AGRICULTUR A ȘI DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC PRIORITATE A USL

1. AGRICULTURA ȘI DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC PRIORITATEAUSL Programul USL privind Agricultura și Dezvoltarea Satului

2. Agricultura Provocare Mondială CRIZA ALIMENTARĂ REPREZINTĂ O AMENINȚARE GLOBALĂ Determinată de: • Creşterea demografică (populația 7 mld. 2011 – 9,3 mld.în 2050); • Producția de alimente este insuficientă; • Schimbările climatice – deșertificarea. Consecințe • La nivel mondial un locuitor din 6 suferă de foame.

3. Agricultura Prioritate Europeană POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC) • Bugetul PAC anual este de 55 mld. euro (40% din totalul bugetului UE) • Politica Agricolă Comună este într-o perioadă de schimbare • România nu are definităîncă foarte clar o poziție cu privire la viitorul PAC • PAC se focusează pe hrana pentru oameni • PAC pune în centrul preocupărilor sale categoriile profesionale producătoare de alimente, adică fermierii, pescarii, lucrătorii agricoli și cei forestieri

4. Agricultura Prioritate Europeană VIITORUL PAC 2014 - 2020 (pentru ce trebuie să opteze UE și România în prezent) • Optăm pentru păstrarea plăților la hectar sau acordarea de sprijin pe bază de proiecte? • Suntem pentru măsuri de piață sau pentru stoparea acestora? • Noul PNDR se va axa pe protecţia mediului sau pe sprijinul pentru fermieri?

5. România în UE • Suprafața agricolă a României este de 14,8 mil ha adică 8.2% din total UE • România ocupă locul 6 după Franța, Spania, Germania, Marea Britanie și Polonia din acest punct de vedere • Suprafața agricolă/cap de locuitor: • România 0,41 ha • MediaUniunii Europene 0,21 ha • În România se obține în medie o producție de 300 euro/ha, media europeană fiind de 750euro/ha

6. Agricultura României Unde ne aflăm în 2011? • Agricultura • Productivitate scazută; • Terenuri fărâmițate excesiv; • Alimente tot mai scumpe; • Lipsa sprijinului pentru energie și apă; • Evaziune fiscală ridicată. • Dezvoltare rurală • Populaţie agricolă îmbătrânită; • Absorbție scăzută și neprioritizată a fondurilor europene; • Situație precară a infrastructurii rurale; • 44,80% din populația României trăiește în mediul rural, față de media de peste 50% din UE.

7. Fărâmițarea excesivă a terenurilor • România are cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană: 4 256 000 adică 29,39% din totalul fermelor din UE • Exploataţiile de subzistență și semi-subzistență reprezintă 93,7% din numărul total de ferme • USL consideră prioritară transformarea exploatațiilor mici și de subzistență în ferme medii familiale

8. Fărâmiţarea excesivă a terenurilor • 1 % din fermierii români beneficiază de 52% din sprijinul pe suprafață • Fermele medii (între 5 – 100) reprezintă 25.5% (2,4 mil. ha) • 22.4% din suprafețele ce primesc subvenții au sub 5 ha • 9,39 milioane ha primesc subvenții în România • ÎN ROMÂNIA SE FACE AGRICULTURĂ PE SUPRAFEȚE MICI DE TEREN Sursa: APIA

9. Alimente tot mai scumpe CREŞTEREA PREŢURILOR ESTE CAUZATĂ DE: • Creșterea TVA la 24 %; • Creşterea costurilor de producţie, în special cele legate de motorină, gaze și energie electrică; • Importuri masive în detrimentul producătorilor români; • Lipsa accesului producătorilor autohtoni la desfacerea produselor într-un cadru organizat; • Costuri nejustificate pe lanţul de producţie de la producător la consumatorul final.

