ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII NR.2 VERNEŞTI P ĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU

1. ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII NR.2 VERNEŞTIPĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU

2. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A DEPRESIUNII NIŞCOV În cadrul ţării noastre, din punct de vedere administrativ, Depresiunea Nişcov se include într-o proporţie de 94% din suprafaţa sa în cadrul teritoriului judeţului Buzău şi în proporţie de 6% în teritoriul judeţului Prahova. Depresiunea se suprapune teritoriului administrativ a două comune: comuna Verneşti şi comuna Tisău.

4. Depresiunea Nişcovului este cea mai mare depresiune din cuprinsul dealurilor de la sud de valea Buzăului, dezvoltată fiind pe un larg sinclinal cu aspect de cuvetă. Aici au fost sedimentate formaţiuni levantine şi cuaternar-inferioare (argile, pietrişuri, nisipuri). Această depresiune aparţine Subcarpaţilor de Curbură sau, mai precis, Subcarpaţilor Munteniei central-estice. Victor Tufescu include această zonă în cadrul Subcarpaţilor Buzăului, iar Alexandru Roşu susţine apartenenţa ei la Subcarpaţii Teleajenului, legată fiind de cadrul general al unui culoar intracolinar foarte bine dezvoltat (alcătuit din două depresiuni: Nişcov-Sânger) şi care se uneşte spre nord cu Depresiunea Cislău. În axul acestui sinclinal găsim valea longitudinală cu orientare vest-est –Valea Nişcovului- care separă masivul Ciolanu (758 m) de masivul Istriţa, din sud.

5. Fiind bine adăpostită, ca o ,,cetate’’ naturală între dealurile înalte şi bine împădurite, această depresiune, care este deschisă spre est, la vărsarea Nişcovului în Buzău, a constituit un bun refugiu pentru locuitorii câmpiei care erau ameninţaţi uneori de vicisitudinile istoriei. Prin toate aceste caracteristici precum şi prin toate aspectele geografice care vor fi prezentate pe parcusul prezentării lucrării de faţă, putem concluziona că Depresiunea Nişcovului este o unitate bine reprezentată în cadrul general al reliefului României şi, în special, al Subcarpaţilor Curburii, depresiunea individualizându-se ca o componentă tipic subcarpatică.

6. Imaginea satelitară a Depresiunii Nişcov

7. Caracteristicile reliefului regiunii studiate Profil geomorfologic schematic prin Subcarpaţii Buzăului, la sud de valea Buzăului între Dl. Cornetu şi Dl. Istriţei Autori: L. Badea şi Gh. Niculescu 1-fliş paleogen; 2-helvet-tortonian; 3-sarmaţian; 4-meoţian; 5-ponţian; 6- dacian; 7-levantin; 8-cuaternar; 9-falie; 10-linie de încălecare. O asemenea constituţie litologică influenţează şi o serie de aspecte legate de relieful depresiunii. Astfel, relieful este vălurit, altitudinea scăzând către valea Nişcovului, dar şi de la vest la est, către gura sa de vărsare. Se remarcă pe alocuri şi înclinarea generală a interfluviilor pe direcţia văilor principale. Altitudinea medie a Depresiunii Nişcov este de 300 m.Altitudinile maxime ale depresiunii sunt întâlnite în zonele marginale, dar există şi mici înălţimi cu aspect de martori de eroziune cu suprafeţe restrânse care reuşesc să dea o notă de varietate peisajului. Demn de precizat este faptul că, din punct de vedere fizico-geografic, aceste ,,înălţimi’’ aparţin domeniului depresionar, fapt ce se poate constata şi din analiza materialului cartografic al regiunii studiate.

