Agenda știrilor externe în jurnalele TV din România

1. Agenda știrilor externe în jurnalele TV din România Studentă: Mădălina Maria Preda FJSC – Jurnalism – anul III Profesoare coordonatoare: prof. univ. dr. Daniela Rovența-Frumușani și asist. univ. dr. Adriana Ștefănel

2. Pe scurt • Partea teoretică: cercetări anterioare, definirea știrilor – ce sunt știrile și ce funcții au în mass media și în societate, efectul agenda-setting și rolul ”păzitorilor de porți” • Metodologiade cercetare • Corpusul cercetării • Prezentarea și interpretarea datelor cantitative • Ilustrarea calitativă a datelor - interviuri cu gatekeepers despre selecția știrilor externe

3. Cercetări anterioare • Cercetările legate de agenda externă a mass-mediei încep în 1956 cu studiul lui Wilbur Schram One Day in the World’s Press și continuă în 1978 cu The New World Information Order a lui Mustapha Masmoudi. • Masmoudi subliniază că există o hegemonie evidentă în indiferența mass-mediei occidentale, în special, față de problemele și aspirațiile țărilor slab dezvoltate sau în dezvoltare. • Motivul dat de Masmoudi pentru aceasta preferință este monopolul asupra informației deținut de agențiile de presă transnaționale. (Mustapha Masmoudi, 1978, p. 4) • H. Denis Wu a investigat în 2000 știrile internaționale prezente în jurnalele a 38 de țări. Rezultatele au arătat că S.U.A. este cea mai prezentă țară în secțiunea de știri externe a jurnalelor internaționale, urmată de Franța și Marea Britanie, Rusia, Bosnia, China, Germania, Italia, Japonia și Spania. (H. Denis Wu, 2000)

4. Ce sunt știrile? • Michael Schudson: ”Știrile transmit nu ceea ce se petrece realmente într-o societate, într-un timp precis, ci ceea ce preocupă o societate, într-un context. Deci știrile sunt mai curând o formă de cultură, un gen structurat de construire publică a înțelegerii.” (apud Ioan Drăgan, Diana-Maria Cismaru, 2008, p29) • Ioan Drăgan : ”O expresie a intereselor, sentimentelor, a preocupărilor publicului și de asemenea, o expresie a prejudecăților jurnaliștilor, legate în timp și spatiu de anumite fenomene sociale, economice și culturale.” (op. cit. p. 29) • John Dewey: ”Știrea este doar un semnal. Ea aduce în atentia publică un fapt, ea portretizează o situație. Și astfel simulează discuția publică. (...) Scopul știrilor nu este acela de a informa, ci de a semnala, de a atrage atenția asupra temelor de interes, asupra frământărilor comune.” (apud Alina Bărgăoanu, 2006, p. 29)

5. Efectul agenda-setting • Bernard Cohen: ”Poate că presa nu are succes în cea mai mare parte a timpului în a spune oamenilor ce să gândească, dar are un succes extraordinar în a spune cititorilor săi la ce să se gândească.” (apud Werner Severin, James Tankard, 2004, p. 238) • Agenda setting este procesul prin care opinia publică și receptorii în general sunt influențați în percepția mentală asupra realității de plasarea anumitor teme în media și de locol lor în prezentarea media (Delia Balaban, 2009, p. 120) • Walter Lippman: ”Presa este mai degrabă un reflector și, când reflectorul strălucește, el poate fi afectat de grupuri cu interese speciale într-o anumită problemă, de către pseudoevenimente create pentru a capta atenția și de anumite obiceiuri și tipicuri ale jurnaliștilor.” (apud Werner Severin, James Tankard, 2004, p. 256)

6. Efectul priming pornește de la premisa conform căreia anumite teme sunt privilegiate de media. • Bazat pe o idee vehiculată în psihologia experimentală. • A ieșit la iveală în experimente privind influențele alegătorilor prin mediatizarea campaniilor electorale. • În mass-media, se referă la felul în care canalele media pot orienta standardele după care oamenii evaluează un anumit eveniment, situație sau persoană publică. (Delia Balaban, 2009, p. 125) • Teoria cu privire la frame-uri se bazează pe presupunerea că modul în care o știre este prezentată de mass-media influențează felul în care publicul receptează știrea. • Prezentări diferite ale unor situații perfect identice pot influența decisiv alegerea modului în care indivizii evaluează o situație și procesele decizionale conexe. (ibidem, p. 127) • Rolul frame-urilor este to give a story a spin (Dietram Scheufele, apud. op. cit. p. 127) PRIMING FRAMING

7. Gatekeepers • Mihai Coman: ”În procesul de producere a știrilor, presiunile producției și constrângerile organizaționale sunt mai importante decât influențele politice, presiunile afacerilor sau improvizația individuală” (Mihai Coman, 2007, p. 296) • Gatekeepers sau păzitori de porți sunt acei jurnaliști care sunt implicați în procesul decizional legat de abordarea sau neabordarea unui subiect de către redacție și la publicarea sau nepublicarea unui material. (ibidem., p.299) • E.J. Epstein: ”Imaginea realității este, în chip sistematic, modelată de cerințele organizaționale ale muncii de redacție, adică de un ansamblu de reguli de operare.” (apud. op. cit. p. 300)

8. Metodologia de cercetare Corpusul cercetării Analiză de conținut Interviuri

9. Ipotezacercetării • Ipoteza de la care am plecat a fost că jurnalele televizate din România conțin foarte puține știri externe și, atunci când sunt prezente, ele se încadrează în sfera socialului, în special știri de fapt divers și știri despre violențe sau catastrofe. • Cât privește țările prezentate în jurnale, ipoteza noastră a fost că există o preferință pentru țările europene și cele învecinate României.

