EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA IN BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA

1. EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA IN BRONHOPNEUMOPATIA OBSTRUCTIVA CRONICA

2. EXPERTIZA MEDICALA A CAPACITATII DE MUNCA • Formă de asistenţă medico- socială care evaluează prin metode şi tehnici specifice capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice şi funcţionale, in vedereacompensariiprinasigurarisociale. • Populaţia ţintă -persoane cu: →disabilităţiinnascute →accidente de muncă → boli profesionale • Forme de compensare →schimbareaprogramuluisau a locului de munca →concediu medical prelungit (ITM) →pensii de invaliditate

3. În expertiza medicală şi recuperarea capacităţii de muncă se folosesc terminologie şi tehnici de evaluare specifice : 1.Diagnosticul funcţional (specific expertizei medicale a capacităţii de muncă): • Se bazează pe elemente clinice şi rezultatele investigaţiilor de laborator. • Exprimă severitatea tulburărilor funcţionale şi mecanismele prin care se produc. • Permite evaluarea restantului funcţional şi a mecanismelor funcţionale care pot interveni compensator. • Se corelează cu incapacitatea adaptativă şi gradul de invaliditate

4. 2. Deficienţa funcţională: • este consecinţa unor tulburări morfologice sau funcţionale variate (boli,accidente, anomalii genetice) ; • este cuantificabilă prin evaluări clinice şi funcţionale standard; • se regăseşte în formularea diagnosticului funcţional; • se corelează cu incapacitatea adaptativă şi gradul de invaliditate; 3.Incapacitatea adaptativă : • este generată de tulburări morfologice şi funcţionale diverse ; • exprimă limitele persoanei în efortul de a se adapta la mediul natural şi social; • se exprimă procentual în cadrul unui sistem de cuantificare 4. Capacitatea de muncă : • se exprimă ca un raport între posibilităţile biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) şi solicitarea profesională (ca element medico-social)

5. Factorii care influenţează capacitatea de muncălimitativ/ stimulativ 1. Factori biologici şi psiho- comportamentali individuali; 2. Starea de sănătate 3. Factorisociali: a. profesionali -pregătire profesională, cota socială a profesiei, condiţia de muncă,sistemul de retribuire, relaţii interumane,etc. b.extraprofesionali-familie,locuinţă, transport, obiceiuri nocive, viaţa socială, timp liber, etc.

6. Gradele de invaliditate • Invaliditatea de gradul I- pierderea totală a capacităţii de muncă, a capacităţii de autoservire – necesită asistent personal permanent; • Invaliditatea de gradul II –pierderea totală a capacităţii de muncă, capacitate de autoservire conservată; • Invaliditatea de gradul III –pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă; poate lucra cu program redus , în locuri de muncă adecvate.

7. Relaţia” deficienţă funcţională- inacapacitate adaptativă- grad de invaliditate „este reprezentată pe o scală negativă care exprimă pierderea funcţională

8. Recuperarea capacităţii de muncă şi reinserţia socio- profesională a persoanelor cu dizabilităţi şi deficienţe funcţionale • Monitorizarea acţiunilor de recuperare a persoanelor de vârstă activă este asigurată de reţeaua de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă. • Aceste acţiuni se adresează persoanelor aflate în stare de invaliditate sau în concediu medical prelungit pentru incapacitate temporară de muncă.

