1 / 35

GRUPURILE LOCALE DE SPRIJIN URBACT Mediatori pentru asigurarea

GRUPURILE LOCALE DE SPRIJIN URBACT Mediatori pentru asigurarea conditiilor de dezvoltare urbana durabila arh . urb. Anca GINAVAR Director General Directia Generala Dezvoltare Teritoriala Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei .

ulani
Download Presentation

GRUPURILE LOCALE DE SPRIJIN URBACT Mediatori pentru asigurarea

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. GRUPURILE LOCALE DE SPRIJIN URBACT Mediatori pentru asigurarea conditiilor de dezvoltare urbana durabila arh. urb. Anca GINAVARDirector General Directia Generala Dezvoltare TeritorialaMinisterul Dezvoltarii Regionale si Locuintei

  2. Structura prezentariiElemente de problematica dezvoltare urbana durabila actori urbani sisteme de actori si logica lor de interventie analiza stakeholderilor Concluzii - idei de dezbatere pentru ateliere GLS URBACT

  3. 2007 – reper cheie; la nivel mondial, majoritatea populaţiei trăieşte în oraşe În 2050 – două treimi ale populaţiei mondialevor trăi în oraşe 75% din populaţiaEuropeitrăieşte deja în mediul urban Dezvoltarea economică este concentrată predominant în oraşe Potenţial important: capital uman şi social Oraşele se confruntă cu provocări complexe care se suprapun Trăim într-o lume urbană…

  4. Trei provocări urbane majore: Schimbări climatice: dublă provocare: nevoia de adaptare şi ameliorarea efectelor negative Schimbări demografice: populaţia îmbătrânităşi posibilul declindemografic vor aveaimplicaţii sociale şi economice Globalizare: reducerea continuă a distanţei relative, paradoxalo importanţă crescută acordată amplasamentului şi locului Societatea noastră necesită cunoştinţele adecvate si reinoirea practicilor pentru a face faţă acestor provocări. …marcată de provocări majore

  5. Probleme urbane /teritoriale importante • Schimbări climatice • Schimbări demografice • Competitivitate şi globalizare • Combaterea excluziunii socialeîn zonele urbane defavorizate Carta de la Leipzig: linia directoare a dezvoltării urbane durabile la nivel politico-strategic 5

  6. Intr-o economie bazata pe cunoastere orasele pot furniza o masa critica de institutii , companii si funizori de cunoastere, care sa produca inovare, . Este crucial sa se retina canumai cresterea economica nu este suficienta pentru realizarea coeziunii sociale si teritoriale intre orasele europene. Este necesara elaborarea unor strategii de dezvoltare locala care sa fundamenteze planuri si proiecte integrate de dezvoltare urbana

  7. Decizii ale reuniunilor informale ale ministrilor europeni importante: ‘Programul de acţiune de la Lille’ (Lille, 2000) ‘Acquis-ul urban’ (Rotterdam, 2004) ‘Acordul de la Bristol’ (Bristol, 2005) Carta de la Leipzig (Leipzig, 2007) Referenţialul oraşului durabil (start Marseille, 2008) Politica urbană în UE

  8. Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile Focalizată pe dezvoltarea urbană durabilă …prin intermediul unei abordări integrate Corelarea Agendei urbane (Carta de la Leipzig) cu Agenda Teritorială (Agenda Teritorială Europeană: Spre o Europă mai competitivă a diverselor regiuni) Corelarea obiectivelor regenerării fizice, economice, sociale/ privind siguranţa Guvernanţa pe multiple niveluri Relaţionareaşi implicareatuturoractorilor (publici, privaţi, cetăţeni/ONG-uri) 8

  9. Creşterea competitivităţii Oraşul compactşi ‘Baukultur’ Dezvoltarea intraurbană Îmbunătăţirea infrastructurii urbaneşi promovarea mobilităţii durabile Spaţiul public Clădiri eficiente energetic Combaterea efectelor schimbărilor climatice Concentrare pe inovaţie şi educaţie Relaţii urban-rural (regiuni urbane) Coeziune teritorialăla nivelul reţelelor policentrice din UE 9

  10. Planuri de dezvoltare urbană integrata Programe multianuale integrate Analize SWOT la nivelul oraşelor Obiective de dezvoltare consistente Concentrarea teritorialăafondurilor publiceşi private Consolidarea coordonării la nivel local şi regional Managementul bazat pe rezultate Corelarea ‘Leipzig’ cu fondurile structurale si cu legislatia si practicile nationale 10

  11. Regenerarea si dezvoltarea cartierelor prinabordare integrată Ameliorarea mediului construit (incl. locuire) Consolidarea economiei locale şi a pieţelor forţei de muncă Educaţieşi formare (copii şi tineri) Transport urban eficient şi accesibil Responsabilitate naţională, implicare localăşi resurse fonduri structurale pentrucompletare Diseminarea structurată a cunoştinţelor 11

