E N D
2. Structura şi conţinutul compartimentelor de bază ale planului de afaceri Subiectele 1. Planul de afaceri – concept şi scopurile elaborării
1. Planul de afaceri – concept şi scopurile elaborării Planul de afacerieste un document confidenţial, în care sunt scrise obiectivele şi scopurile întreprinderii, demonstrându-se în detaliu modalităţile de realizare a acestora. Elaborarea planului de afaceri necesită timp, cunoştinţe şi resurse.
Cumpărarea unei afaceri existente (se evaluează nivelul riscului la care este supusă întreprinderea) B Iniţierea afacerii (aprecierea realităţii ideii de afaceri, determinarea perspectivelor, calcularea resurselor, evaluarea riscului) Obţinerea creditelor (înainte de a oferi împrumutul solicitat, banca evaluează perspectivele dezvoltării afacerii şi şansele recuperării sumei împrumutate) C A Scopurile planului de afaceri Determinarea strategiei (în planuld e afaceri, întreprinzătorul stabileşte direcţiile viitoare ale afacerii, punctele tari şi slabe, oportunităţile şi riscurile afacerii) E F Încheierea contractelor (în cazul unor contracte de colaborare de lungă durată şi pe sume mari, partenerii de afaceri vor studia activitatea întreprinderii Scopurile elaborării planului de afaceri Atragerea investitorilor (orice învestitor înainte de a investi în afacere, va studia situaţia întreprinderii) D
Necesitatea elaborării planului de afaceri Pentru ca planul de afaceri să fie util, întreprinzătorul trebuie să înţeleagă că acesta nu este doar o obligaţiune cerută de finanţator sau partenerului de afaceri, dar este important şi necesar pentru activitatea firmei. Numai atunci planul de afecri din nişte foi inutile poate fi transformat într-un instrument de analiză, comunicare şi control.
Recomandări privind elaborarea planului de afaceri Nu există cerinţe stricte privind elaborarea planului de afaceri. Fiecare plan are particularităţile sale, în funcţie de destinaţie, domeniul de activitate, pieţele de desfacere, structura organizatorică. Totuşi pentru ca planul să fie unul util şi bun, este necesar de respectat următoarele momente: • Planul de afaceri trebuie să fie concis, dar şi complet, să conţină informaţia de bază privind activitatea întreprinderii. Volumul optim este 20-30 pagini; • Planul de afaceri trebuie să fie scris într-un limbaj clar, evitând descrierea procesului de producţie, tehnologic etc.; • Planul de afaceri trebuie să fie uşor de înţeles;
Recomandări privind elaborarea planului de afaceri • Calculele financiare este recomandabil să fie prezentate în tabele accesibile; • Planul de afaceri trebuie să prezinte o analiză obiectivă, bazate pe propuneri realiste; • Planul trebuie să aibă un aspect atractiv, plăcut; • Ideile trebuie să fie exprimate prin următoarea formulare: “se estimează că volumul de producţie va creşte cu 10%, decât “s-ar putea estima că...” deoarece imediat apare ideea că “s-ar putea şi nu”.
2. Structura şi conţinutul compartimentelor de bază ale planului de afaceri Sumarul 1.Descrierea afacerii şi obiectivele 2.Produsul 3.Planul de marketing 4.Concurenţa 5.Amplasarea 6.Managementul şi personalul 7.Planul operaţional 8.Evaluarea riscurilor 9.Planul financiar Anexe
Foaia de titlu al planului de afaceri Pagina de titlu al planului de afaceri conţine informaţii privind denumirea întreprinderii, scopul întocmirii planului şi perioada pentru care a fost întocmit, datele juridice ale întreprinderii, numele, prenumele directorului, semnătura, data întocmirii planului. Dacă planul a fost elaborat în scopul obţinerii unei finanţări externe, pe pagina de titlu se indică denumirea băncii sau a altei surse de finanţare. Se recomandă pe pagina de titlu să fie inclusă trimiterea privind confidenţialitatea informaţiei prezentate: “Planul conţine informaţii confidenţiale, care nu pot fi reproduse, distribuite sau utilizate fără consimţământul conducerii întreprinderii” sau o formulare mai contemporană “Copyright şi confidenţial”.
