4. Fluxurile turistice interna ţ ionale

1. 4. Fluxurile turistice internaţionale

2. Circulaţia turistică internaţionalăvizează totalitatea tranzacţiilor comerciale care premerg, însoţesc şi decurg din călătoriile turistice internaţionale. • Fluxurile turistice • - se caracterizează princoncentrare ridicată în ţările dezvoltate (două treimi din fluxurile turistice mondiale); • - determinanţii dinamici sunt factori economici, dar mai ales extraeconomici (politici, psihologici, naturali); • - se măsoară în unităţi şi indicatori fizici specifici (de obicei în mod indirect, recurgându-se la unităţi de timp şi spaţiu); • - fluxurile au caracter bidirecţional (fiecare ţară este în acelaşi timp, atât importatoare, cât şi exportatoare); • - pentru fiecare ţară, semnul soldului balanţei de plăţi este relativ stabil la intervale mari de timp.

3. Internaţionalizarea serviciilor turistice se realizează prin deplasarea peste frontieră a consumatorilor din ţara importatoare spre ţara exportatoare de turism. • Ca ramură industrială, la nivel internaţional s-a creat sector cu identitate proprie aflat într-o evoluţie dinamică, a cărui denumire oficială propusă de Organizaţia Mondială a Turismului (UNWTO) şi de Consiliul Mondial al Turismului (WTC) este Industria Turismului şi Călătoriilor(Tourism and Travel Industry). • Oferta T&T (Tourism and Travel) este egală sau mai mare decât producţia şi cuprinde totalitatea capacităţilor de producţie (capacitatea mijloacelor de transport, a hotelurilor, cazinourilor, muzeelor etc.),potenţialul natural şi cultural, poziţia geografică, calitatea resurselor demografice, evenimentele şi, în general, tot ce poate reprezenta sursă de atracţie turistică.

4. Analiza principalilor indicatori din turismul internaţional • Serviciile de transport şi servicile specifice turismului internaţional fac obiectul înregistrărilor separate în cadrul balanţei de plăţi externe (respectiv în cadrul Contului Satelit T&T – Travel & Tourism Satellite Account). • Există două concepte cu care se operează în acest domeniu: • - industria T&T(care reflectă doar contribuţia directă a acestor activităţi la nivel macroeconomic şi care este legată strict de consumul turistic); • - economia T&Tcare cumulează atât efectele directe, cât şi cele indirecte ale activităţilor T&T, respectiv reflectă capacitatea de antrenare şi a altor industrii din cadrul sistemului economic.

5. De asemenea, trebuie făcută distincţia dintre cererea T&Tşi consumul T&T: • • cererea T&T cuprinde: • - cheltuielile guvernamentale (comunitare) – reprezintă aşa-numitele cheltuieli operative efectuate de agenţiile guvernamentale pentru furnizarea de servicii legate de activitatea T&T, dar care nu au legătură directă cu consumatorii de turism, de regulă aceste cheltuieli sunt efectuate, în general, în scop colectiv, cum ar fi promovarea turistică, administrarea transportului aerian, asigurarea serviciilor de securitate şi furnizarea de servicii sanitare în cadrul staţiunilor turistice etc.) • - investiţiile de capital – cuprind cheltuielile investiţionale directe realizate de către furnizorii de servicii T&T şi de către agenţiile guvernamentale pentru o oferi echipamente şi infrastructură turiştilor. • - exporturile non-turistice – cuprinde bunurile de consum (îmbrăcăminte, electronice, etc.) exportate pentru a face ulterior obiectul vânzării către turişti şi bunuri de capital (avioane, vase de croazieră) exportate pentru a fi utilizate de către agenţiile T&T.

6. consumul T&T cuprinde: • - consumul personal T&T – cuprinde toate cheltuielile personale pentru servicii T&T (transport, cazare, programe de petrecere a timpului liber, hrană, servicii bancare etc.) . Cheltuielile pot fi efectuate înainte, în timpul şi după terminarea călătoriei. • - consumul intermediar T&T– cuprinde cheltuielile guvernamentale şi cele efectuate de către agenţii economici pentru bunuri şi servicii (transport, cazare, masă, etc.) ocazionate de călătoriile de afaceri ale propriului personal. • - cheltuielile guvernamentale– reprezintă cheltuielile (transferuri sau subvenţii) efectuate de către agenţiile guvernamentale pentru furnizarea de servicii T&T cum ar fi cele cu caracter cultural (oferite de muzee), cu caracter recreativ (oferite de parcurile naţionale) sau servicii vamale. • - exportul turistic – cheltuielile efectuate de turiştii străini în ţara de rezidenţă.

