Download

Strategii didactice pentru dezvoltarea competenţelor de lectură la ciclul primar






Advertisement
/ 43 []
Download Presentation
Comments
sadie
From:
|  
(844) |   (0) |   (0)
Views: 929 | Added: 07-10-2012
Rate Presentation: 0 0
Description:
Strategii didactice pentru dezvoltarea competenţelor de lectură la ciclul primar. Metode şi tehnici pentru dezvoltarea cititului fluent şi conştient. O biectivul lecturii. consolidarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă. Dezvoltarea cititului fluent.
Strategii didactice pentru dezvoltarea competenţelor de lectură la ciclul primar

An Image/Link below is provided (as is) to

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use only and may not be sold or licensed nor shared on other sites. SlideServe reserves the right to change this policy at anytime. While downloading, If for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.











- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -




Slide 1

Strategii didactice pentru dezvoltarea competenţelor de lectură la ciclul primar

Slide 2

Metode şi tehnici pentru dezvoltarea cititului fluent şi conştient

Slide 3

Obiectivul lecturii

consolidarea deprinderilor de citire corectă, fluentă, conştientă şi expresivă

Slide 4

Dezvoltarea cititului fluent

  • Fluenţa înseamnă citire aparent lipsită de efort, cu expresivitate şi inflexiuni relevante ale vocii.

  • Fluenţa poate fi dezvoltată prin instruire directă, folosind cititul repetat sau prin incorporarea cititului repetat într-un context care este interesant şi are sens.

Slide 5

Metodele şi tehnicile didactice aplicabile în scopul dezvoltării fluenţei

  • Cititul repetat

  • Citirea în gând

  • Cititul cu un coleg

  • Teatrul cititorilor

  • Cititul în cor şi repetarea

Slide 6

Cititul repetat

  • Cercetările arată că citirea aceluiaşi material din nou şi din nou conduce nu doar la îmbunătăţirea cititului acelui text, dar cititul fluent se poate transfera şi la alte texte.

  • Pentru a fi eficientă, metoda presupune alegerea unor texte la nivelul de instruire al elevilor ( să conţină între 90- 96% cuvinte

    pe care elevii să le recunoască, să fie intere-

  • sante şi cu sens, dar nu prea uşor predictibile ).

Slide 7

Citirea în gând

  • Fiecare elev îşi alege ce să citească

    ( reviste, cărţi de poveşti, poezii, enciclopedii).

  • Învăţătorul face acelaşi lucru- citeşte.

  • După o sesiune de 15- 20 minute de citire în gând, urmează o discuţie cu elevii, care fac un scurt rezumat oral a ceea ce au citit şi recomandă şi altora.

  • Se notează ceea ce au citit copiii.

Slide 8

Cititul cu un coleg

  • Elevii sunt împărţiţi pe nivele de lectură şi se fac perechi: un cititor fluent cu un cititor mai puţin fluent.

  • Câte doi, citesc pe rând paragrafe ale aceluiaşi text.

Slide 9

Teatrul cititorilor( citirea pe roluri)

  • Reprezintă transformarea în lucruri spuse a textului scris.

  • Este o modalitate naturală de a promova fluenţa pentru că elevii exersează cititul fluent fără să-şi dea seama că fac acest lucru.

  • Elevii câştigă încredere pentru a vorbi în public.

Slide 10

Teatrul cititorilor

  • Pentru această activitate, avem nevoie de o piesă scurtă sau un basm transcris.

  • Textul ar trebui să fie destul de scurt pentru a fi citit în 10- 15 minute şi să aibă dialog mult pentru ca fiecare actor să aibă ceva de spus.

Slide 11

Paşii care trebuie urmaţi:

  • Învăţătorul parcurge textul şi îl împarte în părţi pe care le pot spune copii diferiţi.

  • Se solicită voluntari pentru diferitele părţi şi se împarte câte un exemplar din text.

  • Învăţătorul citeşte cu voce tare textul pentru ca elevii să îl audă citit fluent.

  • Elevii vor citi în ecou părţile textului( învăţătorul citeşte o secţiune, apoi elevii citesc acea secţiune).

  • Elevii desemnaţi vor citi diferitele părţi ale textului.

  • Dacă nu sunt suficiente părţi pentru fiecare,

    unii elevi vor fi spectatori.

Slide 12

  • Se poate înviora atmosfera cu elemente de costumaţie şi decor.

  • Elevii vor folosi gesturi pentru a-şi acompania textul şi pot reacţiona la ce au spus alte personaje prin limbaj corporal.