10. Alimente tot mai scumpe România are cel mai înalt ritm de creştere a prețurilor dintre țărilevecine Evoluția preţului pâinii 2007 - 2010 (%) Sursa: INS

11. Populația agricolă îmbătrănită • România are 1,7 mil. fermieri cu vârstă de peste 65 de ani, cei mai mulţi din UE. • Programele „Renta viageră” și „Retragerea timpurie a fermierilor” nu au fost funcţionale. Sursa: APIA

12. Lipsa amenajărilor și irigării terenurilor agricole • În 1990 existaupeste 3 milioane ha amenajate pentru irigații • Pentru 22% din suprafaţa agricolă a ţării existăastăzi infrastructură pentru irigații • 2009 s-a irigat 9,6 % • 2010 s-a irigat 2,5 % • PRINCIPALA CAUZĂ ESTE INEXISTENȚA SPRIJINULUI DIN PARTEA STATULUI PENTRU ENERGIE ȘI APĂ Sursa: INS

13. Evaziune fiscalăfoarte ridicată • România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveştenivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% din veniturile taxabile în 2009. • Se pierd anual aproape 3 miliarde euro în piața neagră din agricultură. • Anual se pot scoate peste 2 miliarde euro din economia neagră. • Combaterea evaziunii din agricultură poate fi o sursă pentru finanțarea programelor naționale din agricultură și poate duce la realizarea unui mediu concurențial corect.

14. Agricultură Subfinanțată • Ajutoarele de stat nu au fost notificate și nu s-au mai acordat începând cu 1 ianuarie 2010. • Exemple de ajutoare de stat care nu se mai primesc apă și energie pentru irigații, sectorul bovine, calitatea laptelui, asigurări. • Din 32 de linii directoare se aplică doar 5 măsuri • Acest lucru duce la lipsa sprijinului în sectoare prioritare • Lipsa sprijinului în sectoare prioritare • Zootehnie • Agricultura ecologică • Sectorul horticol

15. Agenții de plăți nefuncționale • Personal insuficient și nemotivat financiar; • Un funcţionar APIA gestionează 600-800 de cereri de plată (UE recomandă ca un angajat să nu gestioneze mai mult de 250 de cereri); • Capacitatea de evaluare și procesare de către APDRP a proiectelor este cu mult sub cea necesară; • Programul Operațional de Pescuit nu este acreditat.

16. Rata scazută de absorbție a fondurilor europene • PNDR are o alocare finaciară de 10,09 miliarde de euro • Până în prezent s-au semnat contracte în valoare de 3,6 miliarde de euro • S-au efectuat plăţi efective în valoare de 1,9 miliarde de euro • România riscă să piardă 5 miliarde de euro dacă se continuă acest ritm de absorbție • UE va aloca un buget mult mai mic pentru PNDR 2 care va funcţiona în perioada 2014 - 2020 • Nu au fost demarate studiile de impact pentru PNDR 2 • POP are un buget de 307 mil Euro 2007 – 2013, absorbția este de numai 10.68%

17. Concluzii ale agriculturii sub Guvernul Boc • În România se produce tot mai greu și la costuri tot mai ridicate; • Românii se hrănesc nesănătos şi mai mult din import; • Prețurile alimentelor sunt tot mai mari; • Irigațiile sunt ca și inexistente; • Populația rurală este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivați să lucreze în agricultură; • Statul român pierde 3 miliarde de euro anual din economia neagră, dar ne împrumutăm de la FMI; • Nu reușim să cheltuim banii primiți de la Uniunea Europeană; • Structurile de stat sunt politizate total; • Avem terenuri nelucrate de peste 3 milioane de ha;

18. Agricultura și Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL

19. Agricultura în perspectiva USL PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL • Să folosim corect și eficient resursele naturale • Agricultura să producă ceea ce se cere pe piață • Statul să fie responsabil față de agricultori și consumatori PRINCIPIILE POLITICII AGRICOLE USL • Agricultura este prioritatenațională • Agricultura este motorul de creștere economică • Agricultura este generatoare de venituri bugetare din: • stimularea activității economice; • combaterea evaziuni fiscale; • creșterea numărului de locuri de muncă.

