Cauzele comportamentelor agitate la elevii de vârstă şcolară mică

1. Cauzele comportamentelor agitate la elevii de vârstă şcolară mică profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA Şcoala cu clasele I-VIII Horia LECTORAT CU PĂRINŢII Clasele I-IV An şcolar 2010-2011

2. MOTO: “Dezvoltarea armonioasǎ a personalitǎţii copilului,ameliorarea şi înlǎturarea aspectelor atitudinaleşi psihocomportamentale negativefac necesarǎ o activitate sistematicǎ deconsiliere,de asistenţǎ psihopedagogicǎ,atât la nivelul individului, cât şi la cel al grupurilor şcolare.” Gheorghe Tomşa profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

3. În ultimii ani, se constatǎ tot mai multe abateri disciplinare ale elevilor Copiii cu probleme de integrare şcolarǎ se caracterizeazǎ prin: • Majoritatea abaterilor comportamentale în clasǎnu sunt datorate unor patologii psihologice, cât tulburǎriloradaptatative şi de comportament. • Efectele posibile ale tulburǎrilor sau abaterilor comportamentale ale elevilor în clasǎ sunt eşecurile privind adaptarea şi integrarea şcolarǎ, precum şi delicvenţa juvenilǎ. • insubordonare în raport cu regulile şi normele şcolare; • lipsa de interes faţǎ de cerinţele şi obligaţiile şcolare; • absenteismul, repetenţia; • conduita agresivǎ. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

4. Comportamentul este o acţiune specificǎobservabilǎ, mǎsurabilǎ, învǎţabilǎ. • Comportamentele copiilor sunt în continuă schimbare şi nu există nici o linie de demarcaţie clară, care să separe tulburările de comportament de problemele emoţionale grave. Problemele pot fi mai degrabă clasificate de la problemele uşoare la problemele grave. • Se consideră că un copil poate fi diagnosticat cu „tulburare” dacă respectivul comportament se repetă des şi este grav. Diagnosticul este interpretarea probabilistică a comportamentului copilului, prin care se deduce că acesta suferă de o tulburare mintală specifică şi nu de una dintre problemele cu care se confruntă orice copil din când în când. • Cercetările efectuate pentru aflarea cauzelor tulburărilor emoţionale au arătat că, creierul primeşte şi procesează informaţiile altfel la copiii cu anumite tipuri de tulburări, decât la ceilalţi copii. Totuşi acest lucru nu este valabil pentru toţi copiii cu tulburări emoţionale. • Recent s-au făcut progrese remarcabile în înţelegerea problemelor emoţionale ale copiilor şi adolescenţilor. Cu ajutorul noilor tehnologii dezvoltate pentru examinarea sistemului nervos central şi a relaţiei dintre creier şi comportament, cercetările scot la iveală, în prezent, o nouă abordare asupra apariţiei tulburărilor ce comportament, la unii copii. • Cu toate acestea, discuţiile cu copilul, părinţii şi alţi membrii ai familiei rămân printre cele mai importante surse de informaţii, care pot ajuta specialiştii să identifice cauzele comportamentelor vizate. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

5. Deseori, factorii de mediu pot fi cauza principală a devierilor comportamentale ale unui copil. Problemele de familie, cu prietenii, cele culturale şi factorii şcolari ar putea declanşa un comportament distructiv. Factorii de mediu Factori familiali: • din punct de vedere educaţional(acordul/dezacordul părinţilor) • din punct de vedere emoţional • structura familiei • statutul socio-economic • Aceste exemple pot cuprinde factori precum atitudinea părinţilor faţă de şcoală. Contează dacă părinţii au amintiri plăcute sau neplăcute de pe când erau elevi, despre care vorbesc în faţa copilului. • Membrii colerici sau depresivi ai familiei pot afecta copilul, care va simţi că nu poate faţă unor astfel de comportamente. • Familiile numeroase sunt un mediu prea zgomotos, care pot duce la instabilitate emoţională. • Copiii mai pot fi afectaţi de lipsa tatălui sau a mamei. • De asemenea, copiilor înfometaţi sau îmbrăcaţi cu haine sărăcăcioase nu le este deloc uşor să se bucure la şcoală şi să se concentreze la lecţii. • Diferenţele mari dintre situaţiile socio-economice ale copiilor din clasă pot fi o altă cauză de naştere a invidiei şi comportamentului distructiv. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

