Metodologia de alocare a costurilor

1. Metodologia de alocare a costurilor Robin Kliethermes 17 mai2013

2. Scopul alocării costurilor • Adetermina dacă fiecare clasă de consumatori oferă companiei de utilități un nivel rezonabil de venituri necesar pentru a acoperi investițiile și costurile de prestare a servicilor clasei respective. • A determina cerinţele pe clasă de venituri/responsabilitatea fiecărei clase pentru contribuţia sa echitabilă la costurile anuale totale a companiei de utilități în furnizarea de servicii în limita unei jurisdicții anume. • Crearea semnalelor de stabilire a preţurilor care să încurajeze utilizarea eficientă a capacităţii sistemului. • Evitarea discriminării nejustificate în termeni de preţ a consumatorilor.

3. Alocarea de costuri - Studiul Costului Serviciului este o analiză a costurilor totale suportate de compania de utilități pentru furnizarea serviciilor. * Investițiile centralei – producere, transportare, depozitare, distribuire și aspectele generale * Cheltuieli - de funcționare și întreținere - administrative și generale - de retribuire a muncii - pentru taxe - Studiul Costului Serviciului pe Clasă este o analiză costurilor totale suportate de compania de utilități și alocate pentru diferite categorii de rate.

4. Alocarea de costuri (continuare) - Studiul costului serviciului pe clasă va: Pasul 1: Funcționaliza costurile Pasul 2: Clasifica costurile Pasul 3: Aloca costurile • În cadrul fiecărui pas puneți întrebarea: „Ce a cauzat aceste costuri?”

5. Funcționalizare • Gruparea investițiilor centralei și a conturilor de cheltuieli de exploatare conform funcției specifice îndeplinite de acestea în operațiunile sistemului companiei de utilități. • Producere • Depozitare (doar gaze naturale) • Transportare • Distribuție • Consumator • Administrative și generale • Clasificate în categorii de producere, transportare, distribuire și consumator.

8. Clasificare • Clasificarea este un mijloc de divizare a componentelor funcționalizate, care definesc costurile în: • Costuri aferente consumatorilor • Costuri care variază împreună cu numărul consumatorilor • Costuri aferente cererii • Costuri care variază cu volumul de kW a cererii de vîrf • Costuri aferente volumului de energie • Costuri care variază cu volumul de kWh de energie

9. Alocare • Procesul de repartizare a costurilor pe diferite clase de consumatori. • Clasele de consumatori se bazează pe similarități legate de nivelul de utilizare, nivelul de tensiune furnizat consumatorului și alte condiții de deservire, cum ar fi măsurarea cererii. • Categoriile de consumatori includ: • Industriali (Transportare, Substație, primari și secundari) • Comerciali (primari și secundari) • Rezidențiali (secundari)

10. Cerere-consumator Liniile de distribuție (posturi de transformare aeriene) Substații de distribuție (Stații de transformare coborîre) Linii de 66-110 kV Cerere Substații de transportare (Stații de transformare coborîre) Consumatorii deserviți cu tensiune primară Linii de transport 230-500 kV Cerere-energie Consumatorii deserviți la transportare Instalaţie de comutare a rețelei Stațiide transformare ridicătoare Generare (6-14 kV)

11. Baza pentru repartizarea cererii • Cerere medie – volumul total de kWh în timpul unui ciclu împărțit la numărul de ore în ciclul respectiv. • 8760 ore într-un an • Cererea de vîrf – este cererea maximă pe oră (sarcina) în timpul ciclului (măsurată în kW sau MW). • Coincidența sarcinii de vîrf (CP) – sarcina de vîrf a clasei de consumatori în momentul vîrfului total al sistemului. • Necoincidența sarcinii de vîrf (NCP) – sarcina de vîrf a clasei de consumatori indiferent de momentul în care are loc. • Cererile maxime ale consumatorilor (MDD) – suma cererilor consumatorilor individuali în cadrul unei clase specifice.