  • Se exersează citirea scenei respective de mai multe ori pentru a deveni mai fluenţi.

Slide 13

Cititul în cor şi repetarea

  • Citirea în cor a unei poezii este o modalitate naturală de a dezvoltafluenţa.

  • Poeziile sunt menite să fie citite/ recitate cu voce tare.

  • Cititul în cor al unor poezii poate fi distractiv pentru că elevii vor explora potenţialul dramatic al poeziei şial vocilor proprii.

Slide 14

Poezii citite în cor

  • Scopul pentru care cerem elevilor să citească în cor este cel de a le menţine vocile animate, nu tărăgănate.

  • Copiii vor învăţa să se concentreze pe sunete dacă sunt provocaţi să pronunţe astfel încât poezia să sune într-un anume fel.

Slide 15

Poezii dialogate

  • Multe poezii pot fi împărţite între două voci.

  • Ideea este ca poezia să menţină ritmul.

  • Perechi de copii pot exersa poezia până când o pot recita lin.

  • Se poate bate ritmul pentru a mări efectul dramatic.

Slide 16

Poezii în canon

  • Unele texte sună foarte bine când le spunem cu grupuri mici care repetă acelaşi vers, dar încep la intervale diferite.

Slide 17

Cititul în cor şi repetarea

  • Se pot utiliza variaţiuni la fel ca în muzică: tare, uşor, uşor spre tare, tare trecând spre uşor, cu silabe punctate, cu silabe care se unesc, cu intonaţie care urcă sau coboară etc.

  • Se poate varia numărul de vorbitori pentru fiecare parte a poeziei ( unison, solo, duet, grup).

Slide 18

Strategii de comprehensiune

  • Activitatea dirijată de lectură

  • Procedura recăutării

  • Predarea reciprocă

  • Citirea şi rezumatul în perechi

  • Utilizarea întrebărilor de ordine superioară

  • Dramatizarea

  • Metoda contrastelor/comparaţiilor

  • Atelierul de lectură

Slide 19

Activitatea dirijată de lectură

  • Este o strategie care ghidează citirea în gând, urmată de întrebari de înţelegere a conţinutului.

  • Învăţătorul adresează o întrebare, iar elevii citesc textul pentru a afla răspunsul.

  • Apoi discută răspunsul cu grupul.

  • Metoda se centrează pe comprehensiune şi poate fi folosită atât cu texte narative cât şi informaţionale.

Slide 20

Ce urmăreşte metoda?

  • Să sprijine înţelegerea cu întrebări care preced cititul în gând.

  • Dezvoltă capacitatea elevului de a răspunde la întrebări.

  • Subliniază predicţia/anticiparea ca un aspect important al citirii în care copiii folosesc. cunostinţele lor anterioare şi gândirea critică pentru a genera noi cunoştinte şi idei.

  • Permite învăţătorului să introducă elemente de literatură cum ar fi structura acţiunii şi caracterizarea personajelor.

  • Serveşte ca model pentru copii pentru

  • a citi mai multe texte singuri, independent.

Slide 21

Paşii metodei

  • Trecerea rapidă prin text – se citeşte titlul textului, se discută despre subiectul care va fi abordat în text şi pentru a-i încuraja să formuleze întrebări despre ceea ce urmează a fi citit.

  • Termeni în avans - se aleg 6-10 cuvinte din text şi se cere elevilor să facă anticipări pe baza acelor termeni.

  • Organizator verbal – se oferă o scurtă prezentare a subiectului despre care urmeaza sa citească, după care elevii vor formula întrebări la care se pot aştepta să primească răspuns în urma citirii textului.

  • Segmentarea textului în cinci părţi şi pregătirea întrebărilor pentru fiecare parte.

  • Întrebările se vor referi la cele mai importante părţi ale textului în ordinea în care acestea sunt prezentate.

Slide 22

Întrebări (cerinţe)

  • Citiţi pentru a afla care sunt personajele şi unde are loc întâmplarea.

  • Citiţi mai departe pentru a afla cum sunt personajele.

  • Citiţi pentru a afla care este problema principală cu care se confruntă personajul principal.

  • Citiţi pentru a afla ce face personajul pentru a rezolva problema.

  • Citiţi pentru a afla sfârşitul povestirii.

  • Cum se compară situaţia de la începutul povestirii cu cea de la sfârşit?

Slide 23

  • Întrebările se adresează înainte ca elevii să citească fiecare fragment.

  • Elevii citesc în linişte, iar după ce termină de citit o parte, vor spune ce răspunsuri au găsit, citind cu voce tare pasajul care vine în sprijinul răspunsului găsit.

