1 / 36

“ Selectia tinerilor pentru invatamantul superior tehnic ” Samoila , C., Ursutiu, D.,

CREDING 2014. “ Selectia tinerilor pentru invatamantul superior tehnic ” Samoila , C., Ursutiu, D., Universitatea Transilvania din Brasov. CREDING 2014. De ce este necesara SELECTIA ? P rioritati din Planul National de Dezvoltare- 2025 sunt conexe cu ingineria si anume:

Download Presentation

“ Selectia tinerilor pentru invatamantul superior tehnic ” Samoila , C., Ursutiu, D.,

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CREDING 2014 “Selectia tinerilor pentru invatamantul superior tehnic” Samoila, C., Ursutiu, D., UniversitateaTransilvania din Brasov CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  2. CREDING 2014 • De ce este necesara SELECTIA? • Prioritati din Planul National de Dezvoltare- 2025 sunt conexe cu ingineria si anume: • Cresterea competitivitatii pe termen lung a economiei; • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii; • Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului; • Dezvoltarea economiei rurale; • Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii; • Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman autohton; • Se pune problema REINDUSTRIALIZARII!!!!!! • Ca urmare pregatirea inginereasca (indiferent de domeniu) devine o problema de STRATEGIE NATIONALA. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  3. CREDING 2014 • SELECTIA pentru invatamantul ingineresc se face pe baza populatiei scolare. • O comparatie intre anii 1990 si 2011 arata urmatoarele: CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  4. CREDING 2014 • 2007 – 2011 o tendinta pronuntata de scadere • a ratei de cuprindere in invatamantul superior, • de la 53,6 % in 2007/2008 la… • 35,2 % in 2011/2012. • Absolventii nu-si gasesc un loc de munca; • Lipsa de oferte in specializarea absolvitao invoca 80% dintre absolventi; • Ei ajung sa lucreze intr-un alt domeniu; • Asta creaza o presiune asupra viitorilor candidati; • AnalizaBancii Mondialepentru invatamantulpreuniversitar: • copii romani de 15 ani sunt: • cu un an in urma copiilor de aceeasi varsta din Europa la Stiinte, • cu doi ani in urma la Matematica si • cu trei ani in urma la intelegerea materialelor citite. • Deci problema nu este numai de cantitateci si de calitate. • Nivelele acestea mai scazute influenteaza direct: • rezultatelescolare slabe; • abandonul scolar; • explica lipsa de resursa umana interesata de inginerie. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  5. CREDING 2014 Lipsa de candidati pentru selectie in inginerie este si rezultatul unei pante descendente a bacalaureatului CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  6. CREDING 2014 • Pana de curand SELECTIA insemna „examen de admitere”. • Adisparut atat de brusc incat cred ca nici acum sistemul de invatamant nu si-a revenit; • Renuntarea la examenele de admitere a avut ca efect: • o cadere brusca a nivelului liceelor romanesti si implicit • a nivelului studentilor;. • La aceasta renuntare s-au adaugat si alte transformari de fond cu efecte negativede care nu s- a tinut cont la proiectarea strategiei de dezvoltare a invatamantului superior: • Oscadere dramatica a populatiei studentesti din inginerie pe fondul disparitiei marii industrii socialiste; • Au aparut forme noi de invatare si forme noi de apreciere care au contribuit la scaderea numarului studentilor invatamanului ingineresc din campusuri si anume: • Invatamantul la distanta; • O presiune financiara pe institutiile publice care cere sa faci mai mult cu mai putine fonduri; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  7. CREDING 2014 • S-a schimbat filosofia tinerilor care considera: • ca invatamantul superior trebuie sa le aduca beneficiiimediat dupa absolvire • inainte ingineria asigura o cariera sigura si echilibrata pana la pensie (era stimulativa) , • prin comparatie ingineria este o pregatire grea si nu