8. Râul Nişcov După normele indicate de Institutul Meteorologic Central, luându-se în calcul media anuală a precipitaţiilor de 486,6 mm/an şi temperatura medie anuală de 100C, determină includerea Depresiunii Nişcov la limita de trecere de la complexul de stepă (cu indice de ariditate 20-24), la cel al stepei cu pădure (cu indice de ariditate 24-30). Râul Nişcov izvorăşte din Dealul Ciolanu, de la o altitudine de 753 m, de lângă localitatea Lapoş. Se pare că înşeuarea ce separă Depresiunea Nişcovului de Depresiunea Sânger, nu a fost decât locul de scurgere a vechiului traseu al Nişcovului. Suprafaţa bazinului Nişcov, am determinat-o ca fiind de 213 km2; perimetrul bazinului este de 92 km iar lungimea pârâului de 42 de km. Nişcovul se înscrie în clasa apelor bicarbonate cu mineralizare cuprinsă între 200-500 mg/l.

9. FONDUL FUNCIAR AL DEPRESIUNII NIŞCOV

10. MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR DIN DEPRESIUNEA NIŞCOVULUI

11. Depresiunea Nişcovului are o suprafaţă de 22 000 ha, din care suprafaţa agricolă este de aproximativ 6300 ha, iar cea neagricolă de 15 700 ha.

12. ,,Când părăseşti câmpia nesfârşită şi începi să urci şi să cobori pe spinări şi coaste străbaţi pădurile de gorun o să întâlneşti un peisaj forestier tipic nişcovean.’’ (Enculescu P.)

14. REŢEAUA TROFICĂ DIN PĂDUREA MERIOARA1-râs; 2-lup; 3-pisică sălbatică; 4-bufniţă; 5-vulpe; 6-urs; 7-vulture; 8-cerb; 9-căprioară; 10-albină; 11-veveriţă; 12-şoarece; 13-piţigoi; 14-şarpe; 15-cinteză; 16-cuc; 17-Asullus; 18-râmă; 19-carii; 20-melc; 21-iepure; 22-salamandră; 23-sturz; 24-gândac (diferite specii); 25-larve de insecte; 26-muscă; 27-şopârlă; 28-şarpe de sticlă; 29-broască; 30-păianjen; 31-cărăbuş; 32-ciocănitoare.

15. Rezolvarea problemelor de mediu şi dezvoltarea durabilă a localităţilor, fie rurale fie urbane, constituie premise fundamentale pentru dinamica actuală a integrării europene, în general, şi pentru fiecare localitate, în special. La nivelul Şcolii Verneşti, preocupările în domeniul protecţiei mediului şi-au găsit materializarea prin participarea şi organizarea diverselor acţiuni de ecologizare şi sensibilizare a opiniei publice cu privire la această problemă. Dacă vă preocupă problemele mediului în care trăiţi, dacă vă doriţi cu adevărat să contribuiţi cu ceva la minimalizarea impactului negativ al oamenilor asupra acestuia şi nu ştiţi ce puteţi face, atunci citiţi sfaturile de mai jos şi, eventual, puteţi deveni parteneri ai proiectului nostru.

16. ZECE MOTIVE PENTRU A PROTEJA PĂDUREA • Pădurea furnizează cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultură, este preluat din atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie). • Absoarbe o importantă cantitate de dioxid de carbon (gaz generator al efectului de seră), contribuind la reducerea poluării şi având o influenţă benefică asupra mediului. • Fixează solul, împiedicând alunecările de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau de vânt. • Filtrează apa provenită din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muşchi şi de frunze moarte, asigurând o apă limpede şi curată.

17. Reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari cantităţi de apă în coronament şi litieră şi cedarea acesteia treptat. • Reprezintă un sistem ecologic complex care adăposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu dispariţia, datorită adaptării la condiţiile specifice de aici. • Este o sursă încă puţin exploatată de medicamente şi de remedii naturale. • Are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau de alte amenajări antropice. • Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute. • Are o mare importanţă educativ - ştiinţifică, atât pentru noi, cât şi pentru generaţiile următoare.