  • În final, se va efectua o activitate prin care elevii vor explora sensurile textului. Pot dramatiza o parte sau pot numi partea lor preferată sau pot răspunde la întrebări despre aceste părţi.

Slide 24

Predarea reciprocă

  • Este o formă de învăţare prin cooperare, în care, pe lângă practica celor patru strategii de lectură: predicţia, interogarea, clarificarea şi rezumatul, elevii învaţă despre interdependenţa pozitivă şi dezvoltă abilităţi interpersonale.

  • Practic, elevii preiau rolul învăţătorului, pe rând şi : rezumă ceea ce au citit, gândesc o întrebare pe marginea textului şi cere celorlalţi elevi să răspundă, clarifică probleme sau conduce discuţii pentru clarificarea lor.

  • Într-un fel, elevii devin ucenici cognitivi, deoarece folosesc modelul învăţătorului, dar preiau din ce

  • în ce mai mult responsabilitatea pentru ceea ce

    învaţă .

  • Metoda dă foarte bune rezultate, dar trebuie

    oferite modele şi demonstraţii.

Slide 25

Citirea şi interogarea

  • Se citeşte textul pe secţiuni, notându-se termenii cheie pe marginea textului.

  • Cu ajutorul termenilor cheie, se recapitulează materialul formulând întrebări.

  • Se notează întrebările.

  • Elevii se gândesc la răspuns şi scriu răspunsul. După ce elevii au avut cam 20 de minute pentru această activitate, vor spune care sunt termenii notaţi, întrebările pe care le-au formulat şi ce răspunsuri au primit.

  • Aceste întrebări vor fi potrivite pentru recapitularea materiei.

Slide 26

Procedura recăutării

  • Este o activitate pe care o pot folosi elevii când citesc un text care este mai dificil de înţeles.

  • Elevii vor lucra în grup, unul dintre ei citeşte paragraful cu voce tare, ceilalţi vor pune întrebări despre cele incluse în text şi împreună vor gasi răspunsul corect.

  • Învăţătorul va canaliza întrebările spre forma potrivită.

Slide 27

Exemple de întrebări ,,bune”:

  • Care este cel mai important lucru pe care autorul a dorit să-l transmită?( ideea principală)

  • Ce crezi că a vrut să spună prin...?(clarificarea detaliilor)

  • Oare de ce s-a întâmplat astfel...?(deducţii)

  • Ce trebuie să înţelegem?(înţelegerea mesajului)

Slide 28

Rezumatul în perechi

  • Un elev citeşte un paragraf, pe care îl rezumă cu voce tare, celalalt elev pune o întrebare, la care ambii trebuie să răspundă.

  • Apoi se schimbă rolurile.

Slide 29

Utilizarea întrebărilor de ordine superioară

  • Multe dintre întrebările învăţătorului solicita doar memoria. El ar trebui să adreseze întrebări de ordin superior oricând este posibil pentru a sprijini dezvoltarea abilităţilor decomprehensiune a textului citit.

  • Este mult mai bine să întrebăm ,, Cum ne-a comunicat autorul ca Scufiţa Roşie

    era o fetiţă neascultătoare?” decât

    ,, Cu cine s-a întâlnit în pădure?”

Slide 30

Dramatizarea

  • Este o modalitate eficientă de a interpreta şi analiza sensurile poveştii.

  • Dramatizarea va urma după ce elevii au citit povestea şi au avut ocazia să se gândească la ea.

  • Se vor alege momente cu semnificaţie sporită, care dau posibilitatea elevilor să se antreneze şi să reflecteze

Slide 31

Metoda contrastelor/comparaţiilor

  • Poveştile simple, mai ales basmele, aupersonaje şi situaţii care sunt în contrast puternic unele cu celelalte.

  • Poate fi relevant pentru elevi să studiem comparativ aceste elemente, să explorăm intertextualitatea dintre poveşti.

Slide 32

Atelierul de lectură

  • Se poate organiza în cadrul orei de lectură sau ca activitate extraşcolară.

  • Elevii citesc acelaşi text care este discutat pe parcursul lecturii.

  • Se urmăreşte în paralel cu cititul, formarea capacităţilor de înţelegere, analiză şi interpretare de text.

  • Este o activitate în grup, cu roluri specifice. Fiecare elev lucrează în grup cu ceilalţi şi participă la toate discuţiile, fiecare trebuie să-şi aducă contribuţia cu idei pentru fiecare rol.

Slide 33

ROLURI

  • CONTROLORUL – are grijă ca toată lumea să înţeleagă ce lucrează

  • CERCETAŞUL – cere informaţii necesare de la alte grupuri sau de la învăţător

  • CRONOMETRORUL– are grijă ca grupul să se centreze pe sarcină şi ca lucrul să se desfăşoare în limitele de timp stabilite

  • ASCULTĂTORUL ACTIV – repetă sau reformulează ce au spus alţii

  • INTEROGATORUL– solicită idei şi contribuţii

    referitoare la sarcina de lucru de la ceilalţi membri

Slide 34

ROLURI

  • SINTETIZATORUL – trage concluzii în urma discuţiilor din grup avute pe marginea materialelor date

  • CITITORUL– citeşte grupului materialele scrise

  • ILUSTRATORUL– desenează ceva inspirat din cele citite

  • CONECTORUL – face conexiuni între text şi lumea de afară( propria experienţă de viaţa, întâmplări din şcoală sau comunitate, alte texte etc.)

  • Rolurile se aleg în funcţie de specificul şi

    conţinutul textului, sau se pot inventa şi altele.

Slide 35

Cum organizăm ora de lecturăExemplu

Înainte de a citi un text- teme puse în discuţie:

  • Ce fel de text voi citi?

  • De ce citesc acest text?

  • Care crezi că va fi subiectul acestei cărţi răsfoind-o şi privind imaginile, coperta etc.? Predicţii.

  • Ce ştii despre autor?

  • Ce cunoştinţe ai legate de tema /subiectul cărţii?

  • Aştept ca această carte să fie o provocare pentru mine deoarece…..

  • Aştept ca această carte să-mi ofere informaţii despre……..

Slide 36

În timpul lecturiiInterogarea multiprocesuală

  • Întrebări literale

  • Întrebări de transpunere

  • Întrebările interpretative

  • Întrebările aplicative

  • Întrebările analitice

  • Întrebările sintetice

  • Întrebările de evaluare

Slide 37

După citirea textului - metode

1. CADRANELE

Slide 38

2.SCHELETUL DE RECENZIE

  • Exprimaţi într-o propoziţie despre ce este vorba în textul citit:

  • Alegeţi o expresie semnificativă pentru mesajul textului:

  • Rezumaţi, într-un cuvânt, esenţa textului: Alegeţi “culoarea” textului:

  • Fă un desen potrivit textului:

Slide 39

3. HARTA POVESTIRII

Slide 40

PIRAMIDA POVESTIRII

Slide 41

Cum puteţi sǎ lucrati cu o carte după ce aţi citit-o?

  • Faceţi o copertǎ/învelitoare pentru carte.

  • Pregǎtiţi o paginǎ de ziar pentru carte.

  • Pregǎtiţi o pantomimǎ sau un dans care ,‚relateazǎ” o parte din poveste.

  • Scrieţi o scrisoare autorului în care sa-i spuneţi cât de mult v-a plǎcut cartea.

  • Costumaţi-vǎ într-un personaj al cǎrţii şi interpretaţi o scenǎ din carte.

  • Organizaţi un joc „Cine ştie câştigǎ”.

  • Cititi expresiv fragmente selectate din text.

  • Faceţi un poster.

Slide 42

  • Interpretaţi rolul unui agent de vânzǎri şi „vindeţi” cartea.

  • Faceţi un tablou care ilustreazǎ o parte din carte.

  • Citiţi o serie de fragmente descriptive din carte.

  • Scrieţi o scrisoare unui prieten recomandându-i cartea.

  • Pregǎtiţi o ecranizare a poveştii pentru TV sau radio.

  • Scrieţi o „scrisoare de afaceri” unui bibliotecar explicându-i de ce ar trebui achiziţionatǎ cartea.

  • Scrieţi jurnalul unui personaj din carte.

  • Faceţi un set de benzi desenate pentru poveste.

  • Compuneţi un cântec care spune povestea.

  • Faceţi o pǎpuşǎ care reprezintǎ personajul principal al poveştii.

  • Faceţi un teatru de pǎpusi cu scene din poveste.

Slide 43

Bibliografie

  • Îmbunătăţirea deprinderilor de citit- scris – suport de curs pentru formarea cadrelor didactice elaborat de KFB Consult, 2011

  • Charles Temple, Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith, adapt. Nicolae Creţu, Strategii de dezvoltare a gândirii critice pentru toate disciplinele şcolare, Ghidul 2, Editura Pro Didactica, 2002

  • Leslie Anne Sacks (abcteach.com)


Copyright © 2014 SlideServe. All rights reserved | Powered By DigitalOfficePro