Descrierea afacerii şi obiectivele Este un compartiment foarte important în cazul în care planul este elaborat în scopul atragerii investiţiilor sau obţinerii creditelor. Este necesar de prezentat informaţia privind: • denumirea întreprinderii, • data şi numărul înregistrării, • statutul juridic şi fondatorii, • existenţa licenţelor şi autorizaţiilor necesare, • descrierea domeniului actual de activitate sau cel care îl va desfăşura. În această etapă se efectuează analiza SWOT a întreprinderii. Denumirea este dată de cuvintele engleze strengths – punctele forte; weaknesses – slăbiciuni, opportunities – oportunităţi şi threats – ameninţări.
Produsele sau serviciile Compartimentul dat include o descriere detaliată a produselor şi serviciilor cu indicarea caracteristicilor calitative şi cantitative, caracteristicile tehnologice, asortimentul de produse, ambalajul etc. Este necesar de argumentat de ce consumatorii aleg sau vor alege anume produsul dat. Pot fi anexate schiţe, fotografii ale produsului.
1 2 3 Concurenţii Se efectuează analiza comparativă a concurenţilor, producţia propusă de ei, deosebirile cu producţia întreprinderii, nivelul preţurilor produselor concurenţilor Clienţii Caracteristica clienţilor, cine sunt cumpărătorii, ce factori îi determină să cumpere, care este frecvenţa de cumpărare, puterea de cumpărare a clienţilor Piaţa se descrie piaţa pe care se va realiza produsul sau serviciul, mărimea pieţei şi cota pe piaţă a întreprinderii Planul de marketing Planul de marketing este unul din compartimentele de bază ale planului, deoarece succesul afacerii depinde de faptul dacă se va realiza produsul dat. Este necesar de analizat:
4 5 6 Distribuţia şi vânzarea produselor se stabileşte care sunt canalele de distribuţie: vânzarea directă consumatorilor, vânzarea cu ridicata sau cu amănuntul prin intermediul propriilor magazine Promovarea Se determină metodele de publicitate şi bugetul publicitar Strategia preţurilor Se determină modalităţile de stabilire a preţurilor pornind de la costurile suportate, cererea pe piaţă, preţurile concurenţilor Planul de marketing
Planul operaţional Conţinutul planului operaţonal depinde de specificul activităţii întreprinderii. În cazul unei întreprinderi producătoare planul include: • Procesul de producţie, • Echipamentul necesar, • Furnizorii de materie primă, • Spaţiile de producţie şi comerciale, • Organizarea controlului calităţii. În cazul unui magazin sau afaceri prestatoare de servicii, accentul se pune pe caracteristicile amplasamentului şi descrierea spaţiilor disponibile.
Managementul şi personalul Este un compartiment important al planului, deoarece se investeşte în oameni şi nu în idei. Anume personalul vor realiza ideea în practică şi de competenţa lor, capacitatea şi nivelul lor de calificare va depinde succesul afacerii. În compartiment se prezintă informaţii referitor la: • Structura organizatorică a afacerii, • Componenţa personalului întreprinderii, • Formele de angajare, salarizare şi motivare a personalului, • Acţiunile cu privire la pregătirea şi perfecţionarea personalului.
Evaluarea riscurilor Fiecare întreprindere în activitatea sa întâmpină anumite riscuri care creează dificultăţi sau stopează realizarea planului. În compartiment se evaluează: • Riscuri legate de procurarea materiei prime şi materialelor, riscuri legate de preţuri, procesul de producţie, realizarea producţiei, neachitarea din partea cumpărătorilor; • Riscuri politice legate de instabilitatea politică în stat; • Riscuri legate de condiţiile climaterice nefavorabile, în special pentru întreprinderile agricole. Dacă întreprinderea dispune de asigurare, se include şi informaţia dată.
Planul financiar Planul financiar include informaţii cu privire la sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului, în cazul solicitării unui credit bancar se elaborează graficul rambursării creditului. Aici sunt prezentate 3 prognoze de bază: • Prognoza privind rezultatele financiare, include veniturile, cheltuielile comerciale, generale şi administrative, impozitele; • Prognoza privind fluxul mijloacelor băneşti arată de ce mijloace băneşti va dispune întreprinderea; • Prognoza bilanţului, reflectă rezultatele activităţii întreprinderii din punct de vedere financiar.