6. Factori şcolari/ educaţionali • mediul şcolar • adaptarea la şcoală (plăcerea de a merge la şcoală, reuşita/eşecul şcolar) • atitudinea părinţilor faţă de şcoală • Şcolile cu multe probleme disciplinare sunt un adevărat teren de război pentru elevii cu probleme compotamentale. • Şcolile pot avea probleme mari dacă nu se instituie reguli, dacă nu există consecinţe pentru comportamentele inadecvate şi dacă nimănui nu-i pasă de ce fac elevii. • Problemele comportamentale se pot amplifica, dacă şcoala este într-o stare precară şi nu se face nimic pentru a crea un mediu atractiv. • Dacă adulţilor nu le pasă de ce le-ar păsa copiilor ? Copiii care se tem întotdeauna de eşec îşi ascund adesea teama sub masca unui comportament distructiv. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

7. Prietenii • numărul şi calitatea relaţiilor dintre colegi/prieteni • hobby-uri, timp liber • norme de grup • Într-o clasă în care liderii de clasă au un comportament adecvat şi sunt populari, comportamentul general în clasă poate fi excelent. • Totuşi, elevii cu probleme emoţionale şi comportamentale găsesc adesea prieteni care li se aseamănă şi pot forma găşti care pot deranja nu doar clasa, ci chiar şcoala. • Elevii care au hobby-uri care îi atrag foarte mult au şanse mai mari să atingă un echilibru emoţional. • Înainte, sportul era considerat activitate specifică „băieţilor”. Astăzi, violenţa a devenit o parte integrantă a multor activităţi sportive populare. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

8. Factori culturali • societate şi mass-media • schimbări în societate • valori şi norme • Impactul mass-media aspra comportamentului este intens cercetat. • Mulţi copii învaţă mai mult despre comportament de la TV decât de la părinţi sau de la şcoală. • În cele mai multe cazuri, idolii lor sunt staruri pop sau sportive şi mai puţin cineva din mediul local. • Comportamentul modelelor pe care şi le aleg sunt uşor transpuse în activităţile proprii. • Valorile şi normele, de exemplu banii şi succesul imediat devin obiective în vieţile copiilor. • Schimbările bruşte din societate pot fi o altă cauză a stresului emoţional şi a comportamentului inadecvat. Când structurile vechi se prăbuşesc şi altele noi se construiesc, nesiguranţa devine o povară pentru toţi membrii societăţii, facilitând apariţia comportamentelor distructive şi neadecvate. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

9. Vârsta Sexul • Problemele emoţionale şi comportamentale sunt adesea considerate ca probleme tipice adolescenţei. • Este o perioadă agitată, (10/11 ani şi 14/15 ani)când corpul se schimbă, relaţiile dintre prieteni câştigă o importanţă crescândă şi se fac simţiţi primii paşi ai separării de familie. • Tinerii vor să-şi testeze limitele. • Există convingerea că băieţii au un comportament negativ mai accentuat şi mai violent decât fetele. • Acest lucru ar putea fi adevărat, întrucât fetele apelează adesea la căi mai subtile pentru a-şi exterioriza frustrarea sau furia. Ele folosesc mai mult cuvintele decât forţa fizică. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

10. Nevoile speciale • Frustrarea şi exteriorizările violente pot apărea uşor la copiii cu CES, dacă nu le sunt întâmpinate nevoile şi nu sunt înţeleşi. • Conştientizarea propriilor limite, de exemplu impuse de dizabilităţile fizice sau senzoriale, poate genera probleme emoţionale chiar din timpul şcolarităţii pe fondul discuţiilor cu colegii lor care au prima întâlnire, merg la teatru, spectacole etc., adică lucruri care par imposibil de realizat de către cei cu dizabilităţi. • Problema copilului neascultător, agitat si neatent, ce poate fi diagnosticat ca tulburare psihica specifică (Hiperactivitate cu deficit de atenţie ADHD), preocupă tot mai mult mediile medicale dar, în acelaşi timp, părinţii şi şcoala. • Descrierea clinica a copilului instabil este făcuta de către părinţi şi educatori şi, în cele din urmă, de către psihiatrul de copii şi adolescenţi, în urma consultaţiilor. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

11. CERINŢELE EDUCAŢIONALE SPECIALE CES • Copilul dumneavoastră nu are stare. Nu poate sta locului mai mult de zece minute, nu se poate concentra, nu poate duce la bun sfârşit nimic din ceea ce are de făcut. • Este neascultător şi acasă, şi la şcoală. Învăţătorul se plânge ca micuţul răspunde neîntrebat, nu e atent la ore şi îşi deranjează mereu colegii. • “E argint viu! Aşa-s copiii, lasă că o să-i treacă!”. • Acesta este cel mai adesea răspunsul părinţilor care au un copil neascultător, agitat şi neatent. Însă, specialiştii atenţionează că nu este vorba de o fază în viaţa copilului, ci de cele mai multe ori de o tulburare psihică mai puţin cunoscută: hiperactivitatea cu deficit de atenţie (ADHD). profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