10. Corpusul cercetării • Corpusul analizei de conținut este compus din știrile difuzate pe trei canale (Antena 3, ProTV și TVR), în timpul jurnalelor TV, pe o durată de două săptămâni. • Am urmărit știrile externe din cadrul jurnalelor Antena 3 – ora 12:00, ProTV – ora 19:00 și TVR – ora 20:00 în intervalul 23 noiembrie – 6 decembrie 2011. • Corpusul conține o lipsă de date în ziua de 1 decembrie 2011, pe posturile Antena 3 și ProTV și în ziua de 5 decembrie 2012, pe Antena 3.

11. Metodologia de cercetare • Prin analiza de conținut ne propunem să evidențiem ponderea știrilor externe în jurnalele TV din România. • Vom urmări cele mai prezente țări și vom privi spre caracteristicile acestora, dar și spre tipul de știri preferat • În final, vom calcula importanța știrilor pentru a afla dacă există un interes format pentru ele sau prezența lor este dependentă de eveniment • În încercarea de a ilustra calitativ datele rezultate din cercetare, am stat de vorbă cu patru gatekeepers ai jurnalelor în chestiune • Întrebările s-au referit la criteriul de selecție a știrilor, influențele asupra produsului media, procedeele de rutină ANALIZĂ DE CONȚINUT INTERVIURI

12. Prezentarea și interpretarea datelor Frecvența țărilor prezentate în știri Tipul de știri Importanța țărilor

13. Pondereațărilorînjurnale

14. Comparațieîntrejurnale

15. Hartaagendeiexterne

16. Factori geografici/Tipul de țară Ponderea continentelor Ponderea nivelului de dezvoltare a țărilor

17. Importanța țărilor

18. Tipurile de știri –preferința pentru știrile sociale

19. Comparațieîntrejurnale– tipul de știre

20. Corelațiatipul de știre-continent

21. Tipuri de personaje

22. Comparațieîntrejurnale – tipuri de personaje

23. Ilustrarea calitativă a datelor Interviuri cu patru gatekeepers

24. Criterii de selecție a știrilor • Jurnaliștii intervievați au recunoscut că se folosec de anumite criterii de selectare a informației. Unul dintre ei se ghidează după ”proximitatea, relevanța pentru publicul românesc și importanța ca impact global.” (senior editor știri externe 1) • Un altul ia în considerare ”lucrurile care implică România, în perioada asta suntem atenți la chestiuni economice, la ce se întâmplă în Grecia, în Uniunea Europeană.” (redactor șef jurnal) • Trei dintre jurnaliștii intervievați au recunoscut că cel mai important criteriu este ”priza la public”, pentru că ”depindem de audiență” (redactor șef jurnal 1, senior editor știri externe 2, redactor știri externe 1)

25. Criterii de selecție a știrilor • Trei dintre jurnaliști au spus că urmăresc cu atenție știri care implică români în străinătate ”Un român care a avut un accident în Mexic, e mai interesant decât un mexican care a avut un accident în Mexic” (senior editor știri externe 2) • Toți cei patru jurnaliști au recunoscut că există influențe în selecția știrilor, mai ales cele de ordin economic – ”dacă acum doi ani difuzam în fiecare lună cel puțin un material realizat de noi în străinate, acum astfel de deplasări sunt mult mai rare”. (senior editor 1) • Trei dintre jurnaliști au negat că ar exista influențe politice (senior editor 1, senior editor 2, redactor). Doar unul dintre ei a recunoscut că există influențe politice, dar acestea sunt ”de bun simț”. (redactor șef 1)

26. Criterii de selecțiea știrilor • Intervievații au fost rugați să ordoneze, după importanța la nivel mondial în 2011, zece oameni politici. • Toți cei patru l-au numit pe Barack Obama cel mai important om politic din 2011. • Deși există doar două știri în care Barack Obama este prezent – ”Mini summit la Casa Albă despre problemele zonei euro”și ”Ziua Recunoștinței la Casa Albă”, SUA este cea mai frecvent amintită țară din cadrul jurnalelor studiate.

27. Concluzii • Deși agenda externă este mai numeroasă decât preconizam, ea reprezintă o componentă minoritară în jurnal și se concentrează, după cum am opinat, pe știri sociale. • Țările prezentate în corpusul de analiză de față sunt țări, în mod predominant, dezvoltate, confirmând monopolul acestora asupra informației. • TVR, canalul public de televiziune, are o acoperire a evenimentelor externe mai responsabilă din punct de vedere social, spre deosebire de celelalte canale private din corpus.

28. Concluzii • Importanță bazată pe eveniment: jurnalele televizate locale au o acoperire inegală a agendei mondiale, sunt influențate în mod direct de evenimentele care apar și nu urmăresc în special o anumită problematică a societății internaționale. • Jurnaliștii intervievați recunosc că ”priza la public”este mai importantă decât impactul pe care îl are respectivul eveniment la nivel mondial.

29. Bibliografieselectivă • Balaban, Delia (2009). Comunicare mediatică. Tritonic. București • Bărgoanu, Alina (2006). Tirania actualității. Tritonic, București • Coman, Mihai (1999, 2004, 2007). Introducere în sistemul mass-media. Polirom, Iași • Drăgan, Ioan, Cismaru, Diana-Maria (2009). Teleromânia în 10 zile. Tritonic, București • Masmoudi, Mustapha (1978). The New World Information Order. International Commission for the Study of Communication Problems • Severin, W., & Tankard, J. (2004). Perspective asupra teoriilor comunicării de masă.Polirom, Iași • Wu, H. D. (2000). Systemic determinants of international news coverage: A comparison of 38 countries. Journal of Communication, 50 (2), 110-130