7. Situaţia generală a industriei T&T • Cererea mondială de servicii turistice în anul 2006 s-a situat la nivelul de aproximativ 6.477 mld. USD şi se previzionează ca va atinge nivelul de 12.118 mld. USD în anul 2016. • T&T reprezintă o industrie intensivă în factorul de producţie „forţă de muncă”, solicită personal special calificat şi se enumeră printre activităţile cu deosebit potenţial de generare de locuri de muncă. • În 2016, se preconizează că unul din 11 locuri de muncă de pe glob va fi generat de activităţile de transport şi turism. • În prezent această industrie generează 76,7 mil. locuri de muncă pe glob şi se aşteaptă să creeze alte 2,8 mil. locuri de muncă până în anul 2016.

8. industriaT&T : • - este o activitate cu mare capacitate de export, turismul receptor asigură un aport seminficativ de valută în cadrul economiilor statelor. • - este un catalizator al industriei produselor manufacturate şi al sectorul construcţiilor. Astfel, investiţiile publice şi private din sectorul T&T, la nivel global, s-au situat în 2006 la un nivel de 1.010.732 mld. USD (9,3% din volumul mondial de investiţii) şi vor creşte în următorii 10 ani la 2.059.802 mld. în 2016 (respectiv vor reprezenta 9,6% din totalul mondial al investiţiilor). • - este un receptor de fonduri guvernamentale. În jur de 300.175 mld. USD au fost alocaţi din resursele guvernamentale sectorului T&T la nivel global, iar până în 2016 cheltuielile guvernamentale T&T se vor ridica la cca. 480.894 mld. USD.

9. Indicatorii industriei T&T pe plan mondial (2006/ previziuni 2016) Sursa: World Travel&Tourism Council, The 2006 Travel&Tourism Economic research, Spain:http://www.wttc.org/2006TSA/pdf/Spain.pdf

10. Fluxuri turistice internaţionaleîn perioada 2004 - 2006 • La nivelul anul 2004, încasările din turismul internaţional o valoare de 622 mld. USD. • Una din explicaţiile creşterii volumului valoric al turismului internaţional cu aproape 100 mld. USD faţă de 2003 rezultă din deprecierea dolarului faţă de euro, yen, dolarul canadian şi dolarul australian. • Creşterea volumului valoric, exprimat în euro, în anul 2004 faţă de anul 2003 este însă tot de 10,3%. • Din încasările turistice mondiale, Europa a reţinut 52,5%, cele două Americi 21%,Asia-Pacific 20%, Africa şi Orientul mijlociu câte 3%. Atât Europa cât şi cele două Americi au raportat ritmuri pozitive, pentru prima dată după trei ani de ritmuri negative de creştere.

11. Revenirea spectaculoasă s-a produs în America de Nord, unde anterior a avut loc şi cea mai dramatică prăbuşire a veniturilor provenite din exportul de turism (după evenimentele tragice de la 11 septembrie 2001). • În privinţa primelor şase locuri din topul exportatorilor de produse şi servicii turistice, structura nu s-a modificat în 2004 comparativ cu 2003: • - SUA continua să ocupe primul loc cu 74,5 miliarde dolari; • - pe locul doi s-au aflat Spania şi Franţa, • -pe locul trei Italia urmată de Germania, Marea Britanie, China, Turcia, Austria şi Australia. • Marea majoritate a ţărilor exportatoare sunt ţări dezvoltate, ceea ce confirmă existenţa unei strânse interdependenţe între gradul de dezvoltare economică şi dezvoltarea industriei turistice.