18. EU SUNT ZĂGAZUL APELOR ŞI OCROTIREA PĂMÂNTULUI, CUNOAŞTE-MĂ ŞI PĂZEŞTE LEGEA MEA! NU LUA NUMELE PĂDURII ÎN BATJOCURĂ! ADU-ŢI AMINTE DE PĂDURE ŞI SĂ O SFINŢEŞTI PRIN GRIJA TA! CINSTEŞTE PĂDUREA CA SĂ TRĂIEŞTI MULT ŞI BINE PE PĂMÂNT! SĂ NU UCIZI PĂDUREA! SĂ NU FII LACOM FAŢĂ DE PĂDURE! SĂ NU FURI PĂDUREA! SĂ NU MĂRTURISEŞTI STRÂMB ÎMPOTRIVA PĂDURII! SĂ NU POFTEŞTI PĂDUREA APROAPELUI TĂU! SĂ NU-I URĂŞTI PE PAZNICII PĂDURII, CI AJUTĂ-I ÎN ÎNDEPLINIREA SLUJBEI LOR NOBILE ŞI GRELE. CELE ZECE PORUNCI ALE PĂDURII

19. Conştientizare Responsabilizare Implicare Solidaritate în acţiune CONCEPTELE UTILIZATE: OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CADRUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: ♦Promovarea unui climat de colaborare între şcoalăşi comunitate, prin implicarea activă a acesteia în formarea şi evoluţia elevilor în spiritul ocrotirii şi protecţiei mediului geografic; ♦ Înţelegerea de către copii a relaţiei dintre om şi mediu,interdependenţa dintre calitatea mediului forestier şi calitatea unei vieţi cu adevărat sănătoase; ♦ Responsabilizarea copiilor în propria formare şi iniţierea acestora în redimensionarea parteneriatului educaţional pe baza realizării unor forme diverse de colaborare: proiecte legate de protecţia mediului, colaborări cu diverse instituţii şi factori decizionali, atragerea unor eventuali sponsori etc.;

20. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CADRUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE: ♦ Transformarea şcolii într-un centru multifuncţional de informare şi formare a viitorilor membri activi ai comunităţii în domeniul protecţiei mediului; ♦Responsabilizarea copiilor în propria formare şi iniţierea acestora în redimensionarea parteneriatului educaţional pe baza realizării unor forme diverse de colaborare: proiecte legate de protecţia mediului, colaborări cu diverse instituţii şi factori decizionali, atragerea unor eventuali sponsori etc.; ♦ Dezvoltarea şi modelarea personalitǎţii copiilor din mediul rural, a încrederii în forţele proprii, prin participarea efectivă a acestora şi asumarea responsabilităţilor în cadrul programului propus.

21. METODELE UTILIZATE ÎN TIMPUL DERULĂRII PROIECTULUI: • metodele de învăţare experimentală: jocuri de rol, chestionare, analiza în grup, participarea la minicampusul ECO; • metode de învăţare prin cooperare: ateliere de lucru în echipe, brainstormingul etc.); • metode expozitive/video: proiecţii de filme, expoziţii (desene, mandale, origami); • metode practice: plantări de arbori, acţiuni de ecologizare.

22. EVOLUŢIA NUMERICĂ A GRUPULUI ŢINTĂ VIZAT DE PROIECTUL ,,PĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU''

23. PARTENERII ACTIVI AI PROIECTULUI: Administraţia Fondului pentru Mediu Persoana de contact: Marius Manole S.C. Greentech S.A. Buzău Persoana de contact: jurist Bratu Daniel Consiliul Investitorilor Străini Buzău Persoana de contact: jurist Petcu Marina Primăria comunei Verneşti Persoana de contact: ing. Petcu Marin Pepiniera Verneşti Persoana de contact: Urjan Nicolae Ocolul Silvic Tisău Persoana de contact: ing. Nicoară Silviu

24. RISCURILE CARE POT APĂREA ÎN TIMPUL IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI: • lipsa unei educaţii ecologice la nivelul comunităţii; • situaţiile conflictuale cauzate de lipsa de transparenţa autorităţilor publice; • birocraţia excesivă în obţinerea unor avize; • lipsa unui sprijin complet din partea organismelor abilitate; • lipsa de interes a unor membri ai comunităţii; • condiţiile meteorologice nefavorabile; • diferenţele între costurile materiale preconizate iniţial şi cele reale; • pierderea interesului/motivaţiei elevilor pe parcursul derulării activităţilor.