  12. GLS URBACT actori urbani

  13. actori urbani agenti, factori ai schimbarii, diverse persoane si organizatii care isi desfasoara activitatea in oras , care cauta raspunsuri adecvate pentru nevoile lor specifice. GLS URBACT

  14. actori publici - administratie centrala si administratie locala: • logica protejarii interesului general • orizont temporar diferit • termen mediu si lung ( planificare si in termeni de mandat electoral) actorii privati - logica individuala - orizont temporar diferit societatile comerciale producatoare de bunuri si servicii banci, organisme de finantare proiectanti / constructori / furnizori de materiale de constructii si utilaje: proprietari de terenuri / constructii: utilizatori, locuitori,asociatii profesionale –uniuni de asociatii – pe domenii, sindicate asociatii de proprietari / chiriasi - care se pot simti amenintati de noua interventie – apar organizatii in preajma unei schimbari in dezvoltarea urbana GLS URBACT

  15. 3 sisteme de actori • experti - conceptie si realizare • proiectanti, serviciile tehnice ale administratiilor locale, subcontractanti - limbaj tehnic, obiective de calitate si fezabilitate tehnica ( arhitectura, inginerie, sociologie, economie, ecologie etc) • factori de decizie - alegeri strategice -decizie si validare • alesi locali, sefi de departamente- factori ce decid in numele interesului general ca responsabili ai fondurilor publice - condusi de logica responsabilitatii politice si juridice - orizont temporar - termen mediu si lung( si in termeni de mandat electoral) • societatea civila - informare, dialog si exprimarea parerilor contradictorii • asociatii, organisme reprezentative, grupuri de presiune , locuitori, riverani, utilizatori GLS URBACT

  16. Concluzii - actori urbani exista obiective care pot apartine simultan mai multor categorii de actori exista o specificitatate a nivelului de asteptari si a motivatiilor fiecarei categorii conflict intre logica si temporalitatea publica si privata = necesitatea unei medieri intre interesul colectiv si cel individual - GLS URBACT

  17. Existenta unor metode alternative de a gandi planificarea si dezvoltarea urbana, diferite de abordarile tehnice traditionale este necesara. Dezbaterile publice, dialogul, diagnosticul, implicarea activa a cetatenilor si negocierea trebuie sa devina instrumentele curente ale administratiei in planificarea , implementarea si monitorizarea proiectelor de dezvoltare urbana durabila. GLS URBACT

  18. GLS URBACT Formarea grupurilor locale de sprijin urbact- analiza stakeholderilor

  19. 1.Ce reprezintă factorii de interes? "Factorii de interes" sunt acele persoane, grupuri de persoane sau instituţii ale căror opinii şi idei ar putea să afecteze rezultatele unui anume proiect. Analiza factorilor de interes

  20. Analiza factorilor de interes 2. Cine este factor de interes? un factor de interes este acea persoană căreia îi pasă de rezultatul unei decizii specifice a administraţiei, deoarece acea decizie va afecta direct interesele lui personale. Slide 2

  21. Castigarea legitimitatii proiectului prin consultare

  22. Cum se identifică factorii de interes? Prin întrebări: cine va beneficia de acest proiect? cine ar putea să fie afectat negativ de acest proiect? cine ar putea întârzia sau împiedica activităţile proiectului? cine ar putea avea calităţi, bani sau alte resurse care ar putea să susţină activităţile proiectului? cine este responsabil de luarea deciziilor în acest proiect? Analiza factorilor de interes

  23. Actiuni de informare si comunicare

  24. Cum se realizează analiza factorilor de interes?

  25. Matricea pentru analiza factorilor de interes este un instrument ce urmăreşte determinarea: (a) listei persoanelor/grupurilor/instituţiilor interesate; (b) rolurilor acestora în activităţile analizate; (c) impactului proiectului asupra factorilor de interes; (d) Influenţei factorilor de interes în proiect. matricea pentru analiza factorilor de interes

  26. GLS URBACT concluzii – obiective ale GLS

  27. gestiunea si anticiparea conflictelor cautarea aproprierii proiectelor de catre actorii direct implicati crearea de coeziune sociala si profesionala intre actori dezvoltarea de sinergii intre actori, generatoare de proiecte si activitati obiective

  28. medierea intre administratie, cetateni si sectorul de afaceri care investeste in zona suscitarea dezbaterilor si discutiilor cu locuitorii despre prezentul si viitorul cartierului /orasului responsabilizarea cetatenilor si dezvoltarea unei « cetatenii  locale » Obiective GLS

  29. cunoasterea practicilor sociale in teritoriul in studiu ( moduri de utilizare, utilizatorii, locurile de intilnire) si imbunatatirea proiectului asa incit sa raspunda la asteptarile si nevoile destinatarilor promovarea proiectului si prin aceasta suscitarea unei adeziuni – este vorba de a explica proiectul cetatenilor si de a facilita derularea operatiunilor - santierului. Obiective GLS

  30. VA MULTUMESC GLS URBACT

More Related