12. Variația sarcinii în sistem

13. Convertirile gazelor naturale • 1 metru cub = 35.31 picioare cubi • 100 picioare cubi (1 ccf) ≈ 2.83 m3 • 1 term = 100,000 Btu ≈ 1 ccf • 1 milion de unități termice britanice (MMBtu) = 10 termi ≈ 1060 megajoule (MJ)

14. Metode de alocare Metode de alocare de costuri aferente cererii • Coincidența cereri de vîrf (1CP, 4CP, 12CP) • Necoincidența cereri de vîrf (1NCP, 4NCP, 12NCP) • Cererile maxime ale consumatorilor (MDD) • Excesul cererii medii • Această metodă utilizează media ponderată a cererii medii alocate (pondere = coeficientul de sarcină în sistem) și alocarea excesului cererii (pondere = unu minus coeficientul de sarcină în sistem). • De bază, intermediară și de vîrf (BIP) (Metoda statului Missouri) • Cota de bază a acestei metode este media ponderată a cererii medii alocate (pondere = coeficientul de sarcină în sistem) și cotele intermediare și de vîrf reprezintă media ponderată a cererii medii de vîrf alocate (pondere = unu minus coeficientul de sarcină în sistem).

17. Metode de alocare (continuare) • Metode de alocare de costuri aferente energiei • kWh de energie electrică vîndută sau volume de gaze vîndute • kWh la contor și generator • Comparativ cu clienții de înaltă tensiune, clienții de joasă tensiune au factori de pierderi mai mari, deoarece : (1) ei sunt situați mai departe de la surse de generare și (2) pierderile pe linie sunt invers proporționale nivelului de tensiune. • Metode de alocare de costuri aferente consumatorilor • Numărul de consumatori • Numărul ponderat de consumatori – ponderile pot fi în baza: • Costurile medii pe contor • Costurile medii legate de facturare • Costurile medii legate de citirea contoarelor

18. Metode de alocare (continuare) Alocarea aferentă consumatorilor și cererii Ex. Distribuția investițiilor centralelor în rețeaua de alimentare Componentul consumatorului • Costul tipic al rețelei per consumator înmulțit cu numărul de consumatori în cadrul clasei • Lungimea rețelei legată direct de consumatorul tipic din fiecare clasă • Diametrul rețelei necesar pentru a deservi consumatorii Componentul cererii • Zilele estimate ale cererilor de vîrf a fiecărei clase

19. Cerințe de date în vederea elaborării alocării Compania de electricitate oferă: • Informații privind sarcina pe oră pe clasă de consumatori bazate pe studii de cercetare a sarcinii • Factorii variației • Studii privind pierderile pe linie • Numărul de consumatori deserviți în cadrul fiecărei clase de consumatori în cadrul fiecărui nivel de tensiune • Informații lunare privind utilizarea (kWh) și cererea (kW) pentru fiecare clasă de consumatori • Număr de zile pe ciclu de facturare • Datele privind costurile aferente consumatorilor • Costurile legate de măsurare și facturare

20. Cerințe de date(continuare) Compania de gaze naturale oferă: • Volumele de gaze vîndute și transportate pe clasa de consumator și ciclu de facturare • Datele citite de pe contor sau numărul de zile pe ciclu de facturare • Lungimea medie și costurile de deservire a rețelei pentru fiecare clasă de consumatori • De obicei, se bazează pe eșantionul consumatorilor • Costurile aferente cosumatorilor • Costurile de deservire a consumatorilor • Costurile de măsurare și de reglementare a gospodăriilor pe clasă de consumatori

21. Modelul datelor de ieșire

22. Utilizarea alocării • Utilizînd metodele de alocare și datele primite de la compania de utilități, noi repartizăm alocările specifice unor funcții specifice. • Principiul general de urmat este: Cheltuielile urmează centrala. • De exemplu, cheltuielile de întreținere a producerii sunt alocate prin folosirea aceleași metodologii ca și pentru centrala de producere. Aceleași relații există și pentru cheltuielile de transport, depozitare și distribuție.

23. Rezultatele costurilor deservirii pe clasă • Costul total de deservire a unei clase = Cheltuieli + Rentabilitatea investițiilor

24. Tarife diferențiate pe sezon • Pentru majoritatea companiilor de electricitate din Missouri lunile de vară includ iunie, iulie, august și septembrie. Celelalte opt luni sunt considerate ca luni de iarnă. • Pentru majoritatea companiilor de gaze din Missouri lunile de iarnă sunt noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie și martie, iar celelalte șapte luni sunt considerate luni de vară. O companie de gaze își repartizează activitatea egal pe șase luni de iarnă și șase luni de vară. • Multe companii de electricitate din Missouri înregistrează intensități maxime vara, de aceea tarifele de vară tind să fie mai mari. • Toate companiile de gaze din Missouri înregistrează intensități maxime iarna, de aceea tarifele de iarnă tind să fie mai mari.

25. Utilizareacostuluideservirii pe clasăpentru a determina tarifele sezoniere

26. Tariful diferențiat în funcție de orele zilei • Tarifele diferențiateîn funcție de orele zileisunt tarifele care se schimbă în baza timpului de folosire a energei. • Într-o zi de 24 de ore, orele sunt marcate ca „de vîrf” sau „în afara orelor de vîrf” și uneori există a treia opțiune „semivîrf”. Pentru orele desemnate se aplică tarife diferite la energie. • Oferă stimulente pentru a deplasa utilizarea electricităţii de la orele de vîrf spre alte ore. • Poate fi aplicat pentru toate clasele de consumatori. • În special pentru consumatorii industriali • Pentru a determina care sunt orele consumului de vîrf și celelalte ore de consum, precum și nivelul de consum în timpul acestor ore este necesar de studiat datele sarcinii pe oră.

27. Modelul fișei tarifare a consumatorului industrial PERIOADELE DE FACTURARE Zilele de săptămînăVaraIarna De vîrf 10:00 - 22:00 7:00 - 22:00 În afara orelor de vîrf 22:00 - 10:00 22:00 - 7:00 Zile de odihnă În afara orelor de vîrfToate oreleToate orele TARIFUL LUNAR (Secundar, primar, substație și transport) Summer Winter Taxa de consumator Primele 500 kW $1140.56 $1140.56 Peste 500 kW $1.81 pe kW $1.81 pe kW Taxa pe energie De vîrf.......................................... $0.0607 pe kWh................... $0.0501 pe kWh În afara orelor de vîrf................... $0.0427 pe kWh................... $0.0377 pe kWh Taxa de cerere facturată pentru fiecare kW………………….$13.12 pe kW………………..$5.60 pe kW

28. Modelul fișei tarifare a consumatorului larg (continuare) • Ajustarea pierderilor de măsurare • Serviciul măsurat la tensiunea primară– Unde serviciul este furnizat direct de la rețeaua de alimentare de doisprezece (12) kV și este măsurat la patru (4) kV sau doisprezece (12) kV, kWh și kW măsurați se vor reduce cu un procent sau un procent și jumătate (1.5%). • Serviciul măsurat la tensiunea substației – Unde serviciul este măsurat la patru (4) kV sau doisprezece (12) kV direct de la substație, kWh și kW măsurați se vor reduce cu două procente și jumătate (2.5%). • Serviciul măsurat la tensiunea de transportare – Unde serviciul este măsurat la treizeci și patru (34) kV și mai sus direct de la linia de transport, , kWh și kW măsurați se vor reduce cu trei procente (3%). • Dacă nu există nici o ajustare a pierderii de măsurare, atunci va fi un tarif separat pentru fiecare nivel de tensiune.

29. Modelul fișei tarifare rezidențiale PERIOADELE DE FACTURARE Zilele de săptămînăVaraIarna De vîrf 13:00 - 20:00 7:00 - 22:00 Semivîrf 6:00 - 13:00 Semivîrf 20:00 - 22:00 În afara orelor de vîrf 22:00 - 6:00 22:00 - 7:00 Zilele de odihnă Semivîrf 6:00 - 22:00 În afara orelor de vîrf 22:00 - 6:00 Toate orele TARIFUL LUNAR Vara Iarna Taxa de consumator...................... ........ $18.46 pe lună .................. $18.46 pe lună Taxa pe energie De vîrf........................................... $0.2036 pe kWh ................... $0.1307 pe kWh Semivîrf ...................................... $0.1131 pe kWh În afara orelor de vîrf................... $0.0679 pe kWh ................... $0.0522 pe kWh

30. Întrebări? Robin Kliethermes Economist de reglementare Comisia Serviciilor Publice din Missouri robin.kliethermes@psc.mo.gov