25. CATEGORIILE DE ACTIVITĂŢI PROPUSE DE PROIECTUL ,,PĂDUREA MERIOARA, SUFLETUL VERDE AL VIITORULUI NOSTRU ’’ • Editarea revistei ,,Glasul pădurii’’; • Acţiuni periodice de ecologizare; • Plantări de arbori în Pădurea Merioara; • Colectarea şi valorificarea deşeurilor; • Caravana ECO; • Campusuri ecologice; • Realizarea miniparcului dendrologic.

26. BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE GEOGRAFICĂ: * Badea, L.-,,Modelarea Subcarpaţilor dintre Motru şi Slănicul Buzăului în cuaternar’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti; 1966 * Badea, L.; Niculescu, Gh.-,,Harta morfostructurală a Subcarpaţilor dintre Slănicul Buzăului şi Cricovul Sărat’’- revista ,,Studii şi cercetări-sec.geografie’’; 1964 * Banu, A.C.-,,Hidrologie’’; Ed. Academiei; Bucureşti; 1966 * Barbu, N.-,,Solurile României; Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’Iaşi; (curs litografiat) * Băcăuanu, V.; Donisă, I.; Hârjoabă,D.-,,Dicţionar geomorfologic’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti * Bălteanu, D.-,,Experimentul de teren în geomorfologie. Aplicaţie în Subcarpaţii Butăului’’; Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică; Bucureşti; 1982 * Bălteanu, D.-,,Relieful: ieri, azi, mâine’’; Ed.Albatros; Bucureşti; 1979 * Bojoi, I.-,, Eroziunea solului’’; Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’Iaşi; (curs litografiat) * Călinescu, R.-,,Biogeografia României’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti; 1965 * Cucu, V.- ,,Geografia populaţiei şi aşezărilor omeneşti’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1973 * Florea, N.; Munteanu, I.-,,Geografia solurilor României’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti; 1968 * Lupaşcu, A.-,,Biogeografie cu elemente de ocrotire şi conservare a biodiversităţii’’; Ed. Terra Nostra; Iaşi,2004 * Lupaşcu, Gh.-,,Depresiunea Cracău-Bistriţa. Studiu pedogeografic’’; Editura Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’; Iaşi; 1997 * Mihăilescu, V.-,,Geografia fizică a României’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti;1969 * Mihăilescu, V.-,,Dealurile şi câmpiile României. Studiu de geografie a reliefului’’; Editura Ştiinţifică; Bucureşti; 1971 * Mihai, E.-,,Clima Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură dintre Teleajen şi Slănicul Buzăului’ Editura Institutului de Geografie al Academiei; Bucureşti; 1974 * Nimigeanu, V. - ,,România-Geografia umană’’; Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’Iaşi; (curs litografiat) * Posea, Gr.; Ielenicz, M.-,,Judeţul Buzău-colecţia judeţelor patriei’’; Editura Institutului de Geografie; Bucureşti; 1980 * Roşu, Al.-,,Geografia fizică a României’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1973 * Roşu, Al.-,,Atlasul climatic al României’’; Ed. Academiei; Bucureşti; 1966 * Sârcu, I.-,,Geografia fizică a României’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1971 * Traci, C., Costin, E.-,,Terenurile degradate şi valorificarea lor forestieră’’; Ed. Agro-Silvică; Bucureşti; 1966 * Tufescu, V.-,,România’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti;1980 * Ungureanu, I; Roşu, Al.-,,Geografia mediului înconjurător’’; Ed. Ştiinţifică; Bucureşti;1978 * Atlasul judeţului Buzău; Societatea de Ştiinţe Geografice-Filiala Buzău * Studii pedologice la nivelul comunelor Verneşti şi Tisău; scara hărţilor 1: 10000

