Disciplina Tran zacţii Economice Internaţionale

1. Disciplina Tranzacţii Economice Internaţionale Lector univ.dr. Monica Ioana POP SILAGHI Site: http://www.econ.ubbcluj.ro/~monica.pop

2. Cerinţe • Interactivitatea studenţilor la cursuri/seminarii • Pregătirea pentru seminarii, studii de caz, teme • Consultarea bibliografiei indicate, a siteurilor pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de lucru • Seriozitate şi receptivitate la discuţiile de la curs • Atenţie la comentariile pe marginea slide-urilor, notarea unor informaţii care se consideră importante • Pregătirea pt. parţial şi pentru examen din: suportul de curs (manual), cursul predat şi discuţiile de la seminarii

3. Evaluarea Nota finală se va compune din: • 10% activitate de seminarii • 25% parţial (săptămâna 8) • 65% examen în sesiune EXAMENUL : trebuie să fie de minim 5 la toată lumea (constituie 40% din notă)

4. Bibliografia • Ciobanu, Gh., (coordonator), Tranzacţii Economice Internaţionale, Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca 2004 (partea I şi capitolul 9 partea a doua) • Grossman M. Gene, Imperfect Competition and International Trade, MIT Press, 1992 • Krugman, Paul, Rethinking International Trade, MIT Press, 1994 • Popa, Ioan, Tranzacţii de comerţ exterior, Editura Economică, 2002 • Porter, Michael, The Competitive Advantage of Nations, The Free Press,1990 • Puiu, Alexandru, Tehnici de negociere, contractare şi derulare în afacerile economice internaţionale, Ed. Tribuna Ec., 1997 • www.wto.org • www.worldbank.org • www.ccin.ro • www.insse.ro • www.bnr.ro

5. Scopul disciplinei • Familiarizarea cu noţiuni privind tranzacţiile internaţionale la nivel de ţări şi la nivel de firmă • Înţelegerea unor aspecte privind competitivitatea internaţională • Rolul comerţului exterior în procesul creşterii economice • Politici comerciale adoptate de către state • Tehnici şi mecanisme de derulare a comerţului exterior

6. Harta disciplinei • Tranzacţii internaţionale la nivel de ţări: comerţul internaţional, trăsăturile comerţului internaţional, politici comerciale adoptate de ţări • Tranzacţii internaţionale la nivel de firmă: tipuri de schimburi, cate gorii de intermediari, contracte de vânzare-cumpărare internaţională, operaţiuni combinate, tranzacţii speciale

7. Competitivitatea internaţională (I) • A fi competitiv: a produce cu costuri mai scăzute în raport cu preţul şi cu partenerii • Competitivitatea este abilitatea unei naţiuni de a concura cu succes şi de a susţine valori ridicate ale outputului real şi bogăţiei. • Competitivitatea reflectă şi posibilitatea unei ţări de a mări ponderea pe piaţa mondială • Măsurarea competitivităţii nu este unică • Diverşi indicatori de măsurare a competitivităţii

8. Competitivitatea internaţională (II) • Competitivitatea internaţională este determinată de patru condiţii: • Condiţii factoriale • Condiţiile cererii • Industriile conexe şi structura firmelor • Strategiile structura şi rivalitateacompaniilor • Porter [1990] împarte factorii în patru catgorii: • Factori de bază • Resurse naturale,  • climă • Forţă de muncă semi-calificată • Avansaţi • Aceia ai căror dezvoltare necesită investiţii substanţiale în capital uman şi capital fizic • Specializaţi • Generali

9. Topul primilor 16 lideri ai competitivităţii http://www.weforum.org/ 1. Switzerland 2. Finland 3. Sweden 4. Denmark 5. Singapore 6. United States 7. Japan 8. Germany 9. Netherlands 10. United Kingdom 11. Hong Kong SAR 12. Norway 13. Taiwan, China 14. Iceland 15. Israel 16. Canada Indice global al competitivităţii (Mod de calcul) 4. Danemarca IGC=1/2 index al tehnologiei+1/4indexul instituţiilor publice+1/4 indexul mediului macroeconomic

10. Competitivitatea internaţională şi comerţul internaţional • Problema esenţială a competitivităţii: cum se creează condiţii pentru o creştere rapidă şi sustenabilă a productivităţiiîntr-o industrie particulară • Productivitatea mare permite unei naţiuni să deţină o monedă puternică şi să aibă un nivel ridicat de trai • Un avantaj competitiv este un avantaj asupra competitorilor câştigat prin oferirea consumatorilor a unei valori mai mari, fie prin reducerea preţului fie prin furnizarea unor beneficii şi a unor servicii care justifică preţurile mari • Schimburile internaţionale: mijloc de valorificare a avantajului competitiv • Teoriile tradiţionale ale comerţului internaţional lasă puţin loc noţiunii de competitivitate • Balanţa comercială excedentară- primul semnal al competitivităţii • Exportul, în viziunea tradiţională era determinat de diferenţele între dotarea cu factori de producţie

11. Schimburile economice externe • Noile teorii ale schimburilor internaţionale: exportul este determinat de capacitatea unor ţări de a vinde produse inovative • Fluxul de produse inovative oferă posibilitatea deţinerii unor avantaje competitive • Dinamism scăzut în acest sector: specializarea în bunuri mature • În cazul importurilor: capacitatea de a absorbi produsele inovative • Factori introduşi de noile teorii ale competitivităţii: economiile de scară, diferenţierea produselor, adaptarea produselor la gusturile consumatorilor • Competitivitatea este cea care determină specializarea internaţională • Avantajul competitiv naţional – capacitatea naţiunii mamă de a stimula inovarea şi creşterea calităţii a nivelul firmelor sale (vezi Porter, 1990) • liberalizarea comercială: premise minime pentru a vinde pe pieţele internaţionale • Competitivitatea este cea care garantează poziţionarea strategică a agenţilor economici în mediul concurenţial

12. Căi de creştere a competitivităţii comerţului • Creşterea ponderii produselor industriale în totalul mărfurilor • Exportul unor produse cu grad ridicat de prelucrare şi finisare • Îmbunătăţirea unor activităţi de marketing, distribuţie, service, aprovizionare • Avans tehnologic în anumite ramuri • Structura performantă a mărfurilor exportate • Creşterea productivităţii muncii