1 / 17

“ CALEA VICTORIEI– MUZEU ÎN AER LIBER ”

Școala Gimnazială Nr. 198, Bucureşti. ,,Să stii mai multe să fii mai bun!” Aprilie 2014. “ CALEA VICTORIEI– MUZEU ÎN AER LIBER ”. Coordonator i : Dirig. Prof. Mariana AMĂRICĂI Dirig. Prof. Ioana NICULAE. PLANUL ACTIVITĂŢII. CALEA VICTORIEI.

terri
Download Presentation

“ CALEA VICTORIEI– MUZEU ÎN AER LIBER ”

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Școala Gimnazială Nr. 198, Bucureşti ,,Să stii mai multe să fii mai bun!”Aprilie 2014 “CALEA VICTORIEI– MUZEU ÎN AER LIBER” Coordonatori: Dirig. Prof. Mariana AMĂRICĂI Dirig. Prof. Ioana NICULAE

  2. PLANUL ACTIVITĂŢII

  3. CALEA VICTORIEI • Calea Victorieieste una din cele mai vechi artere ale Bucureștiului. Înainte de perioada în care a domnit Constantin Brâncoveanu, strada nu făcea parte din București, numele ei fiind Drumul Brașovului și era formată doar din bucata dintre Cercul Militar și Piața Victoriei. Porțiunea cuprinsă între Piața Națiunilor Unite (fostă Piața Senatului) și bulevardul Regina Elisabeta era cunoscută în acea vreme sub numele de Ulița Mare spre Sărindar pentru că ducea către biserica Sărindar (astăzi, Cercul Militar Național). Drumul, rezultat din unirea Drumul Brașovului cu Ulița Mare spre Sărindar, a fost deschis în anul 1692, de către domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, sub numele de Podul Mogoșoaiei. Ulița nou formată era pavată cu trunchiuri de copaci. Străzilor astfel pavate li se spunea poduri, motiv pentru care și noua cale primește denumirea de „Pod”, Podul Mogoșoaiei. Noua stradă a fost construită pentru a asigura o cale de legătură între moșia voievodului,Mogoșoaia și palatul domnesc, amplasat în apropierea Curții Vechi. Noua arteră devine drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boierești, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele și instituții de stat.

  4. CALEAVICTORIEI

  5. ATENEUL ROMÂN • În 1886 a început construcția actualului edificiu; • O parte din fonduri au fost adunate prin subscripție • publică, la îndemnul Dați un leu pentru Ateneu ; • Planurile clădirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron; • Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888; • În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcțiaorgii de concert, amplasată în fundalul scenei; • A fost consolidat și restaurat în perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara & al. și ing. Dragoș Badea, și a fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a FestivaluluiInternaţional George Enescu; • În Grădina Ateneului este amplasată o singură statuie, cea a lui Mihai Eminescu, executată în bronz,în 1963, de sculptorul Gheorghe D. Anghel.

  6. BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ • Clădirea a fost construită în 1893 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau și inaugurată în 1895 de regele Carol I; • Biblioteca Centrală Universitară din București, prescurtat BCU, este biblioteca frecventată în special de studenți, dar și de ceilalți participanți la viața academică; • În timpul Revoluției din 1989, clădirea a fost incendiată și s-a pierdut fondul bibliotecii alcătuit din cărți rare; • Exteriorul clădirii a fost restaurat iar la 20 noiembrie 2001 s-a făcut redeschiderea oficială.

  7. MUZEUL NAȚIONAL DE ARTĂ • (Palatul Romanit)- Muzeul Național de Artă al României, este cel mai important muzeu de artă din țară. • Muzeul a fost înființat în 1948 în fostul Palat Regal din Capitală. Clădirea a fost ridicată în 1883 pe locul fostei case boierești Romanit, construită la începutul secolului al XIX-lea de boierul Constantin Faca, apoi terminată și amenajată de vistiernicul Romanit. • Domnitorul Al.I. Cuza a închiriat casa pentru a-și instala Cancelaria Domnească. Din 1978 aici se află Muzeul Colecțiilor de Artă.

  8. STATUIA ECVESTRĂ A LUI CAROL I • Statuia ecvestră a lui Carol I din Bucureștise găsește în Piața Revoluției; • Statuia din bronz are o greutate de 13 tone și o înălțime totală de 13 metri, din care 7 metri statuia propriu-zisă și 6 metri soclul; • Realizată de Ivan Meštrović, a fost inaugurată la 10 mai 1939, pe atunci Ziua Națională a României, în prezența regelui Carol al II-lea al României și a Marelui Voevod Mihai (viitorul rege Mihai al României), dată la care se împlineau și 100 de ani de la nașterea lui Carol I; • În noaptea de 30 spre 31 decembrie 1947, imediat după ce Regele Mihai a semnat abdicarea forțată și România a devenitRepublica Populară Română, comuniștii au dat jos statuia de pe soclu; • Proiectul de realizare a unei noi statui a lui Carol I a fost început în martie 2007 de municipalitate iar Executarea statuii i-a fost atribuită sculptorului Florin Codre.

  9. BISERICA CREȚULESCU • Considerată unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul perioadei brâncovenești, a fost ridicată în anii 1720-1722 prin grija marelui logofăt Iordache Crețulescu și a soției sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu. • Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera • de nord a orașului, pe "ulița cea mare" sau • "Podul Mogoșoaiei", în locul numit pe atunci • "Puțul cu zale".