12. Factori de dezvoltare individuală • factori biologici • factori neurologici • factori genetici • Cauzele comportamentului inadecvat mai pot fi declanşate de factori ce ţin exclusiv de copil. • Multe sindroame se manifestă prin probleme comportamentale dificil de remediat. • Graviditatea şi naşterile problematice pot fi o altă cauză a problemelor comportamentale. • Multe probleme psihologice pornesc de la factori genetici moşteniţi în familie. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

13. Combinaţii între mai mulţi factori Factori situaţionali • În multe situaţii, cauza principală a problemelor comportamentale şi emoţionale la copii şi tineri poate fi legată de mediul familial problematic. • Din această cauză, copilul poate găsi un mediu mai atrăgător pe străzi, alături de prieteni. • În loc să-şi facă temele, elevul va rămâne afară până seara târziu, neglijându-şi temele pentru acasă. Apoi va începe să devină agresiv în clasă din cauză că resimte situaţia şcolară ca pe un eşec. • De multe ori ne aşteptăm ca fiecare copil să se comporte excelent în orice situaţie, dar nici măcar mulţi adulţi nu sunt capabil de acest lucru. • Totuşi, există cazuri în care copilul sau tânărul simte că nu poate face faţă situaţiei. • Dacă aşa stau lucrurile şi nu facem nimic pentru a-l ajuta să depăşească problema, copilul ar putea dezvolta un comportament şi limbaj agresive pentru a-şi masca incapacitatea de a controla situaţia. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

14. EXISTĂ METODE DE PREVENIRE A COMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE/AGITATE • Dacă este nevoie, se poate schimba mediul din clasă mutând elevul în primul rând şi cât mai departe de sursele care-l pot deranja(ferestre, coridoare,etc.). • Pregătirea elevilor pentru activităţile din ziua respectivă şi evitarea schimbărilor în orarul zilnic, pentru că acestea ar putea provoca nemulţumirea elevului. • Înlăturarea stimulilor inutili, a factorilor perturbatori, crearea unui mediu în care elevul să poată lucra independent. • Sfătuirea părinţilor pentru crearea condiţiilor de studiu, acasă, în care să-şi desfăşoare activităţile şi să-şi facă temele. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA

15. STUDIU DE CAZ C.A.I. – elev, cls I-IV Comportamente indezirabile observate: • neatenţie la ore (foialǎ, preocupǎri care n-au legǎturǎ cu activitatea clasei: desen, ascuţirea creionului, mâncat, discuţii în timpul orei cu colegii din jurul sǎu, plimbarea prin clasǎ-panǎ la tablǎ, sub pretextul cǎ nu vede sau nu înţelege ce scrie) având ca şi consecinţe: rǎmânerea în urmǎ la scris şi renunţarea la a mai scrie tot de la tablǎ, atitudine pasivǎ la lecţii, întreruperea firului lecţiei învǎţǎtorului, distragerea atenţiei celorlalţi colegi de clasǎ; • lipsǎ de concentrare a atenţiei (nu reuşeşte sǎ scrie exerciţiile de la tablă deşi există un model foarte clar: tabla liniatǎ, scrierea cu cretǎcoloratǎ, însoţitǎ de explicaţii ale învǎţǎtorului, timp de lucru mediu-adaptat la specificul clasei de elevi; nu reţine cerinţa unui exerciţiu, are ritm lent şi rǎmâne cantonat la rezolvarea unui exerciţiu, atunci când lucrează independemtetc) consecinţe: atenţie specialǎ din partea învǎţǎtorului; • jocuri periculoase în timpul pauzei (aleargă pe holul şcolii cu creioane ascuţite între degete/ia rigla ca sǎ se dueleze cu alţi colegi de clasǎ, ia bolduri de la panoul clasei şi ameninţă pe unii colegi cǎ le bagǎ în ochi, se cǎţǎră pe garduri; strică unele lucruri ale colegilor; este agresiv verbal cu colegii şi violent în timpul pauzelor: loveşte ”din greşeală” atât fetele, cât şi bǎieţii, loveşte cu pumnul orice coleg care trece pe lângă banca sa. • Exemplificaţi metode (folosite de dv. în familie – după caz) de disciplinare/ de schimbare a comportamentului elevului/copilului mai sus menţionat. profesor învăţământ primar GÎRBEA TATIANA