9. Factorii care influnţează recuperarea capacităţii de muncă şi reinserţia socio- profesională • Potenţialul bio-psihic restant • Posibilităţi de recuperare • Motivaţia psihologică a deficientului pentru reinserţia socio- profesională • Posibilităţi tehnice şi practice • Dinamica pieţei muncii, locuri de muncă accesibile

10. În evaluarea capacităţii de muncă se va avea în vedere tratamentul complex (farmacologic activ, chirurgical, recuperator etc.) şi efectele acestuia • Criteriile de diagnostic funcţional, incapacitatea adaptativă şi de evaluare a capacităţii de muncă sunt reactualizate şi îmbunătăţite periodic conform reglementărilor în domeniul medical ce apar pe parcurs • Pentru bolile rare, pentru care nu există criterii specifice de apreciere a deficienţei funcţionale şi a capacităţii de muncă, se vor urmări elementele clinice, evoluţia, complicaţiile şi deficienţa funcţională determinată, aplicându-se criteriile existente

11. Definiţii Bronhopneumopatiaobstructivăcronică(BPOC) • Asociereîntrebronşitacronicăobstructivăşiemfizemulpulmonar. • Termenul preferat se referă la consecinţele clinice şi fiziopatologice ale unui amalgam de boli respiratorii care aproape întotdeauna includ în grade variate emfizem şi bronşită cronică obstructivă • Departe de a fi o noţiune de aritmetică, BPOC este o entitatedefinită clinic, fiziopatologic, anatomic şi etiologic.

12. Elementele sale definitoriisunturmatoarele: • Clinic - se caracterizeazaprinsindrombronsiticsidispneeprogresiva, cu debutuldupa 40 de ani; • Fiziopatologic - se caracterizeazaprintr-un sindromobstructiv de caiaerieneintrapulmonare, evolutivsiputinreversibil; • Anatomic – suntprezenteleziuni de bronsitacronica. Emfizempulmonarcentrolobularsileziuni obstructive cronice, ireversibile in caileaerienemici. Leziunileanatomice de tip obstructivsiinflamator in caileaerienemicisuntconstantesidiagnosticul e BPOC le implica in mod necesar. • BPOC este un diagnostic de excludereetiologica. El se afirmadupace au fostexcluseastmulbronsic, genafibrozeichistice, emfizemulpanacinar.

13. Legătura între activitatea profesională în ramuri industriale şi ocupaţii cu risc de expunere la aeropoluanţi: • pulberi organice şi anorganice şi • agenţi chimici – gaze, vapori, fumuri • Bronşita cronică a fost menţionată încă din sec. XIX. • Diagnosticul de profesionalitate este foarte greu de afirmat datorită: • caracterului plurietiologic al bolii • imposibilitatea demonstrării indubitabile a legăturii dintre ocupaţie şi boală

14. Locuri de muncă: • Construcţii • Minerit • Industria electronică • Industria cauciucului şi maselor plastice • Industria lemnului • Industria prelucrării pielii • Agricultură

15. Operaţii cu risc • Vopsire • Sudură • Polizare • Pulverizare • Perforare • Igienizare, asanare etc.

16. Agenţi etiologici • Cuarţ • Fumuri de sudură • Azbest • Cadmiu, solvenţi • Dioxid de sulf, azot • Pulberi de lemn, textile • Pesticide, insecticide

17. Meserii cu risc • muncitorii din industriamaterialelor de constructii • muncitorii din industria electronica • medicii, asistentii, infirmierii • maturatorii • viticultorii • fermierii • pompierii • minerii • brutarii • croitorii • soferii

18. Criterii de diagnostic functional: • Simptome: tuse, expectoratiemucoasasaumucopurulenta, dispneeprogresiva. Tuseasiexpectoratia pot fi agravate de infectiirespiratoriisuperioare , expunere la iritantiatmosfericisauconditiipoluante. • Functiaventilatorie: → CPT - normalasaucrescuta → CV - scazuta → CRF – crescuta → VR – crescut → VR\CV x 100 – crescut → VEMS si VEMS\CV X 100 – scazute • Determinareagazelor sanguine: • PaO₂ - usorsaumoderatscazuta • PaCO₂ - normalasaucrescuta

19. Severitatea BPOC: • Se clasificapebazaparametrilor ventilator determinatiprinspirometrie, corelati cu frecventa, duratasiintensitateaexacerbarilor, eventual cu prezentacomplicatiilor ( insuficienta respiratory cronica, CPC, ICD). *Conform recomandarilorghidurilor GOLD( Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease) • Severitateaalterarilorspirografice definite prinvalorileprocentuale ale VEMS:

20. Criterii de diagnostic clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in BPOCStadiul I – BPOC forma usoara Diagnostic functional - deficientafunctionalausoara • VEMS\CVF ˂ 0,70 • VEMS ≥ 80% din prezis • simptomeprezentesau nu; nu esteafectataactivitateazilnica Incapacitate adaptativa: 1 – 29 % Capacitatea de munca: pastrata Gradul de invaliditate: nu se incadreaza in grad de invaliditate

21. Stadiul II – BPOC forma moderata Diagnostic functional - deficientafunctionalausoara • VEMS\CVF ˂ 0,70 % • VEMS 80 – 60 % din prezis • dispnee la efort, exacerbari care necesitatratament de specialitate, nu esteafectataactivitateazilnica Incapacitateaadaptativa: 30 – 49 % Capacitatea de munca: pastrata Gradul de invaliditate: nu se incadreaza in grad de invaliditate

22. Stadiul III – BPOC forma moderata Diagnostic functional - deficientafunctionalamedie • VEMS\CVF ˂ 0,70 • VEMS 59 – 50 % din prezis • dispnee la efort, exacerbari care necesitatratament de specialitate, poate fi afectataactivitateazilnica Incapacitateaadaptativa: 50 – 69 % Capacitatea de munca: pierdutacelputinjumatate Gradul de invaliditate: III

23. Stadiul III – BPOC forma grava Diagnosticul functional - deficientafunctionalaaccentuata • VEMS\CVF ˂ 0,70 • VEMS 49 – 30 % din prezis • dispnee la eforturimedii\mici, exacerbarirepetate, afectareaimportanta a activitatiizilnice Incapacitateaadaptativa: 70 – 89 % Capacitatea de munca: pierduta in totalitate Gradul de invaliditate: II

24. Stadiul IV – BPOC forma foartegrava Diagnostic functional - deficientafunctionalagrava • VEMS\CVF < 0,70 • VEMS < 30 % din prezissau 49 – 30 % din prezisdar cu complicatii: insuficientarespiratoriecronica ( PaO₂ < 60mmHg, PaCO₂ > 50mmHg) CPC, ICD ireductibila • afectareasevera a activitatiizilnice Incapacitateaadaptativa: 90 – 100 % Capacitatea de munca: capacitatea de autoservirepierduta Gradul de invaliditate: I

25. Indicatoriprognostici in BPOC Se apreciazadupa : 1. Semneleclinicesiparaclinice: • semnerespiratorii • tahipneea cu expirprelungit, cu buzeleprotruzionate; • contractiaexcesiva a muschilorrespiratoriaccesori; • diafragmecoborate, imobile; • diminuareapana la disparitie a zgomotelorrespiratorii, wheezing in inspirsiexpir, de intensitatescazuta • cianoza in repaus. • semnecardiovasculare • tahicardie, altearitmiicardiace • HTA la un pacientnehipertensiv • pulsparadoxal • modificari EKG de hipertrofieventricularadreapta • semneneuropsihice • somnolenta, apatie, confuzie.

26. 2. Modificariventilatorii: • VEMS < 1 l si o durata de eliminare a CVF>5 sec. • dispneea de efort se coreleaza cu un VEMS <50% din valoareanormala, iardispneea de decubit cu un VEMS < 25% din normal • cordulpulmonar se coreleaza cu un VEMS < 25% din normal in forma de BPOC cu predominantaemfizemului, darpoateapareasi la valori ale VEMS intre 25 – 50% din normal in forma cu predominantabronsitei. • indiceTiffneau < 60 % 3. Complicatii: • insuficientarespiratorie • hipertensiuneapulmonara • cordulpulmonar - Supravietuireaesteapreciata la 5–13 ani din momentuldiagnosticului. - dupaprimulepisod de insuficientarespiratorieseveramor 60% din bolnavi in urmatorii 2 ani - asociereacorduluipulmonar duce la o mortalitate de 50% la bolnavii cu repetatedecompensaridrepte