12. La nivelul anului 2005: • numărul sosirilor internaţionale de turişti a crescut cu 5,5% faţă de 2004, atingând nivelul record de 800 milioane (+10% faţă de 2004). • Sosiri /încasări turistice internaţionale • Sursa: Tourism Highlights 2006 Edition: http://www.unwto.org/facts/wtb.html

13. Africa s-a remarcat printr-o creştere de 10%, îndeosebi în zona Sub-Sahariană (+13%), cu rezultate remarcabile pentru Kenya (+26%) şi Mozambic (+37%). Africa de Sud (+11%), şi destinaţiile insulare Seychelles (+7%) şi Mauritius (+6%) şi-au îmbunătăţit net performanţele în 2005 faţă de anul precedent. • Africa de Norda continuat să înregistreze ritmuri în creştere, însă cu o rată mai modestă: Tunisia a înregistrat creştere de 8% a indicatorilor analizaţi, iar Marocul ,5%. • Pentru regiunea Asia-Pacific, creşterea sosirilor internaţionale de turişti în anul 2005 a fost în medie de 7% ca urmare a evenimentelor legate de SARS – Severe Acute Respiratory Syndrome (Sindromul Sever Acut Respirator), după ce înregistrase o creştere spectaculoasă în 2004 (+27%). • Asia de Nord –Est a fost subregiunea cu cea mai accentuată dinamică (+10), cele mai ridicate performanţe le-a înregistrat Taiwanul (+15%), China (+13%) şi Japonia (+9%). Rezultate mai modeste, de 4%, s-au atins în Asia de Sud-Est , Oceania şi Asia de Sud.

14. În cazul ţărilor afectate de tzunami, Maldive a raportat a reducere cu 39% a sosirilor de turişti, Indonezia cu 9% (ţara a suportat inclusiv consecinţele atacului cu bombă de la Bali din luna octombrie), iar Sri Lanka a înregistrat o scădere cu doar 0,4%, în timp ce Thailanda a cunoscut un declin al sosirilor turistice internaţionale de 6% . • Pe continentul american creşterea sosirilor internaţionale de turişti în 2005 a fost de 6% (4% pentru America de Nord şi 5% pentru Caraibbe). Principala destinaţie a fost SUA (+8%),Mexicul (+8%), şi Cuba (+13%). • America Centralăa înregistrat o creştere a sosirilor cu14% iar America de Sud cu13%.Cea mai susţinută creştere a înregistrat-o Venezuela (+23%) şi Columbia (+22%); • Argentina, Brazilia, Chile, Paraguay, Peru, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras şi Nicaragua au înregistrat rate de creştere între 10-20%.

15. După doi ani de performanţe extraordinare în plan turistic, Orientul Mijlociua intrat, în 2005, într-o perioadă de ritmuri mai modeste: • - Egipt (+6%); • - Dubai (Emiratele Arabe Unite) (+7%); • - Iordania (+5%). S-au detaşat prin performanţe: • Bahrain (+11%); • Arabia Saudită (+21%); • Palestina (+45%).

16. La nivelul anului 2005,Europa a înregistrat 400 milioane sosiri internaţionale (cu 18 milioane mai mulţi decât în 2004). • Creşterea a fostmai puternică în Europa de Nord(+7%): • - în Marea Britanie creşterea a fost cu 10% mai mare decât în 2004 (se pare că atacurile cu bombă din Londra nu şi-au pus puternic amprenta asupra turismului din această ţară). • Sosirile internaţionale de turişti au crescut cu 6% în Europa de Sud şi Mediteraneană: • - Turcia a fost ţara cu cele mai ridicate performanţe (+20%). • - Spania (+6%); • - Croaţia (+7%); • - Israel (+26%); • - Serbia şi Muntenegru (+27%). • Europa de Vest şi Europa Centrală şi de Estau înregistrat creşteri de 2%, respectiv 4%.

17. La nivelul anului 2006, performanţele turistice au fost peste aşteptări, având în vedere a serie de fenomene care au afectat sfera economică, socială şi politică (acte de terorism, gripa aviară, creşterea preţului petrolului etc.). • Turismul internaţional a înregistrat o rată de creştere a sosirilor de turişti de 4,5%. • Sosiri internaţionale de turişti (mil.)/2006 • Sursa: UNWTO, UNWTO World Tuorism Barometer, Vol.5, No.1,January 2007

18. Sosirile internaţionale de 842 mil. turişti au reflectat o creştere cu 36 milioane sosiri în 2006 faţă de 2005: • + 17 milioane pentru Europa; • + 12 milioane pentru Asia-Pacific, ; • + 3 milioane pentru Africa şi America; • + 2 milioane pentru Orientul Mijlociu. • Africaa continuat să surprindă printr-o creştere anuală a sosirilor internaţionale de 8% în 2006, îndeosebi prin contribuţia Africii Sub-Sahariene. • Asia-Pacifica menţinut în 2006 ritmul de creştere din 2005: • - Thailanda şi Maldive au cunoscut o uşoară recuperare după tzunami din decembrie 2004; • - China, Taiwan şi Republica Coreea s-au numărat printre destinaţiile cu cel mai ridicat dinamism.

19. Europa a înregistrat o creştere de 4% a sosirilor internaţionale, la fel ca în 2005. • Europa de Nord a fost regiunea cu cel mai înalt dinamism în plan turistic (+6%), urmată de Europa de Sud /Mediteraneană(+4,6%), Europa de vest (+2,1%) şi Europa Centrală şi de Est (-0,1%). • În Orientul Mijlociu ritmul de creştere a fost de aproximativ 4%, în ciuda situaţiei geo-politice din regiune (situaţia de criză în relaţiile dintre Israel şi Liban). • Rezultatele cele mai slabe – o creştere a sosirilor internaţionale de numai 2% - le-a înregistrat America, datorită, în principal, stagnării sosirilor în America de Nord (+0,4%), cu toate că America Centrală (+8,6%) şi de Sud (+8,1%) şi zona Caraibbelor (+5,1%) au avut rezultate favorabile. • America de Nord a fost defavorizată de scăderile sosirilor internaţionale de turişti din Canada (-4,1%) şi din Mexic (-3,8%), chiar dacă SUA a înregistrat o creştere de 4,3% în 2006 faţă de 2005. • America Centrală şi de Sud a înregistrat o creşterea încasărilor provenite de la consumatorii nord-americani şi europeni. De asemenea, turismul intra-regional s-a intensificat în 2006.

21. Sosiri internaţionale de turişti • Sursa: UNWTO World Tuorism Barometer, Vol.5, No.1,January 2007

22. SUA a fost lider d.p.d.v. al încasărilor din turism (+5%); • Statele de pe locurile II şi III, Spania, respectiv Franţa, au înregistrat o stagnare a încasărilor din turismul internaţional. • Germania (+12%) a beneficiat din plin de avantajele Cupei Mondiale de Fotbal(FIFA). • Italia (+17%) a înregistrat o creştere a încasărilor ca urmare a derulării Olimpiadei de Iarnă de la Torino.

23. Regiunea Europa Occidentală Zona Mediteraneană

24. Piaţa turistică a Uniunii Europene • Cererea pentru servicii de transport şi turistice în Uniunea Europeană a fost evaluată la 2.149 mld. USD şi previzionată a atinge nivelul de 3.529 în decurs de un deceniu. • Contribuţia T&T în cadrul PIB total al Uniunii s-a situat la aproximativ 3,9% în 2006. • În UE industria T&T generează 8,6 mil. locuri de muncă (4,2% din totalul locurilor de muncă existente la nivelul Uniunii Europene). • Exporturile T&T reprezintă aproximativ 13% din totalul exporturilor UE din 2006. • Investiţiile de capital în T&T au avut valoarea de 241 mld. USD în 2006 (88,6% din volumul investiţional regional).

25. Indicatorii industriei T&T pentru UE - 2006/ previziuni 2016 • Sursa: World Travel&Tourism Council, The 2006 Travel&Tourism Economic research, Spain

26. Zona Mediteraneană • Zona mediteraneană, care mobilizează 1/3 din oferta turistică mondială şi aproximativ ½ din oferta turistică regională, reprezintă cea mai mare concentrare turistică din lume. Specializarea în oferta mediteraneană decurge din caracteristicile naturale ale acestei regiuni (climă, litoral, floră etc.) a căror atractivitate, în prezent, răspunde principalei motivaţii din timpul verii a turiştilor europeni, în principal a celor din nordul continentului. • Principalele destinaţii ale turiştilor internaţionali în cadrul ţărilor europene riverane Mării Mediteraneene sunt: • 1. Spania – cu încasări de 38,495 mil. euro, în 2005 • 2. Franţa – cu încasări de 33,981 mil. euro; • 3. Italia - cu încasări de 28,453 mil. euro;