Anexele În anexe se pot prezenta: • Copia certificatului de înregistrare, • Pliante, broşuri ce descriu produsul, • Bilanţurile contabile etc.
ECHIPA MANAGERIALĂ ÎN INFIINŢAREA ŞI DEZVOLTAREA AFACERILOR Prof.univ.dr.ElisabetaNicorescu - o echipa este un grup de oameni care lucrează împreună pentru atingerea unui țel comun.
Pentru ca o echipa sa fie buna, rolul decisiv il joaca manageul in relatia sa directa cu subalternii, prin: • distribuirea de sarcini • asigurarea necesitatilor • stabilirea prioritatilor • monitorizarea activitatii in desfasurare • rezolvarea impedimentelor • atribuirea consecintelor.
Elementele: • existenta spiritului de echipa • țelul spre care se indreapta activitatea echipei • cine face parte din echipa • ce contributie specifica se asteapta din partea fiecarui membru al echipei • cum trebuie sa interactioneze si sa comunice membrii echipei pentru a putea ajunge la rezultatele dorite.
Insusirile unei echipe bune sunt: • Membrii ei au un angajament puternic spre un tel comun si o dorinta la fel de puternica de al vedea realizat. • Ei sunt mai mult decat competenti in indeplinirea rolurilor ce le revin • Ei sunt autodirectionari pentru ca stiu ce au de facut • Coopereaza si comunica bine unul cu altul • Ei se ajuta unul pe altul in special in impartasirea de informatii relevante sau in as arata unul altuia cum se face ceva • Au incredere unul in altul • Se incurajeaza verbal • Fac din problemele celorlalti propriile lor probleme • Ei sunt in mod justificativ mandri de performanta lor ca echipa
Caracteristicile unor buni membrii de echipa: • competenta individuala in cel putin un domeniu de activitate al echipei • dorinta de a impartasi cu ceilalti informatii relevante • dorinta de a-i ajuta pe ceilalti la nevoie • o buna intelegere a ceea ce trebuie facut si a modului cum pot contribui la realizare • dorinta de a-i incuraja verbal pe ceilalti • dorinta de a se asocia cu ceilalti membri ai echipei • dorinta de a invata • dorinta de a-i invata si pe alti.
Caracteristicile unui bun lider al echipei: • oarcum familiar cu toate domeniile de activitate ale echipei • bune abilități de ascultate si comunicare • bune abilități administrative si de planificare • bune abilități de observare si indrumare • integritate personala • entuziasm pentru performantele activitatii echipei • angajament fata de munca in echipa • dorinta de a conduce prin forta exempului
Surse de conflict: Opinii puternic înrădăcinate asupra a ceea ce ar trebui facut sau asupra cum ar trebui facut: • confuzia rolurilor • lipsa de comunicare clara • performante slabe • nevoi sau prioritati conflictuale Sursele de conflictau la baza : • favoritism legat cateodata de asocieri si loialitati din afara activitatii • repulsii personale • ambitii personale • oamenii ce gandesc despre ei ca sunt mai buni decat ceilalti • lipsa de incredere • lipsa de incredere in lideri sau in colegi • nesiguranta personala
Eliminarea acestor neajunsuri: • trebuie sa ne tinem intotdeauna de cuvant astfel incat oameni vor stii ca se pot baza pe noi • trebuie sa incercam sa dezvoltam un spirit de echipa pozitiv prin subliniere si aprecierea lucrurilor pozitive realizate de membrii echipei. • trebuie sa ascultam cu atentie ce spun oameni • trebuie sa oferim tuturor ocazia de a-si spune parerea • trebuie sa fim atenti la moralul echipei si sa incercam sa rezolvam problemele cat sunt inca minore • trebuie sa lucram cu membri echipei pentru a rezolva problemele impreuna • trebuie sa nu lasam oamenilor nici o indoiala in ceea ce priveste asteptarile lor.