  10. PALATUL TELEFOANELOR • A fost construit în anul 1933, după planurile arhitecților americani Louis Weeks și Walter Froy. • Palatul Telefoanelor este o clădire reprezentativă a Bucureștiului, aflată în centrul capitalei, pe Calea Victoriei. • Palatul, înalt de 52,5 m, a fost construit între anii 1929 - 1934 într-un stil specific zgârie-norilor americani, având caracteristici reprezentative ale stilului Art Deco. • Până în anii '70 a fost cea mai înaltă clădire din București. Construcția a înregistrat și o premieră, ea fiind prima clădire înaltă cu schelet metalic din România.  • Edmond van Saanen Algi, unul din cei trei arhitecți semnatari, era de origine olandeză, stabilit în România, și este autorul mai multor clădiri reprezentative din București.

  11. CASA CAPȘA • Restaurant înființat în 1881. Timp de un secol a fost printre cele mai bune restaurante din Capitală. Era cea mai mare firmă de restaurante și cofetării de la noi, ajunsă vestită în toate centrele Europei, în istoria culturală a orașului cafeneaua rămânând cea mai cunoscută, un loc al boemiei bucureștene. • Pe locul ocupat astăzi de clădire erau situate, la sfârșitul sec. XVII, casele și curtea boierului Radu Slătineanu. • În 1830, italianul Eronimo Momolo (fost bucătar al domnului Grigorie IV Ghica) a cumpărat casele și, în sala de jos, a deschis un birt vestit prin mâncărurile italo-orientale, iar prin 1836, deasupra birtului, o sală de bal, cunoscuta sală „Momolo” sau „Slătineanu”, unde aveau loc cele mai frumoase baluri din Capitală. • Clădirea a fost cumpărată în 1868 de frații Capșa, Constantin și Grigore.

  12. CERCUL MILITAR NAȚIONAL • A fost construit în 1912, în stil neoclasic francez; • Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu V. Ștefănescu și E. Doneaud; • Palatul Cercul Militar Național este o clădire din București care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei române; • 2 aprilie 1916 „Gazeta ilustrată" consideră că Cercul Militar din București este „podoaba arhitecturală a țării (...), cel mai frumos, cel mai impunător din toate palatele cu care, în ultimele decenii, știința și simțul estetic al marilor arhitecți români și străini au înzestrat România".

  13. GRAND HOTEL DU BOULEVARD • Construcția clădirii a început în anul 1865 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. • În 1865 omul de afaceri Jacques Herdan cumpără terenul și începe construcția unui hotel după planurile arhitectului Alexandru Orăscu. • Clădirea numită Hotel Herdan este inaugurată în 1871 (după alte surse hotelul a început să funcționeze din 1873); are la parter un restaurant franțuzesc și librăria Alcalay. • Începând cu 1877 hotelul se numește Grand Hôtel du Boulevard și este primul hotel bucureștean care a tras apă curentă.

  14. BISERICA ZLĂTARI • încărcat de istorie şi spiritualitate, sfântul locaş şi-a păstrat denumirea de la primii ei ctitori, breasla zlătarilor, meşterii aurari şi argintari de altădată, care au ridicat o biserică pe aceste locuri în secolul al XVII-lea; • edificiul actual a fost construit la jumătatea secoluluial XVIII-lea, iar pictura interioară, realizată între anii 1853-1856, este opera maestrului Gheorghe Tătărescu.

  15. MUZEUL NAȚIONAL DE ISTORIE • Palatul Poștelor a fost ridicat între 1894-1900. • Din 1971 a devenit muzeu. Aici se află Tezaurul Național. • Muzeul Național de Istorie a României este cel mai important muzeu al statului român. Deține obiecte cu valoare istorică descoperite pe teritoriul actual al României din timpuri preistorice și până în perioada contemporană. . • Muzeul a fost înființat în anul 1970, cu scopul de a ilustra evoluțiile culturale înregistrate de-a lungul tuturor epocilor istorice în spațiul geografic al României de azi. Sediul său este Palatul Poștelor de pe Calea Victoriei. • Realizata dupa planurile arh. Al. Savulescu, cladirea este conceputa in stil neoclasic, avand o fațadă principală cu trepte pe toata lungimea ei și cu un portic susținut de 10 coloane dorice. Extremitățile, formate din două volume proeminente, sunt înălțate și acoperite de câte o cupolă.

  16. PALATUL C.E.C. • Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iulie 1897, în prezența Regelui Carol I și aReginei Elisabeta; • Datând din decolul al XVI-lea, așezămintele au fost restauratede Constantin Brîncoveanu în anii 1702- 1703 pentru ca, apoidegradându-se să fie demolate în anul 1875; • Actuala clădire a fost ridicată după demolarea primului sediu al Casei de Depuneri după planurile arhitectului Paul Gottereau, construcţia finalizându-se în anul 1900; • În octombrie 2006, Guvernul României a aprobat transferarea Palatului CEC către Primăria Municipiului Bucureşti, plătind suma de 17,7 milioane de euro;

  17. 1. TipulActivității: Culturale – Activitate propusă la nivel de Școală • ,, Ziua orașului” • 2. Resursele umaneimplicate: • eleviiclaselor a VI-a B și a VI-a D; • prof. Cuzum Sorina; prof. BadiuVioleta; prof. Vlad Viorel; prof. PetrescuCezar. • 3. Obiectivele urmărite: • vizitarea clădirilor monument de pe Calea Victoriei; • obținerea unor informații despre arhitectura orașului București ; • descoperirea Bucureștiului de altă dată; • formarea deprinderilor de comportament civic și de educație rutieră • 4. Rezultatele înregistrate: • entuziasmul copiilor în participarea la activități; • abordarea creativă şi interactivă a activităţilor derulate; • alternativă la educația formală; îmbogățirea cunoștintelor despre istoria arhitecturală a orașului București.

More Related