foarte bine platita; • tineretul s-a orientat catre specializari mai bine platite (Juridic, Economic) si mai usor de absolvit; • A crescut masa tinerilor din zonele dezavantajate; • Ca urmareabandonul scolar in invatamantul primar si secundar a crescutreducand baza de selectie. • In fiecare an au aparut sisteme de bacalaureat modificate iar vina pentru nereusita a fost aproape mereu matematica; • MOOC (Masive Online Open Courses) de data mai recenta • care nu se aplica inca in Romania • dar este o potentiala amenintare daca ingineria nu-l va folosi in favoarea ei; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  8. CREDING 2014 • SELECTIA • nu mai este o simpla admitere; • estemulti-selectie fiind importanta pentru mai multi actori: • TINERIIcare: • INAINTE DE ADMITERE – se informeaza (extrem de usor fata de trecut datorita Internetului) despre: • Programele de studii si despre conditiile de invatare; • Sansele legate de cariera dupa absolvire. • PARINTIIcare: • tot INAINTE DE ADMITERE se intereseaza de: • Sansele copiilor lor de a gasi un loc de munca dupa absolvire; • Costurile studiilor si conditiile de studiu. • UNIVERSITATILEsunt evident cele care fac selectie luand in considerare: • INAINTE DE ADMITERE • Valoarea candidatilor (bagajul de cunostinte); • Piata careia i se adreseaza absolventii; • DUPA ABSOLVIRE • Selectia pentru master; • Selectia pentru doctorat. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  9. CREDING 2014 • PIATA MUNCIIcare isi intra in rol de obicei dupa absolvire desi ar trebui sa aiba o privire de ansamblu si sa faca: • o selectie inainte de admitere- un suport financiar pentru studii de inginerie ar fi un bun criteriu pentru selectia tinerilor; • o selectie in timpul studiilor – cu suport financiar si/sau loc de munca part-time, asigurand prin aceasta adaptarea viitorilor absolventi; • o selectie dupa absolvire bazata pe rezultatele la invatatura. • GUVERNULcare pare detasat de inginerie desi declara necesitatea reindustrializarii Romaniei. • Guvernul ar avea obligatia sa prezinte anual, • numarul de locuri pentru care asigura finantarela absolvire; • tipurile de locuri de munca la momentul absolvirii; • Ar trebui sa finanteze studiile nu numai cu burse ci si: • cu salarii returnabile dupa absolvire intr-o perioada de gratie; • sau sa garanteze imprumuturile bancarede sustinere la studii. • Analizezeabandonul scolar din lipsa de posibilitati materiale si sa ia masuri concrete; • Aceasta abordare multi- selectie ar trebui sa determine REGANDIREA SISTEMELOR DE SELECTIE CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  10. CREDING 2014 • OPRIVIRE GENERALA asupra sistemelor de selectie in lume: • AUSTRALIA: • are un sistem federal patronat de Guvern si organizat la nivelul statelor. • Toate statele, exceptand Tasmania, folosesc un sistem centralizat de admitere • Sistemul National de Clasificare pentru Admitere (ENTER) este folosit la scara nationala. • Sistemul se bazeaza in principal pe bacalaureat dar are si un sistem aditional bazat pe teste (STAT); • AUSTRIA, ELVETIA SI BELGIA: • Admiterea se bazeaza pe bacalaureat (Matura). • In Elvetia si Belgia face exceptie medicina. • BRAZILIA: • Candidatii trebuie sa sustina un examen public numit „Vestibular” ce dureaza o saptamana si are loc odata pe an. • Locurile fiind limitate admiterea presupune o clasare finala dupa rezultate. Materiile de examen sunt: Matematica, Fizica, Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, Literatura, si Engleza. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  11. CREDING 2014 • Pentru a nu mari durata de comunicare a rezultatelor se practica si o examinare preliminara numita „Primera Fuse” • Consta intr-un set de intrebari si care se tine cu doua luni inainte de „Vestibular”. • In ultimii ani sistemul acesta a fost inlocuit cu un examen national al scolilor secundare (ENEM –Exame National do Ensimo Medio) pe baza caruia s-a creat un sistem unificat de admitere in invatamantul tertiar SISU -Sistema de Selecao Unificada. • Inscrierea la SISU se face pe baza mediilor de la ENEM. Ca urmare acum sunt universitati care au aderat la SISU, altele care au pastrat „Vestibular-ul” si altele care utilizeaza direct notele de la ENEM. • CHILE: • se bazeaza pe PSU (Prueba de Seleccion Universitaria) care tine cont majoritar de notele de la liceu. • CHINA: • se bazeaza pe NCEE (National College Entrance Examination-gaokao). Se dau probe din materiile de la liceu la matematica, literatura, istorie, stiinta etc. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  12. CREDING 2014 • CANADA: • Admiterea se face pe baza diplomelor de liceu. • O preganta diferenta intre colegii si universitati; • colegiile asigura o cariera pe probleme de directa aplicabilitate (ex.proiectare grafica, animatie, etc.); • universitatile asigura o pregatire de cariera academica. • Ca urmare candidatii aplica pentru admitere prezentand o proprie clasificare a institutiilor unde doresc sa fie admisi in ordinea preferintelor; • La unele universitati candidatii trebuie sa mai adauge: • scrierea unui eseu, • a unei declaratii de intentii sau • o prezentare a experientei personale, toate • insotite de scrisori de referinta de la profesorii din liceu. • FINLANDA: • Organizeaza un examen national (Matriculation Examination); • Pe baza autonomiei universitare aceste examene de admitere variaza de la universitate la universitate; • Examenul consta in examinarea candidatilor pe un subiect sau pe mai multe subiecte; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  13. CREDING 2014 • La notele primite se pot adauga puncte suplimentare: • pe baza notelor de la liceu • pe baza experientei anterioare declarate de candidat. • In domeniul educatiei sau a teatrului se mai adauga un interviu. • In Finlanda numarul de locuri este limitat (Numerus Clausus) dar dupa reusita studentii nu pot fi exmatriculati timp de 7 ani cat este limita maxima a studiilor si beneficiaza de scutire totala de taxe si de asa numitul beneficiu studentesc care inseamna ajutor financiar. • GERMANIA: • ca sa fii student trebuie sa promovezi Abitur –echivalentul bacalaureatului romanesc. • Admiterea inseamna un scor minim stabilit la Abitur. • Poti aplica pentru orice universitate cu exceptia catorva care necesita inca un examen suplimentar de admitere. • ISRAEL: • Se aplica PET (Psychometric Entrance Test) care combina matematica, conversatia si engleza. • PET este administrat de Institutul National de Testare (NITE). CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  14. CREDING 2014 • JAPONIA: • Admiterea este administrata de National Center Test For University Admission (institutie independenta) care foloseste teste standard. • Universitatile de prestigiu adauga acestui examen teste proprii, de obicei eseuri si interviuri. • Sunt 29 de teste pe 6 subiecte. • Testele dureaza 2 zile in Ianuarie. • Prima zi are ca subiecte generale: Studii sociale, Geografie si Istorie, Literatura, Limbi straine. Fiecare subiect are 100 de puncte si dureaza 60 de minute, exceptand limba japoneza care are 200 de puncte si dureaza 80 de minute. • In ziua a doua subiectele sunt: Stiinta (1), Matematica I, Matematica II, Chimie, Fizica, Stiinta (2) si Stiinta (3) fiecare cu 100 de puncte si 60 de minute. • OLANDA: • Candidatii aleg cu doi ani inainte de absolvirea liceului un tip de studii. • In mod exceptional la unele universitati se sustin examene suplimentare. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  15. CREDING 2014 • NORVEGIA: • Exista College Admission Service care face clasificarea candidatilor pe baza notelor din liceu. • PORTUGALIA: • Admiterea este dependenta de existenta diplomei de Ensino Secundaria. • Candidatii trebuie sa fi studiat in liceu subiectele pentru domeniul pe care-l aleg. • Domeniile sunt trei: Stiinta si Tehnologie, Educatie, Limbi si Arte. • Concursul este national pentru institutiile publice si local pentru cele private. Locurile sunt limitate. • Studentii aleg in ordinea preferintelor 6 institutii de invatamant superior si sunt clasificati in functie de notele de la liceu. • RUSIA: • Pana in 2003 fiecare institutie isi organiza propriul concurs de admitere. • In 2003 a fost introdus USE – Unified State Examination- un program centralizat de admitere. • Este un test standard la care universitailepot sa adauge teste proprii. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  16. CREDING 2014 • UK: • Pentru bachelor se foloseste un sistem centralizat UCAS –University Centralized Admission System. • Universitatile de prestigiu adauga la acesta teste proprii, interviuri sau referinte. • USA: • Candidatii completeaza o aplicatie comuna fara limitari in ce priveste numarul de colegii sau universitati la care aceste aplicatii se trimit. • Evaluarea aplicatiilor se face de fiecare institutie pe baza unor criterii proprii. • Aplicatiile contin ACT –American College Testing- care include teste de engleza, matematica, stiinta, care sunt notate cu puncte de la 1 la 36. • Exista si un test de citire care are alocate 35 de minute. • Se mai utilizeaza SAT (Standard Admission Test) care este prelucrat centralizat de Educational Testing Service-dureaza 3 ore si 45 de minute si costa 51 $(91 $ pentru cetatenii straini). • Testele contin trei sectiuni majore: Citire critica, Matematica si Scriere, fiecare cu puncte de la 200 la 800. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  17. CREDING 2014 • Concluzii: • In unele tari candidatii aplica pentru admitere in timpul ultimului an de liceu. • In alte tari exista organizatii independentesau agentii guvernamentale care: • centralizeaza inscrierile; • practica standarde generale de admitere; • proceseaza centralizataplicatiile depuse de candidati. • Un tanar care alege ingineria ca viitoare cariera priveste alegerea lui ca pe o viitoare sursa de beneficii personale. • In acelasi timp el primeste o parte substantiala din banii publici. • Combinatia aceasta conduce la necesitatea: • introducerii unei analize stiintifice a ratei de participare a tinerilor la invatamantul ingineresc si • a posibilitatii de a mari bazinul celor care aleg ingineria prin indreptarea atentiei spre grupul tinerilor dezavantajati de actualul sistem social. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  18. CREDING 2014 • Principii pentru a selectie echitabila • Exista multe studii privind selectia si principiile acesteia. Toate insa au ca numitor comun niste principii finale care sunt: • Principiul transparentei si echitatii: • transparenta azi inseamna publicareadin timp-cu explicatii cat mai amanuntite a criteriilor de selectie. • Toate universitatile fac azi acest lucru, dar azi ponderea se pune pe modul de colectare a datelor si pe birocratia inscrierii. • Candidatii ar trebui sa aiba la indemana si alte date: • o statistica a admiterilor anterioare; • o statistica a ocuparii locurilor de munca dupa absolvire; • pregatire intensiva a candidatilor (cu prezenta sionline) cu: • cerintele de pregatire; • nivelul probelor; • In inginerie aceasta trecere in revista nu se face doarece majoritatea specializarilor existente au o istorie trista: • cu locuri multe ramase libere pe toamna, • cu admiteri repetate pentru a ocupa locurile, • cu un mare procent de abandon scolar dupa anul I. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  19. CREDING 2014 • Principiul capacitatii: • Selectia dupa capacitatea de a absolvi cursurile masurata prin: • cunostintele existente la data admiterii; • pe evaluarea potentialului de dezvoltare in timpul studiilor; • Actualul sistem de admitere nu permite aceasta evaluare dubla • Se rezuma la cunostintele existente pe care le apreciaza dupa notele din liceu. • Pentru realizarea evaluarii potentialului-sistemul american cu teste online cu timp limitat de raspuns, si cel de eseuri pe tematici date poate completa actualul sistem de admitere de la noi. • Principiul evaluarii valide si de incredere: • selectia trebuie sa se faca utilizand metode de evaluare valide si de incredere, ceea ce inseamna o combinare intre metode cantitative si calitative. • Metodele trebuie elaborate in corelatie directa cu rezultatul final - absolvirea studiilor, • Asta inseamna corelatia intre intrari si iesiri. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  20. CREDING 2014 • Principiul minimizarii barierelor dintre candidat si institutie: • limitarile care nu sunt legate de potentialul si calitatea candidatului trebuie eliminate sau minimizate. • Astfel de bariere sunt azi: • distanta dintre locul de domiciliu si institutie, • costurile studiilor (camin-cantina-carti-deplasari), • lipsa unei surse de finantare externe accesibila pentru toti care sa permita orientarea numai pe studii, • dorinta de a munci pentru bani suplimentari • pozitia studentului potential de unic sustinator de familie, etc. • Principiul profesionalismului in selectie: • Selectia trebuie facuta cu: • ce cele mai noi sisteme de comunicare, • evaluare si incredere, • fara interventii exterioare, • fara facilitati pentru anumite grupuri, etc. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  21. CREDING 2014 • Criteriile de selectie bazate pe notele de la liceu • Daca raman exclusive, pot conduce la rezultate eronate in selectie; • Studii elaborate in Anglia si Germania au aratat ca acest criteriu nu mai poate fi ridicat la rangul de principal criteriu cantitativ deoarce: • S-a demonstrat ca nu exista o legatura directa intre clasificarea candidatilor dupa rezultatele din liceu si succesul prin absolvire. • Aceasta dependenta s-a dovedit a fi asimetrica-valabila in primul an de studii, dar in scadere pe masura ce se progreseaza in studiile universitare (Birch si Miller-2006). • Puterea corelatiei dintre clasificarea pe baza notelor din liceu si absolvire scade: • de la 0,52 in primul an; • la 0,42 in al doilea; • la 0,23 la finalul studiilor. • Pentru completarea selectiei trebuie considerate criterii aditionale si anume: • Evaluarea gandirii critice a candidatului prin „problem-solving” si prin evaluarea puterii de comunicare intr-un context academic; • Teste de pregatire eficienta a examenelor; • Calitatea de a sintetiza materialele de la cursuri; • Calitatea de a dezvolta strategii de cercetare si competente de a scrie rapoarte de cercetare; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  22. CREDING 2014 • Ca urmare: • la marile universitati din lume a inceput sa se faca distinctie intre evaluarea acumularilor de cunostinte si aptitudinile candidatilor. • Testele de aptitudini au devenit instrument de selectie si asa au aparut in USA: • SAT –Scholastic Achievement Test; • ACT –American College Testing program. • Cand universitatile doresc o selectie in afara cunostintelor dobandite in liceu si a testelor de aptitudini au introdus interviul. • Acesta este o apreciere calitativa si interpersonala care presupune multa experienta in folosirea lui. • Cand numarul candidatilor nu permite interviul se apeleaza la: • eseuri de admitere si • declaratii personale. • Desi sunt materiale scrise care ar putea fi evaluate cantitativ ele fac parte tot din clasa masurarii calitative a candidatului; • Se mai folosesc scrisori de recomandare; • Ele presupun o operatie anterioara de selectie foarte complicata a profesorilor care pot sa fie luati in consideratie pentru elaborarea unor astfel de scrisori. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  23. CREDING 2014 • Situatii care ingreuneaza selectia pentru ingineriesi anume: • Dupa admiterea la inginerie se constata ca: • zestrea de cunostinte matematice de liceu • si cele care sunt necesare pentru matematica din anul I sunt intr-un oarecare conflict. • Acest conflict genereaza: • fie o scadere a numarului de candidati (care-si transmit oral: „la inginerie te chinuie cu o matematica turbata”) • fie genereaza un mare procent de abandon dupa anul I, cand azi, in mod gresit, sunt concentrate toate cursurile de matematica; • Se constata ca la cursurile de matematica, predarea este concentrata exclusiv pe achizitionarea de cunostinte care sa permita promovarea examenului; • Se eludeaza formarea indemanarii de a folosi matematica drept instrument de lucru in inginerie- aspect care ar putea atrage studentii nu a-i indeparta. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  24. CREDING 2014 • Ar trebui regandita curicula de la liceu astfel incat sa se asigure o trecere lina de la matematica de liceu la cea necesara anilor ulteriori de studiu. • Aceasta abordare trebuie sa fie o actiune de nivel national; • Atunci si profesorii de matematica • trebuie sa fie formati in noul sistem de predare, • un efort care de asemenea trebuie facut la nivel national. • In facultate matematica: • trebuie dispersata pe mai multi ani de studiu, • concentreanumai in anul I, pe motiv ca deserveste discipline din anii urmatori are efecte negative; • metodele numerice si de prelucrare a datelor experimentale sunt total neglijate in favoarea sirurilor, seriilor, teoremelor de existenta si a altor complicatii inutile; • Pentru master ar trebui gandita o programa speciala de matematica aplicata ca si • Pentru doctorat: • unde scolile doctorale au in curricula etica si documentare • in loc sa aiba metode moderne in matematica aplicata-de exemplu-necesare cercetarii. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  25. CREDING 2014 • Sub pavaza autonomiei universitare cursurile nu au o corelatie cu programele de liceu. • O masura centralizata: • de uniformizare si • trecere lina de la programa de liceu la cea de la universitate • ar putea fi privita ca o incalcare a autonomiei universitare o intoarcere la sistemul centralizat. • Dar: • Daca aceasta masura nu se realizeaza; • Daca nu se gaseste o reteta de imbinare intre centralism si autonomie prin ponderare, • Atunci: • indepartarea tinerilor de inginerie va continua, • cu efecte negative asupra intregii economii romanesti. • Se constata nu numai in Romania, ci si in alte locuri, ca multi ingineri aleg cariere din afara ingineriei. • Aspectul pozitiv este acela ca ei aduc in aceste domenii exterioare o abordare stiintifica proprie ingineriei. • Aspectul negativ este acela ca se pierde forta de munca calificata stiintific care nu va mai produce plus-valoare. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  26. CREDING 2014 • SELECTIA dupa absolvire: • Este evident ca ea depinde de „employability skills” adica de setul de cunostinte care asigura probabilitatea angajarii. • Teoriile privind aceasta etapa de selectie sustin ca: • invatamantul ingineresc nu trebuie orientat exclusiv catre acest obiectiv, • ci trebuie sa asigure absolventilor o pregatire larga • care sa le garanteze o gandire critica si independenta • calitati de analiza si sinteza • care sa-i faca adaptabili la mediu pentru o mare perioada de timp; • Marile companii isi permit sa angajeze absolventi sub forma de „masa bruta” pe care sa-i specializeze pe problematica lor de inginerie. • SME –urile in schimb doresc absolventi care sa le asigure eficienta imediat dupa angajare. • Invatamantul superior trebuie sa asigure o punte intre aceste doua tendinte. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  27. CREDING 2014 • „Employability skills” sunt intr-o legatura puternica cu laboratoarele si pregatirea practica pe care o asigura curricula. Dar: • Sunt discipline care nu au laboratoare care sa dezvolte abilitati practice; • Sunt laboratoare cu dotare invechita; • Rata de innoire a aparaturii din laboratoare depaseste posibilitatile financiare ale Guvernului de a tine pasul cu aceste innoiri; • Ca urmare industria trebuie implicata de universitati in dotarea laboratoareleor si in elaborarea standardelor de calitate pentru pregatirea practica; • Pregatirea profesorilor in sensul „employability skills” este tot mai precara deoarece regulile actuale de promovare in cariera sunt aproape exclusiv bazate pe cercetare si articole ISI si aproape deloc pe calitatea pregatirii aplicative a absolventilor; • Pe de alta parte exista o problema de dezechilibru intre predare si cercetare pentru ca se pune prea mare accent pe cercetare si rezultatele obtinute in acest domeniu de profesori. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  28. CREDING 2014 • Multi recomanda ca rebalansarea intre cele doua domenii sa se faca prin utilizarea evaluarii performantelor didactice de catre studenti. • Voci contrare sustin ca profesorii buni dar pretentiosi pot sa fie dezavantajati de astfel de proceduri • Se recomanda ca evaluarea sa fie facuta • de catre absolventi-dupa 3 ani de practica in industrie • pe baza: • contactului direct cu problematica industriei si • a puterii de a compara ce li s-a oferit si ce se cere. • Se considera ca acest procedeu ar asigura mai multa obiectivitate. • Pentru: • a imbunatati competentele practice ale studentilor si • a asigura o tranzitie lina intre mediul universitar si cel industrial • trebuie marite oportunitatile ca studentii sa obtina experienta de munca in timpul studiilor. • Pentru aceasta Guvernul trebuie sa acorde suport companiilor care primesc studenti la lucru in timpul studiilor prin facilitati fiscale sau printr-un mecanism de granturi. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  29. CREDING 2014 • Modificari abrupte in invatamant • Sunt reprezentate de aparitia sistemului MOOC (Massive Online Open Courses). • Acest sistem: • a inceput sa devina un fenomen; • care pune total la indoiala actualul sistem de selectie, • deoareceintrareala cursuri esteliberasi • se face fara nici o restrictie. • pune in alta lumina: • lucrul in campusuri, • costurile invatarii, • acreditarea, • calitatea invatamantului, • Este privit: • de unii cu entuziasm si • de altii (majoritatea profesorilor de fapt) cu multa ingrijorare. • Despre masivitatea admiterii in acesta forme de MOOC vorbeste tabelul urmator: CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  30. CREDING 2014 CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  31. CREDING 2014 • In scurt timp pe langa acestea au mai aparut: • COURSERA (Stanford), • UDEMY, • P2P4si continua sa apara. • MOOC face salile de clasa demodate si ca urmare reduce foarte mult cheltuielile cu invatamantul. • Selectia pentru acesta forme de invatare este de alta natura. • Din 156.000 de studenti inscrisi in eDX-care au dorit un curs de circuite electronice • Numai 23.000 au terminat primul set de probleme si • Numai 7000 (~ 5%) au primit certificatul final. • Schema actuala: selectie – invatare – absolvire • Devine in cazul MOOC: inscriere – invatare –selectie. • Au aparut si alte forme de MOOC numite SPOC (Small Private Online Courses – la Harward, University of Californmia-Berkeley in colaborare cu MIT, University of California-Berkeley) • Sistemuleste considerat deja „post MOOC” aducator de bani dar si de diplome. • La aceste sisteme schema de selectie deoarece numarul de inscrisi este limitat devine : preselectie –inscriere-invatare-selectie; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  32. CREDING 2014 • Factorii care franeaza procesul de selectie: • Finantarea pe student echivalent (si mai nou cea pe elev echivalent-care a contribuit drastic la scaderea exigentei din licee). • Corpul profesoral a inceput sa gandeasca in termeni: • de „plan de studenti”; • in locul “planului de pregatire”; • Fara planul de studenti realizat salariile si bugetul sunt in pericol ceea ce reduce drastic, si in invatamantul superior, calitatea pregatirii; • Lipsa unei continuitati