27. BIBLIOGRAFIE BIOLOGICĂ: * Antonescu, S.-,,Biologia apelor’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1963 * Beldie, Al.-,,Flora României-Determinator ilustrat al plantelor vasculare’’; Ed. Academiei I, 1977 şi II-1979, Bucureşti * Beldie, Al.; Chiriţă, C.-,,Flora indicatoare din pădurile noastre’’; Ed. Agro-Silvică; Bucureşti; 1967 * Borza, Al.-,,Vegetaţia R.S.R.- capitol din Monografia geografică a R.S.R.’’ I, Analele Academiei; 1960 * Borza, Al.-,,Cercetări asupra florei şi vegetaţiei din Câmpia Română I’’; Contrib. botanice; Cluj; partea a II-a; 1966 * Borza, Al.-,,Dicţionar etnobotanic’’; Ed. Academiei Române; Bucureşti; 1968 * Borza, Al.; Boşcaiu, N.-,,Introducere în studiul covorului vegetal’’ Ed. Academiei Române; Bucureşti; 1965 * Botnariuc, N.-,,Biologie generală’’; Ed. Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1974 * Botnariuc, N.-,,Principii de biologie generală’’; Editura Academiei; Bucureşti; 1967 * Ciocârlan, V.-,,Contribuţii la flora României’’- Reviste de studii botanice; Bucureşti; 1991-2004 * Ciocârlan, V.-,,Flora ilustrată a României’’; vol.I/1988 şi vol.II/1990; Ed. Ceres; Bucureşti; 1990 * Dobrescu, C.; Eftimie, E.-,,Herbarul Constantin Petrescu’’;Ed. Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza’’ Iaşi; 1967 * Doltu, M.I.; Popescu, A; Sanda, V. - ,, Conspectul asociaţiilor vegetale lemnoase din România’’; Studii şi comunicări Sibiu-Muzeul Brukenthal; Sibiu; 1980 * Giurgiu, V.-,,Conservarea pădurilor’’; Ed.Ceres; Bucureşti; 1978 * Ionescu, Al.-,,Ecologie şi agricultură’’; Ed. Ceres; Bucureşti;1977 * Luncan, R.; Predescu, N.-,,Cunoaşterea geonaturală a orizontului local’’; Editura Didactică şi Pedagogică; Bucureşti; 1971 * Lupaşcu, A.-,,Studiu sinecologic comparativ-în unele grupări vegetale hidrofile din zona submontană a judeţelor Suceava şi Neamţ’’; Ed. Corson; Iaşi; 1999 * Mohan, Gh.; Ardelean, A; Georgescu, M. - ,, Rezervaţii şi monumente ale naturii din România’’; Casa de Editură şi Comerţ ,,Scaiul’’; Arad; 1993 * Moşneaga, N.-,,Monumente ale naturii din bazinele Ialomiţei, Prahovei şi Buzăului’’; Editura Meridiane; Bucureşti; 1969 * Murgoci, Al.-,,Relaţii între structură şi funcţie în cadrul ecosistemelor’’-colecţia de reviste ,,Natura’’ BIBLIOGRAFIE METODICĂ: * Bălan, B. şi colab.-,,Psihopedagogie’’; Ed. Polirom; Iaşi; 1998 * Dulamă, M.E. -,,Didactica geografiei’’; Ed. Clusium; Cluj-Napoca; 1996 * Ilinca, N.-,,Metodica predării geografiei’’; Editura Corint; Bucureşti; 2002 * Ionescu, M., Radu,I.-,,Didactica modernă’’; Editura Dacia; Cluj-Napoca; 1995 * Colecţia de reviste ,,Tribuna învăţământului’’ * Clecţia de reviste ,,Vlăstarul’’; Buzău; 1999-2005