1 / 27

Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE

Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE. Dr. Carmen Costache. FORMATIUNI FACULTATIVE. Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură aderenţa, rezistenţă la fagocitoză ( unele fiind factori de patogenitate. ) CAPSULA strat amorf de înveliş 3 structuri :

race
Download Presentation

Morfologie bacteriana FORMATIUNI FACULTATIVE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Morfologie bacterianaFORMATIUNI FACULTATIVE Dr. Carmen Costache

  2. FORMATIUNI FACULTATIVE • Conferă bacteriilor proprietăţi importante în natură • aderenţa, • rezistenţă la fagocitoză ( unele fiind factori de patogenitate.) CAPSULA • strat amorf de înveliş • 3 structuri : • Capsula microscopică :poate înconjura 1-2 bacterii. • Ex. Pneumococi, Meningococi, Hemofili, Bacilul cărbunos, Klebsiella, Clostridium perfringers. • Microcapsulă: antigenul K / antigen Vi la Salmonella. • se evidenţiază doar în microscopie electronică • poate înconjura doar parţial peretele celular. • Stratul mucos produs doar în condiţii naturale =>patogene

  3. Capsula se evidenţiază 1. În frotiuri prin: • coloraţii negative, • nu colorează capsula, • vizibilă ca un halou alb în jurul bacteriilor: • coloraţia Gram (prod. patologic), • Burri (culturi pure) • coloraţii pozitive: coloraţia Muir 2. Prin reacţii antigen - anticorp: • reacţia de precipitare şi reacţia de umflare a capsulei 3. După aspectul coloniilor pe medii de cultură: • foarte mucoase

  4. CAPSULA

  5. Compoziţie chimică • polizaharidică, • majoritatea bacteriilor capsulate (Pneumococ, Meningococ, Hemofili). • polipeptidică: • polimer al acidului D - Glutamic, la bacilul cărbunos. • proteică • Yersinia pestis, • polimer de acid hialuronic la Streptococ β - hemolitic. Rol • 1. antigen bacterian. • 2. factor de patogenitate bacterian: • se opune fagocitării bacteriilor.

  6. GLICOCALIXUL • strat de suprafaţă sintetizat de bacterii în mediul lor natural. • structurat, • fibre polizaharidice lungi (dextran sau levan) • se poate evidenţia doar în microscopie electronică Rol • 1.adezina polizaharidică • 2.factor de colonizare • Ex. Mutanul ( Streptococus mutans) - aderă de smalţul dentar cu formarea cariei dentare. Bacteriile produc metaboliţi acizi, care atacă smalţul dentar.

  7. PILII COMUNI (FIMBRII) • Pleacă din membrana citoplasmică, străbat PC • formaţiuni filamentoase, tubulare scurte • număr mare (aproximativ 100 - 200 pili). • natură proteică (pileină ). • determinism cromozomial • mai rar determinism plasmidic. • întâlniţi la bacteriile Gram negative

  8. PILII • Rol • 1. adezinele proteice ale bacteriilor: • aderarea nespecifică pe suprafeţe inerte, • aderarea specifică pe mucoase, epitelii, endotelii, hematii, fagocite. • 2. factor de patogenitate • Gonococii, E. coli- (ETEC), • 3. antigene • posibilitatea modificarea structurii antigenice

  9. PILII DE SEX • formaţiuni tubulare lungi • număr mic(1-4 ) • prezenţi la bacteriile G negative • au determinism extracromozomial (plasmidic) • Rol: conjugarea bacteriană

  10. FLAGELI (CILI) • formaţiuni tubulare lungi • aprox. 20 m lungime/20 nm lăţime. • organite de locomoţie ale bacteriilor • Structură proteică = flagelină • Ultrasctructura la ME: • corpuscul bazal ş • cilindru proteic (filament axial). • Evidentierea cililor : • în preparate microscopice: • coloraţii speciale • indirect în preparate native (mobilitatea bacteriană) . • pe medii de cultură, prin însămânţarea bacteriilor prin înţepare: • bacteriile imobile se dezvoltă doar pe traiectul de înţepare, • cele mobile se dezvoltă în tot mediul.

  11. Rol: • 1. mobilitate, spre locurile unde există atractanţi: • chimiotaxie (deplasarea spre substanţe chimice); • fototaxie (deplasare spre locurile cu lumină); etc • 2.antigen bacterian - antigenul “H”, • Weil - Felix a evidenţiat la Proteus, • însămânţată într-un punct dintr-un mediu, se dezvoltă pe tot mediul sub forma unor văluri concentrice (hauch).

  12. SPORII • forme de rezistenţă - condiţii nefavorabile de temperatură, nutriţie, pH, oxigen, • formă primitivă de diferenţiere celulară la bacterii. • Sporularea: • iniţial endospori ulteior - spori liberi = exospori • Germinare • Revenire la forma vegetativă când întâlnesc condiţii favorabile

  13. SPORII • Evidenţierea sporilor • coloraţii negative: Gram (formaţiuni ovalare, necolorate, în interiorul bacteriilor). • coloraţii pozitive: verde – malachit şi safranină • Ultrastructura sporilor (ME) din interior spre exterior: • Protoplastul sporal • Peretele sporal • Cortexul • Învelişurile sporale si exosporium

  14. SPORII • Rol: 1. Forma de rezistenţă pentru bacterii 2. identificarea bacteriilor. 3. alegerea metodelor de sterilizare şi dezinfecţie capabile să distrugă sporii

  15. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase - examenul microscopic = singura posibilitate diagnostică. Ex. Sifilis - Treponema pallidum • NU creşte pe mediile de cultură =>evidenţierea şi identificarea în preparat nativ sau în frotiuri

  16. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infectioase - examenul microscopic oferă informaţii preţioase • gonoree - Neisseria gennorhoeae (gonococ) • imaginea microscopică: diplococi intra şi extracelulari.

  17. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infectioase - examenul microscopic oferă informaţii preţioase - tuberculoză, bacilul Koch se dezvoltă lent • frotiu din produs patologic: bacili acido – alcoolorezistenţi, coloraţia Ziehl - Neelsen

  18. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din puroi, colorat Gram: coci Gram pozitivi dispuşi în grămezi - infecţie stafilococică

  19. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din puroi, colorat Gram: coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri - infecţie streptococică

  20. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din spută: diplococi Gram pozitivi capsulaţi - pneumonie pneumococică

  21. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din spută: bacili Gram negativi capsulaţi – Klebsiella

  22. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din LCR: diplococi G negativi -etiologie meningococică.

  23. IMPORTANŢA CUNOŞTINŢELOR DE MORFOLOGIE BACTERIANĂ Unele boli infecţioase- informaţii orientative. Frotiu din LCR: diplococi G pozitivi capsulaţi -etiologie pneumococică.

More Related