20. Agricultura și Dezvoltarea Satului Românesc în Perspectiva USL Direcții de acțiune • Dezvoltarea unei agriculturi moderne din punct de vedere al exploatațiilor agricole și al gradului de tehnologizarecare să producă pentru piață, să asigure hrana necesară populației și un nivel de trai ridicat pentru fermieri; • Dezvoltare durabilă a satului românesc astfel încât să se elimine disparitățile între mediul rural și urban și să se promoveze conservarea patrimoniului cultural;

21. Obiectivele USL pentru Agricultură și Sat OBIECTIVE PENTRU AGRICULTURĂ • Fiind prioritate națională, anumite sectoare trebuie să beneficieze de acces la producția internă de gaze si energie electrică la costuri reduse; • Asigurarea hranei pentru populație în cantităţi suficiente și la standarde europene; • Retehnologizarea agriculturii; • Acordarea la timp a unor subvenții sporite pentru culturile de câmp; • Susținerea sectorului creșterii animalelor în vederea sporirii efectivului și îmbunătățirii genetice; • Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui; • Dezvoltarea sistemului de irigații; • Dezvoltarea lanțului de producție până la produsul finit; • Susținerea agriculturii de nişă (ex. Agricultura ecologicăși produse tradiționale); • Creșterea exporturilor, în special de produse finite; • Alinierea politicilor agricole la conceptul european de APA-AER-SOL; • Obținerea dezideratului de siguranță alimentarăpentru a genera produse româneşti competitive pe piața UE; • Dezvoltarea pisciculturii; • Dezvoltarea sectorului viticol.

22. Obiectivele USL pentru Agricultură și Sat OBIECTIVE PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI ROMÂNESC Elaborarea și negocierea unui PNDR 2 (2013 – 2020) cât mai avantajos care să ducă la : • Dezvoltarea infrastructurii rurale într-un concept integrat (școală, IMM, drumuri, dispensar); • Realizarea unui Cod al Pământului și unui Cod al Apei; • Reducerea decalajelor dintre mediul rural și urban; • Protejarea și utilizarea rațională a pădurilor • Revigorarea și dezvoltarea zonei montane; • Utilizarea eficientă a resurselor agricole, silvice, de apă și de mediu.

23. MĂSURILE USL 1. Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc 2. Măsuri de reformă administrativă

24. Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc • COMASAREA TERENURILOR; • PROGRAME NAȚIONALE PENTRU SECTORUL LEGUME-FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE; • CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ; • REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE; • NOTIFICAREAAJUTOARELOR DE STAT; • REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE;

25. Măsuri de politică agricolă și dezvoltare a satului românesc • SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE; • PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ; • SILVICULTURĂ; • POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI MAREA NEAGRĂ; • RENEGOCIEREA PNDR; • PREGĂTIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II 2014 – 2020; • SCĂDEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUNII; • CERCETARE AGRICOLĂMODERNĂ ȘI BAZATĂ PE PRINCIPII COMERCIALE; • SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ – ANSVSA.

26. Reforma administrativă Ministerul Agriculturii Agențiile de Plăți Camerele Agricole

27. Politici agricole moderne COMASAREA TERENURILOR • Realizarea gratuită a cadastrului pentru toate terenurile agricole în vederea constituirii unei pieţe a terenurilor agricole; • Măsuri de retragere timpurie a agricultorilor (PNDR, Ajutoare de Stat); • Măsuri de sprijinire a tinerilor fermieri; • Stimularea comasării prin redefinirea sprijinului pe suprafață.

28. Politici agricole moderne PROGRAME NAȚIOANLE PENTRU SECTORUL LEGUME FRUCTE: PRODUCȚIE, COLECTARE, DEPOZITARE ȘI PROCESARE • Program național pentru înfiinţarea de sere pentru legume și fructe; • Program național pentru înfiinţarea de centre de colectare, sortare, calibrare și depozitare în cadrul zonelor specializate în producereaanumitor legume și fructe; • Program național pentru înființarea de micro fabrici locale de procesare care să deservească producătorii de legume și fructe din zona respectivă.

29. Politici agricole moderne PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINTAREA DE SERE PENTRU LEGUME ȘI FRUCTE • Acces la gaze din producția internă la costuri reduse; • Sere familiale; • Finanțare din fonduri UE, buget național, bugete locale • Sporirea competitivității producătorilor autohtoni; • Fructe și legume româneşti pe o perioadă mai lungă a anului.

30. Politici agricole moderne PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINTAREA DE CENTRE DE COLECTARE • Finanțare: PNDR, ajutoare de stat; • Realizate prin parteneriate public – private; • Program național de promovarea produselor româneşti; • Program național pentru reconversie în sectorul horticol; • Realizate în bazinele de producție legume și fructe

31. Politici agricole moderne PROGRAM NAȚIONAL PENTRU ÎNFIINŢAREA DE MICROFABRICI LOCALE • Crearea de locuri de muncă la nivel local “O localitate 1 IMM”; • Promovarea produselor tradiționale și ecologice româneşti; • Facilităţi pentru constituirea și dezvoltarea formelor asociative (grupuri de producători, asociații, cooperative)

32. Politici agricole moderne CREDITUL ÎN AGRICULTURĂ • Produse bancare speciale pentru fermieri prin CEC • Stabilirea unui model de compensare a dobânzilor • Dezvoltarea unui program guvernamental prin FGCR “START ÎN AGRICULTURĂ”

33. Politici agricole moderne CREDIUL ÎN AGRICULTURĂ Program „START ÎN AGRICULTURĂ” • Linii de credit speciale pentru investiții realizate de fermieri • 60% înființare microfermă și 40 % capital de lucru în primul an • Garanția: FGCR (max.50%) și garanția FNGCIMM (max.50%)

34. Politici agricole moderne REABILITAREA SISTEMULUI DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE • Program național privind modernizarea întregului sistem de îmbunătățiri funciare; • Program Național pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații – apă ca factor de securitate alimentară și stabilitate socială; • Programe Național de amenajări complexe pe bazinele hidrografice pentru a reduce riscul de inundații, alunecări de teren, eroziunea solului și colmatarea lacurilor - management integrat al apei.

35. Politici agricole moderne PROGRAM NAȚIONAL PENTRU REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA SISTEMELOR DE IRIGAȚII • Program realizat pe termen scurt, mediu și lung; • Reabilitarea sistemelor existente cu potențial economic; • Tehnologii moderne cu cost redus; • Implicarea sectorului privat în realizarea de tehnologii cu costuri eficiente.

36. Politici agricole moderne AJUTOARE DE STAT Notificarea tuturor celor 32 de linii directoare și acordarea ajutoarelor de stat prevăzute de Regulamentul European nr. 1698/2005  • ajutor pentru investiții în ferme; • ajutor pentru investiţii în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole; • compensarea daunelor naturale; • instalarea tinerilor fermieri; • asigurări.

37. Politici Agricole Moderne REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL RESURSELOR NATURALE Principaleleresurse ale României PĂMÂNTUL și APA vor fi gestionatecorectpetermenscurt, mediuși lung prin: • Elaborarea de reglementăriclarecuprinseîndouăcoduri“CODUL PAMÂNTULUI ȘI CODUL APEI”. • Promovareaagriculturiidurabile, multifuncționale, dezvoltareabiodiversității șiprotecțiamediului.

38. Politici agricole moderne SPRIJIN PENTRU FORMELE ASOCIATIVE • Consolidarea organizațiilor profesionale ale producătorilor agricoli (grupuri de producatori, asociații și cooperative); • Crearea de noi grupuri și organizații de producători, formarea de uniuni de ramură, precum și racordarea acestora la structurile europene (Reţeaua Europeană de Dezvoltare Rurală); • Stimularea realizării de noi organizații profesionale în scopul reducerii inputurilor și creșterii veniturilor prin vânzarea în comun a producției agricole. Finanțare din FADR și ajutoare de stat. • PNDR 2 va avea alocare substanțială pentru aceste măsuri.

39. Politici Agricole Moderne PLANIFICARE BUGETARĂ MULTIANUALĂ • Realizarea unei proiecții bugetare a MADR, pentru o perioadă de minim trei ani și cu perspectivă aferentă perioadei 2014-2020. • Programul pentru agricultură va reflecta nevoile de finanţare ale sectorului astfel încât să se poată realiza o planificare multianuală a bugetului.

40. Politici Agricole Moderne SILVICULTURĂ • Coordonarea surselor de sprijin financiar FEADR, Life, Natura 2000, REGIO, FP7, pentru proiecte prioritare din silvicultură; • Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Păduri şi a Planului de Acţiune pentru sectorul pădurilor din România; • Creşterea suprafeţei de pădure prin: readucerea în circuitul productiv prin împădurirea terenurilor agricole degradate și prin înfiinţarea sistemului naţional de perdele forestiere de protecţie; • Urgentarea inventarierii fondului forestier naţional.

41. Politici Agricole Moderne POLITICI NAȚIONALE DE PESCUIT ÎN DELTA DUNĂRII ȘI MAREA NEAGRĂ • Redefinirea politicilor de pescuit în Delta Dunării, Lunca Dunării și Marea Neagră în vederea protecției și exploatării durabile; • Stimularea înființării și dezvoltării asociațiilor de pescari; • Îmbunătățirea absorbției fondurilor europene din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit (POP); • Susţinerea înființării bursei de pește; • Promovarea serviciilor specifice zonei și păstrarea biodiversității.

42. Politici Agricole Moderne RENEGOCIEREA PNDR • Renegocierea sumelor alocate pe măsuri din cadrul PNDR; • Simplificarea documentației pentru proiectele întocmite din fonduri europene; • Renunţarea, acolo unde este cazul, la sistemul sesiunilor de proiecte și reintroducerea sistemului de depunere continuă; • Urgentarea operaționalizării anumitor măsuri din PNDR (ex. împădurire în teren agricol și non – agricol).

43. Politici agricole moderne PREGATIREA ȘI NEGOCIEREA PNDR II (2014 – 2020) • Un nou program național de dezvoltare rurală pentru perioada 2014 – 2020 care să finanțeze măsurile prioritare pentru viitorul agriculturii româneşti • O alocare financiară sporită și o absorbție integrală; • Conținutul acestui program, bugetul total al acestuia și măsurile de finanțare vor fi supuse unui proces de negociere cu Comisia Europeană; • Va ține cont de nevoile reale ale agriculturii româneşti și de viitorul PAC; • Definirea de urgență a poziției României privind viitorul PAC și demararea studiilor pentru noul PNDR.

44. Politici agricole moderne SCADEREA FISCALITĂȚII ȘI COMBATEREA EVAZIUINII • Cota redusă de TVA la producția de cereale, pâine, carne proaspată, lapte și legume-fructe proaspete (TVA 24%, din care 9% către buget și 15% dedus producătorului); • Implicarea organizațiilor de producători, procesatori și comercianți în proiectele legislative; • Cadru legislativ pentru acreditarea/licenţierea operatorilor economici care activează în comerţul cu produse agricole.

45. Politici agricole moderne CERCETARE AGRICOLĂ MODERNĂ ȘI BAZATĂ PE PRINCIPII COMERCIALE • Elaborarea unui program național de cercetare – dezvoltare agricolă pe perioada 2014 – 2020, care să fie în concordanță cu prevederile viitorului PAC; • Promovarea cercetării pe principii comerciale; • Relansarea activităţii de cercetare din agricultură prin modernizarea infrastructurii specifice; • Dezvoltarea cercetării aplicate și a extensiei; • Crearea de genofond animal și vegetal performant; • Parteneriat public – privat.

46. SIGURANTA ALIMENTARA - ANSVSA Transpunerea noului concept european Sănătatea animalelor + Sănătatea oamenilor = O singură sănătate Implementarea trasabilităţii pe întreg lanțul alimentarîn baza principiului “de la furcă la furculiță”. Abordarea în sistem integrat a lanțului alimentar folosind cele 4 instrumente: 1. Identificarea riscului; 2. Comunicarea riscului (prin sistemul rapid de alertă); 3. Managementul riscului; 4. Educarea și informarea consumatorului. Elaborarea programului național strategic pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor la animale și a celor transmisibile de la animale la om pe o perioadă de minim 5 ani. Acest program va trebui să raspundă noilor provocări: - în sfera sănătății animalelor: boala vacii nebune, gripa aviară, gripa porcină, febra aftoasă,implementarea și monitorizarea bunăstării animalelor; - în sfera siguranței alimentare: criza Dioxinei, criza Escherichia coli, lipsa controlului asupra folosiri excesive a antimicrobienelor.

47. SIGURANTA ALIMENTARA - ANSVSA Toate aceste deziderate se vor realiza prin: • întărirea capacității instituționale, • formarea și educația profesională continuă, • modernizarea unităților de asistență veterinară din zona rurală, • întărirea capacității de diagnostic, • dezvoltarea cercetării și inovării în domeniu, • emiterea de avize științifice consultative (în situații precum OMG-urile, aditivii alimentari), • realizarea unor sisteme performante de distrugere a deșeurilor de origine animală, • realizarea băncilor de vaccinuri, • facilitarea accesării de către medicii veterinari din mediul privat a fondurilor europene dedicate, • încheierea parteneriatelor strategice cu asociațile de crescători și producători, cu asociațiile din industria alimentară, cu asociațiile din retail, cu ONG-urile implicate în lanțul alimentar și protecția consumatorilor, • obţinerea unor efective de animale cu valoare genetică și productivitate crescută cu scopul de a crește calitativ și cantitativ populația de animale, Toate aceste acțiuni vor duce lacâștigarea încrederii tuturor actorilor implicați în sistem dar,în primul rând, a consumatorilor.

48. Reforma administrativă Ministerul Agriculturii și instituții din subordine • Structura modernă a ministerului (departamente corespunzatoare pentru : schimbări climatice, bioenergie, agricultură ecologică, securitate alimentară, piața produselor, piața creditelor, piața funciară, industria alimentară, etc); • Crearea unei instituții în cadrul sau în subordinea Ministerului Agriculturii care să se ocupe de comasarea funciară; • Îmbunătăţirea informării fermierilor privind măsurile de sprijin (măsuri de e-guvernare) • Revenirea Romsilvaîn cadrul Ministerului Agriculturii; • Evaluarea și redefinirea rolului domeniului deîmbunătățiri funciare.

49. Reforma administrativa Agenții de Plăți • Eficientizarea activității agențiilor printr-o coordonare corelată a acestorași comasarea acestora într-un interval de 4-5 ani; • Asigurarea de personal suficient și bine pregătit; • Implicarea treptată a organizaţiilor profesionale reprezentative în derularea plăților, ca o măsură de responsabilizare a acestora.

50. Reforma administrativa Camerele Agricole • Depolitizarea Camerelor Agricole; • Transformarea lor în furnizori de consultanță pentru fermieri; • Elaborarea cadrului legal necesar pentru ca acestea să își poată asigura autofinanțarea; • Îndeplinirea rolului Camerelor Agricole așa cum sunt definite acestea la nivel european.