de selectie pe ruta liceu-universitate; • Candidatii vin la universitate cu note nu cu o caracterizare mai larga a aptitudinilor; • Teama ca examenul de admitere ne poate lasa fara candidati – deci fara slujba si fara salariu a condus la admiterea pe baza de dosar; • Lipsa unui sistem clar de finantare a studiilor in invatamantul public. • Studii serioase au aratat ca: • pierderea de candidati din cauze materiale • este mai mare decat cea datorata cunostintelor precare; • Lipsa implicarii directe a sectorului economic: • atat in continut cat mai ales • in sustinerea pregatirii practice si • asigurarea locurilor de munca; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  33. CREDING 2014 • Ingineria-baza industrializarii pe linia resurselor umane – trebuie: • sa ofere salarii motivante care sa justifica efortul depus; • sustinere financiara consistenta pentru a atrage la studii si pe criterii de finatare pe parcursul invatarii; • Concurenta neloiala facuta de invatmantul privat care: • in loc sa ridice standardele de calitate la acelasi nivel cu invatamantul public; • priveste invatamantul ca pe o piata concurentiala; • absorbind candidati fara criterii de selectie; • orientandu-i catre meserii neproducatoare de plusvaloare-meserii consumatoare de resurse (economie, drept, literatura, filosofie, etc) • Lipsa unui sistem de predictie a locurilor de munca; • Cheltuirea banilor publici: • pe cifre de scolarizare neproductive; • in paralel cu declararea reindustrializarii ca obiectiv de viitor; • ne ofera un limbaj dublu; • care nu face decat sa risipeasca fara sa asigure sursa de plusvaloare necesara oricarei tari prin folosirea rationala a resurselor umane; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  34. CREDING 2014 • de aceea trenurile de mare viteza ni le fac altii; • Cernavoda trebuie contractat in exterior; • productia de tractoare si masini agricole a fost inlocuita cu importul de astfel de produse in beneficiul unui extrem de mic numar de beneficiari. • Concluzii • SELECTIA este responsabilitatea fiecarei universitati. • Dar aceasta responsabilitate nu este exclusiva ci trebuie corelata cu toate fortele care contribuie la selectie –candidat - parinte – profesor – mediul social – Guvern. • Fiecare actor al acestui proces trebuie sa aiba incredere deplina in integritatea si buna intentie a fiecarui partener participant; • Romania trebuie sa treaca si ea de la admiterea actuala organizata pe nuclee de interes la o selectie bazata pe principii centralizate; • SELECTIA trebuie sa se adreseze intregii populatii de absolventi – inclusiv celor care azi, din lipsa de sustinere materiala, nu participa producand mari pierderi in patrimoniul de inteligenta potentiala; • SELECTIAtrebuie sa asigure oportunitati egale pentru toti indivizii; CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  35. CREDING 2014 • Candidatii trebuie admisi pe baza meritelor. • Meritul trebuie definit: • nu numai din punctul de vedere cantitativ, al notelor din liceu • ci si din punctul de vedere al: • potentialului; • al gandirii critice si • al capacitatilor de analiza si sinteza; • s-a constatat fara dubii ca note egale nu inseamna si potential egal; • Nu este sarcina selectiei sa compenseze dezavantajele educationale sau sociale. • Trebuie introdus un sistem care sa evalueze potentialul; • Selectia nu trebuie sa se limiteze numai la cunostinte ci trebuie sa considere si alti factori; • Acesta poate sa fie unul dintre argumentele de baza pentru: • infiintarea unui sistem de admitere centralizata - online – • cu aplicatii care sa reliefeze si aspectele calitative ale personalitatii tanarului pe langa notele dobandite intr-un sistem aleatoriu de notare. CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

  36. CREDING 2014 Multumescpentruatentie! Samoila,C., csam@unitbv.ro Ursutiu, D., udoru@unitbv.ro CONFERINTA – CREDING –MAI -2014 - BUCURESTI

More Related