Fiecare manager comunica subordonatilor propriile standarde si este responsabil de rezultatele grupului sau departamentului care il conduce. Procesul de analiza in cazul problemelor echipei catre zonele in care schimbarile s-au produs astfel incat aceste schimbari pot fi evoluate pentru contributia lor la cauza problemei. Din acest punct de vedere,managerul va raspunde la urmatoarele intrebari: • ce se intimpla sicepoate fi dar nu este • care estemasura problemei • cand apare problema • unde apare problema • ce este asociat efectului si ce nu.
Pentru a identifica cauza directa si factorii de inrautatire a unei probleme se au in vedere urmatoarele categorii: • actiuni imediate pentru a stopa problema sau pentru a-i reduce efectele nagative • actiuni pe tremen lung care sa rezolve cauza directa si sa asigure ca problema nu va mai apare • actiuni generale pentru a asigura ca problema nu se va mai intimpla la echipamentele similare sau in situatii similare.
TABLOUL DE BORD – INSTRUMENT MANAGERIAL ÎN AFACERI Tabloulde bord este instrumentul de sinteza care permite conducerii : *sa urmareasca desfasurarea activitatilor esentiale *sa i-a decizii promte *sa intrevadaevenimentele in perspectiva
Tabloulde bord are urmatoarele caracteristici : a. gruparea intr-un loc a informatiilor b. prezentarea sistematizata a informatiilor c. existenta informatiilor care sa redea evolutia fenomenelor d. avertizarea evolutiei nedorite a unor fenomene sub forma vehiculari unor informatii alarma e. continerea esentiala a unor solutii de remediere f. furnizarea elementelor absolut necesare luarii deciziei si exercitarii controlului g. indicarea masurilor de perspectiva
Cerinte generale de alcatuire a unui tablou de bord: • sa fie echilibrat si sa contina date referitoare la toate functiile unitatii; sa ofere o imagine completa asupra fenomenelor care au loc intr-o întreprindere • sa fie obiectiv si sa usureze obtinerea unor concluzii • sa prezinte date in logica surprinderii proceselor din prezent si trecut si a celor care ar urma sa se desfasoare in viitor • sa fie adaptabil la cerintele utilizatorului si la schimbari • sa poata fi completat in mod operativ,in asa fel incat sistemul de informare sa se aproprie de vehicularea informatiilor in timp real • sa fie accesibil celor care il exploateaza • sa fie expresiv in prezentarea informatiilor.
Functiile tabloului de bord • informare- caracterizare: contine informatii generale si informatii specifice • sistematizare- ordonare: asigura informatii semnificative privind desfasurarea proceselor socioeconomice. • ierarhizare- din acest punct de vedere tabloul de bord contine informatii din piramida informationala • generalizare-permite centalizarea succesiva a informatiilor dupa anumite criterii • integrare- tablourile de bord trebuie sa asigure integrarea in sistemul international al unitatii: in mediul tehnic, economic, politic si social • analiza si sinteza- aici tabloul de bord trebuie sa constituie baza declansarii de actiuni corective in conducerea fenomenelor • previzionarea- se asigura prin includerea in tablourile de bord a informatiilor structurate pe 3 vectori care stau la baza functiei de previziune: prezent, trecut si viitor
control- se poate exercita prin introducerea in tablourile de bord a unor indicatori de cuantificare a obiectivelor si de stabilire a unor limite permise ale abaterile fiecarei valori • avertizare- deriva din functia de control si se bazeaza pe vizualizarea abaterilor ce apar si pe utilizarea unor forme sugestive de prezentare a tendintelor negative in evolutia fenomenelor • diagnoza- are in vedere largirea ariei de depistare a puncelor slabe care pot aparea in functionarea unui domeniu de activitate sau a unitatii in ansamblu. Sugereaza caile posibile de ameliorare. • raportare- tabloul de bord trebuie sa asigure principalele informatii pe care un centru de decizie trebuie sa le raporteze periodic nivelurilor superioare de conducere • dialog- se realizeaza intre diverse niveluri de conducere si constituie o baza obiectiva a analizelor la nivelul conducatorului subordonat privind indeplinirea atributiilor.