sau Linux) după care se apasă butonul Next 2. Se alege limba în care dorim să instalăm 3.Se apasă butonul Install Software pentru a porni instalarea driver-ului de imprimantă

12. 5. Este indicat în continuare să alegem Custon Instalation pentru a face configurările pe care le dorim şi anume locaţia pe disc unde instalăm şi modul în care o instalăm – imprimantă locală sau de reţea şi portul pe care în folosim USB sau paralel 6.Aşteptăm câteva minute pentru derularea instalării apoi acţionăm butonul Finish

13. V.ÎNTREŢINEREA UNEI IMPRIMANTE • Testarea diferitelor tipuri de hârtie • Împreuna cu imprimantele mai scumpe, mulţi producători livrează o selecţie de diferite tipuri de hârtie, pentru a fi testate. Încercaţi-le si comparaţi rezultatele cu cele obţinute pe alte tipuri de hârtii. Deseori, la hârtia foto mai ieftină abia se pot observa diferenţe faţă de originalul oferit de producătorul imprimantei. • Utilizarea driver-ului de imprimanta • Încearcă diferitele setări ale driver-ului de printare instalat, având astfel şanse destul de ridicate de sporire a calităţii imprimării. La multe imprimante, driver-ul permite, de exemplu, scalarea intensităţii culorii sau alte setări speciale pentru imprimarea fotografiilor, a textelor si a graficelor. • Imprimarea graficii pe hârtie foto • Pentru a obţine fotografii imprimate la calitate superioară, este necesară utilizarea unei hârtii foto speciale. Mai sigură decât hârtia clasică, aceasta e formată din mai multe straturi. În plus, pe hârtia foto culorile nu se şterg la fel de repede. Garanţia de 50 de ani sau mai mult este oferită de producători doar în condiţiile utilizării cernelii originale a producătorului şi a hârtiei potrivite. • Curatarea capului de printare • Când calitatea imprimării se deteriorează, s-ar putea impune necesitatea curăţării capului de printare. Operaţia trebuie făcută şi în cazul în care imprimanta nu a fost utilizată o bucată de vreme, iar cerneala s-a uscat puţin. În cazul celor mai multe imprimante, există o funcţie specială pentru acest lucru în programul de configurare livrat cu imprimantă. După curăţare, putem imprima o pagină de test, pe care s-o compari cu imaginea de pe ecran. • VI.AVANTAJELE ŞI DEZAVANTAJELE IMPRIMĂRII LASER • Avantajele imprimării laser: • imprimarea laser poate produce imagini de o foarte buna rezoluţie (1.000 DPI şi chiar mai mult). • imprimantele laser pot fi folosite pentru imprimarea diverselor alte documente, atunci când nu sunt folosite pentru tipărirea codurilor de bare • pot fi tipărite coduri de bare cu o densitate si la o rezoluţie foarte mare, care pot fi citite cu majoritatea scannerelor • Dezavantajele imprimării laser: • imprimantele laser uzuale nu sunt potrivite pentru medii industriale • imprimantele laser folosesc coli pentru imprimare. În cazul in care este nevoie doar de câteva etichete, sau in cazul in care numărul de etichete necesare nu este egal sau multiplu cu numărul de etichete de pe o coala, vor exista întotdeauna etichete nefolosite, care se arunca • imprimarea laser nu este rezistentă la apă sau agenţi chimici • costul imprimării poate deveni extrem de mare, mai ales în cazul tipăririi unui volum mare de etichete. Imprimarea codurilor de bare necesită de 5 – 10 ori mai mult toner decât pentru o suprafaţă echivalentă tipărită doar cu text.

14. BIBLIOGRAFIE • 1. Sandor Kovacs, Dorin Bocu, Manualul utilizatorului de PC – suport de curs acreditat de ECDL România, Editura Albastră, 2005 • 2. Radu Mârşanu, Calculatoare personale-elemente arhitecturale, Editura ALL, Bucureşti 2001 • 3. Winn Rosch, Totul despre Hardware, Editura Teora, Bucureşti 2001 • 4.Manual de instalare BROTHER HL-6050DN • 5. Pagini WEB: