1 / 24

SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR. Structura sistemului periodic Încercari de clasificare a elementelor chimice :

mio
Download Presentation

SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. SISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR

  2. Structurasistemului periodic • Încercari de clasificare a elementelorchimice: • Clasificareaceamaiingenioasa a elementelor a fostpropusa de Mendeleev[10] înanii 1869-1871. Pevremeaacesteimaridescoperiri, notiunea de numar atomic nu era cunoscuta. La bazaclasificariilui Mendeleev a stat masaatomica a elementelor. Considerândsirulelementelorînordineacrescatoare a maseloratomice, se constataca din locînlocaparelemente cu proprietatichimiceasemanatoare. 242i89c Înconsecinta se poatescriesirulelementelorpemaimulterânduri, asaîncâtelementele cu proprietatiasemanatoaresa se potriveascaunele sub altele.

  3. Se obtineastfel un tabelnumitsistemul periodic al elementelor. Întabelaparneregularitatinumaiîntreilocurisianume: plasândîncoloaneleverticaleelementele cu proprietatiasemanatoare, aparîntabeltreiperechi de elemente, Co-Ni, Ar-K siTe-I, înordineainversa a maselorloratomicecrescatoare (darînordineacorecta a numereloratomice). Acesteneregularitatisuntfaraînsemnatate, fiindca nu masaatomicasinumarul atomic determinaloculunui element însistemul periodic, multeelementefiindamestecuri de izotopi cu maseatomicediferite.

  4. Existamaimulteformetabelarepentru a reprezentasistemul periodic al elementelor, fiecare din ele cu anumiteavantajesidezavantaje. Forma adoptataaici (tabelul 6) esteîntrucâtvadiferita de ceainitiala a lui Mendeleev, de asemeneaputinschimbata: • grupagazelornobile, numita de obiceigrupa 0 (pornind de la parerea ca acesteelemente nu formeazacombinatiichimicesideci au valenta 0) estenotataaici VIIIA (pentru a se tine seama de structuraînvelisului electronic al acestorelementesi de faptul ca uneledintreacesteelementeformeazacombinatii cu fluorulsi cu oxigenul); • celetreifamilii de elementetranzitionale, Fe, Co, Ni, Ru, Rh, Pd si Os, Ir, Pt, cuprinseînainteîntr-o singuragrupa (grupa VIII) suntîncadrateaiciîntreisubgrupe, notate cu VIIIB, IXB, XB[12].

  5. Aceastavarianta a sistemului periodic al elementelor (forma lunga) a fostpropusa de Werner siprezintaavantajul de a reflectacauzainterna a periodicitatii. • Utilizareaformei lungi a sistemului periodic a fostpropusaînanul 1985 de catre IUPAC, ulterior fiindadoptatadefinitiv. Majoritateasavantilorsustinsisolicitautilizareaacestuitabelîncercetare, precumsiînprocesul de învatamânt.

  6. Numarul de ordine al fiecarui element estenumarul care marcheazasuccesiuneaelementelorînsistemul periodic. Înacestcazestevalabilarelatia: • Numarul de ordine= numarul de sarcininucleare = numarulprotonilor din nucleu = numarul de electroni din învelisul electronic • Perioadaestesirulorizontal din sistemul periodic. Exista 7 perioade care se noteaza cu cifrearabe. Elementeleaicaroratomi au acelasinumar de straturielectroniceocupatesuntordonateînaceeasiperioada: • Numarul de straturielectroniceocupate = numarulstratului electronic exterior = numarulperioadei. • Grupa - coloanaverticala care cuprindeelementele cu aceeasiconfiguratie electronica peultimulstrat. Forma lunga a sistemului periodic cuprinde 18 grupe ( 8 principalesi 10 secundare).

  7. Elementeleuneigrupeprincipalecontinînatomiiloracelasinumar de electronipeultimulstrat. Numarulgrupeicorespunde, încazulgrupelorprincipale ale sistemului periodic, sumeielectronilor s si p de pestratul exterior (ultimulstrat) al atomului: • Numarulelectronilor de peultimulstrat = numarulgrupeiprincipale • Înperioade, numarulelectronilor de peultimulstrat al atomilorelementelor din grupeleprincipale se schimbacontinuu, o data cu numarul de sarcininucleare.

  8. Pozitiafiecarui element însistemul periodic se bazeazapestructuraatomuluisau

  9. Înperioade, numarulelectronilor de peultimulstrat al atomilorelementelor din grupeleprincipale de schimbacontinuu, o data cu numarul de sarcininucleare. La trecereadintr-o perioadaînurmatoarea, numarulelectronilor se modificabrusc. • La atomiielementelor din grupelesecundare se completeazatreptat un subnivel d (cu maxim 10 electroni), la atomiilantanidelorsiactinidelor un subnivel f (cu maxim 14 electroni).

  10. Proprietatiperiodice ale elementelor • Legeaperiodicitatii (Mendeleev, 1869): proprietatilefizicesichimice ale elementelorsuntfunctiiperiodice ale maselorloratomice. Înbazalucrarilorfizicianuluienglez Moseley si a fizicianuluidanez N. Bohr, privindstructuraatomului, legeaperiodicitatii a obtinut o nouaformulare, moderna: proprietatilefizicesichimice ale elementelorsuntfunctiiperiodice ale sarcinilornucleeloratomice ale elementelor. • Proprietatileaperiodice (nepriodice) suntproprietatile determinate de nucleu, care variazaliniar. • ◘ Exemplu: numarizotopic, masaatomica, spectru raze X. • Proprietatileperiodicesuntproprietatile determinate de configuratia electronica periferica a atomilor. • ◘ Exemplu: volum atomic, raze atomice, energie de ionizare, valenta, caractermetalic, caracternemetalic etc.

  11. Razacovalenta (atomica) a atomului • Consideram o molecula A2 (pentruca la eaavemlegaturacovalenta). Se poatedetermina exact distantadintreceledouanuclee. Dacaceledouanucleesuntidentice, princonventie se consideracajumatate din distantadintreceledouanucleeva fi razacovalenta. Razacovalenta ne aratapâna la cedistanta se poateapropia un atom de o moleculavecina. Celmai bine se definesterazacovalenta la moleculeleformate din atomiidentici. Pentruca tot din atomiidentici, darfarasaformeze molecule, suntalcatuitesimetalele, jumatate din distantadintredouanucleevecinereprezintarazaatomica.

  12. S-a constatatcadistantadintreanumitenuclee de atomiesteconstanta. ◘ Exemplu: • distanta C-C din combinatiilealifaticesi din diamantesteîntotdeauna • 1,54 Å; • distanta C-Cl : 1,77 Å; • distanta C-H: 1,09 Å; • distanta Si-Si: 2,34 Å.

  13. Astfelde distantesuntegalemereu, ceeace a dus la presupunereacaaceastadistantaestesumarazelorcelordoiatomi (razelecovalentesuntaditive). • ◘ Exemplu: C-Si • - experimental: d = 1,92 Å • - calculat: d = 0,77 Å+ 1,17 Å = 1,94 Å • Rezulta o eroareneglijabila.

  14. Razelecovalentesuntaditive, darele nu mairamânunicedacaatomulrespectiv da maimultetipuri de legaturi. • ◘ Exemplu: • C-C d=1,54 Å rC = 0,77 Å • C=C d=1,35 Å rC = 0,675 Å • d= 1,20 Å rC = 0,60 Å.

  15. Razacovalentaînperioadadescreste cu crestereanumarului de ordineiarîngrupacreste cu crestereanumarului de ordine. • ◘ Exemplu: • - înperioada: B - 0,91 Å , C - 0,77 Å, N - 0,71 Å • - îngrupa: F- 0,72 Å, Cl - 0,99 Å, Br - 1,14 Å, I - 1,33 Å. • Când o legaturasimplaesteînvecinata cu o legaturadublasautripla, ea se scurteaza. • ◘ Exemplu: • - înetan -C-H dC-H=1,094 Å • - înetena =C-H dC-H=1,079 Å • - înetinadC-H=1,057 Å. • Razacovalenta a hidrogenuluiramâneaceeasi, 0,31 Å.

  16. Razelecovalente ale atomilor pot sa se modificedatorita: • - legaturilorînvecinatesipe care le facei; • - coordinatieielementului; • - gradul de oxidare al elementului; • - polaritateamoleculei; • - respingeriledintreatomii care nu participa direct la legatura

  17. Razeleionice • Nu toatesubstantele au caracter covalent. Sarurileîn stare solidasuntalcatuite din ioni (un atom saugrupuri de atomi care au sarcinaelectrica). Prinmetodadifractiei de raze X se determinadistantadintredouanucleecontrarecasarcina. • Razaunui ion pozitiv (cation) estemai mica decâtrazaatomului de la care a provenit. • ◘ Exemplu: K - 2,03 Å; K+ - 1,33 Å. • Razaunui ion negativ (anion) estemai mare decât a razaatomului de la care a provenit. • ◘ Exemplu: Cl - 0,99 Å; Cl- - 1,81 Å.

  18. Pemasurace a pierdutmai multi electroniionulpozitivestemaimicsipemasurace a primitmai multi electronianionuldevinemai mare. • ◘ Exemplu: Li+ - 0,60 Å; Be2+ - 0,31 Å; B3+ - 0,20 Å; • N3- - 1,71 Å; O2- - 1,40 Å; F- -1,36 Å. • Îngrupa, razaionicacreste de susînjos. • ◘ Exemplu: Li+ - 0,60 Å; K+ - 1,33 Å.

  19. Volumul atomic Este definitprinrelatia: sieste o functieperiodica de numarul atomic. Variatiadensitatiielementelorchimice cu numarul de ordineesteprezentataînfigura 7. Volumul atomic molar al unui element estedefinitcaraportuldintremasamolaramedie a elementuluisidensitateaextrapolata la 0 K; la metalelealcaline (grupa I principala) se înregistreazavalorilecelemaimari, la elementele din grupelesecundare, se înregistreazaîn general, valoriscazute.

  20. Figura 7. Variatia densitatii elementelor cu numarul atomic

  21. Energia de ionizare (I) • Este energiape care trebuiesa o dam unui atom izolatsiaflatîn stare fundamentala, pentru a pierde un electron. Se mainumeste potential de ionizare. Energia de ionizare se exprima de obiceiîneV. • Variatiaenergie de ionizare cu numarul atomic esteprezentataînfigura 8. • Celemaimicienergii de ionizare le au metalelealcaline, deoareceele pot pierdecelmaiusorelectronul de peultimulstrat. • De asemenea se constataca o tendintagenerala, o crestere a energiei de ionizareparalele cu cresterealui Z pentruelementele din aceeasiperioada. Aceasta se explicaprincrestereaputerii de atractie a electronilor de catrenucleu.

  22. Figura 8. Variatia energiei de ionizare cu numarul atomic

  23. Asa cum se poateeliminaprimul electron dintr-un atom, se poateeliminasi al doilea, al treilea etc. Potentialul de ionizare (energia de ionizare) necesarcrestefoartemult. Se constatacauniielectroni se eliminamaiusor din atom decâtaltii; numarulacestoraesteegal cu numarulgrupeisi se numescelectroni de valenta.

More Related