27. Profilaxia Se adreseazafactoriloretiologici: • Intrerupereafumatului • Diminuareaexpunerii la altiiritantibronsiciprofesionalisi de mediu – in special a prafuluisi a diversiloraerosoli • Tratamentulcorect al infectiilor acute bronsice, al focarelor de infectie situate la nivelulcailoraerieneextratoracice • Tratamentulrefluxuluigastroesofagian

28. Tratamentulmedicamentos • Medicatiasimpaticomimetica: utilizeazastimulatoare de receptoriβ₂ de generatia a 2- a (albuterol, fenoterol) sau de prima generatie (metaproterenol, orciprenalina, terbutalina) Se preferaadministrareainhalatorieprinintroducereaunordispozitive de dirijare a aerosolilor ’’spacer’’ cuplatapeinspirulbolnavului • Medicatiaanticolinergica: prinefectulsaubronhodilatatorsi de reducere a secretieimucoase, trece in prezent ca medicatie de prima treapta • Se preferabromura de ipratropium cu efectesecundareminimesi bine suportata de bolnavii cu cord pulmonarsaucardiopatieischemica • Derivatii de teofilina: se administreaza de obiceiasociati cu simpaticomimeticesau cu anticolinergice • Corticoterapia: se adreseazapacientilor care au sindromobstructiv sever siinsuficientarespiratorie cu saufara cord pulmonardecompensat

29. Reabilitareapulmonara • Tratamentul specific al complicatiilorbronsicesi EP : infectiirespiratorii, hipertensiunearterialapulmonarasi CP cronic • Terapiafizica : gimnasticamedicala, reabilitareapsihosocialasiterapiaocupationalasuntaspecte care amelioreazatoleranta la efortsipsihica a boliisicalitateavietiiacestorbolnavi • Alimentatiatrebuiesa fie echilibrata, saofere o ratiecaloricaadecvatagreutatiisifaraexces de carbohidrati ( productiecrescuta de CO₂ ) • In deficitul de α₁ antitripsina se administreazasaptamanalsau lunar α₁antitripsinai.v.sau in aerosoli

30. Oxigenoterapia • Oxigenoterapiaprelungita ( 18h/ zi, continuu) – esteindicatacandPaO₂ </= 55mmHg siSaO₂</= 80 % in repaus, la efortsau in timpulsomnuluisaucand se gasescsemne de hipertensiunepulmonara, cord pulmonarsautulburarineuropsihicesecundareinsuficienteirespiratorii. • Oxigenul se administreaza in concentratie de 24 – 28 % si cu debit de 1 – 2 l /min. • Oxigenoterapia continua nu esteeficienta la bolnavii care continua safumeze (poliglobulia nu scadeiarconcentratia de COHb > 3 %)

31. Tratamentulchirurgical sau endoscopic • Bulectomia, transplantul pulmonar, reducerea de volume pulmonare pe cale endoscopică trebuie recomandate, cu atentie, în cazuri selectionate de pacienti cu stadiu IV de BPOC foarte sever. • Nu există încă dovezi suficiente privind recomandarea de rutină a chirurgiei de reductie pulmonară (LVRS) sau a interventiilor endoscopice pentru reducerea de volume pulmonare în BPOC.

32. Concluzii: • BPOC – afectiune a careiincidentacrestecaurmare a industrializariisiurbanizarii • Afectiuneinvalidanta care duce la scadereacapacitatii de munca cu consecinte socio – economiceimportante • Afectiunecepoate fi prevenitasitratata din timp • Activitatea profesională ocupă locul 3 în lista factorilor etiologici în BPOC