1 / 57

sindromul inflamator

sindromul inflamator. Inflamaţia . reacţie nespecifică de apărare a organismului, cu rolul de a localiza, a limita şi chiar de a elimina cauzele care au produs leziunea

kylar
Download Presentation

sindromul inflamator

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. sindromul inflamator

  2. Inflamaţia • reacţie nespecifică de apărare a organismului, cu rolul de a localiza, a limita şi chiar de a elimina cauzele care au produs leziunea • procesele inflamatorii şi unele afecţiuni maligne induc reacţia de faza acută (modificări în primele ore sau zile de la declanşarea infecţiei sau a leziunii)

  3. Manifestări locale în inflamaţia acută

  4. Manifestări sistemice în inflamaţia acută • reacţie generalizată a gazdei, care apare datorită eliberării unor citokine(IL-1, IL-6, TNFα) • febră • leucocitoza • reacţia de fază acută

  5. Inflamaţia acută • răspunsul de fază acută tipic - în caz de: • infecţii bacteriene (pneumonie bacteriană, febră reumatică, tuberculoză, nefrită interstiţială) • arsuri • infarct miocardic • leziuni multiple (inclusiv fracturi osoase) • după intervenţii chirurgicale • afecţiuni/infecţii cronice: artrită reumatoidă, boala Crohn, sindroame vasculare • unele boli autoimune • unele cancere (mai ales carcinomul renal şi boala Hodgkin)

  6. Teste generale de inflamaţie • Formula leucocitară • VSH • Reactanţii de fază acută • Electroforeza proteinelor plasmatice • Alte teste

  7. Formula leucocitară • Leucocitoza cu neutrofilie • rezultatul acţiunii IL-1 care induce creşterea eliberării acestora din rezervele medulare în scopul activării fagocitozei

  8. Fagocitoza

  9. Devierea la stânga a formulei leucocitare

  10. Teste generale de inflamaţie • Formula leucocitară • VSH • Reactanţii de fază acută • Electroforeza proteinelor plasmatice • Alte teste

  11. Vsh • VSH = viteza de sedimentare a hematiilor • cel mai popular test nespecific utilizat în diagnosticul inflamaţiei • prezintă modificări precoce după debutul inflamaţiei

  12. VSH • metoda Westergreen • procentul de hematii care se depun în plasmă • tub cu sânge venos este poziţionat vertical - eritrocitele au tendinţa de a se depune pe fundul eprubetei • viteza cu care se depun reprezintă VSH

  13. VSH •  concentraţiei proteinelor plasmatice: fibrinogen, PCR şi Ig în caz de: leziune tisulară, ca răspuns la stimuli inflamatori: • hematiile se grupează în rulouri  vor sedimenta mai rapid   VSH • afecţiuni cronice: tuberculoza sau bolile maligne - se asociază cu modificări ale Ig plasmatice  VSH • Valori normale (sub 50 de ani) = 0 – 20 mm/h

  14. Vsh ! VSH creşte cu vârsta

  15. Vsh Creşterea VSH-ului: • infecţii acute • reumatisme inflamatorii şi colagenoze • creştereaVSH în puseele de activitate ale bolii este proporţională cu severitatea acestora • când scade, este util în urmărirea terapiei • neoplasme • creşterile VSH sunt constante şi prelungite • testul poate fi normal la pacienţi cu neoplasme sau cu boli ale ţesutului conjunctiv • VSH nu poate fi utilizat pentru excluderea acestor boli ca diagnostic la un pacient a cărui simptomatologie indică aceste afecţiuni

  16. Vsh Creşterea VSH-ului: • leziuni tisulare (infarct miocardic, intervenţii chirurgicale) • anemii • sarcină (ultimul trimestru), ciclu menstrual • paraproteinemie (mielom multiplu, macroglobulinemiaWaldenstrom)

  17. Vsh Scăderea VSH-ului: • poliglobulii • anemii cu poikilocitoză (microsferocitoză ereditară, siclemie)

  18. Teste generale de inflamaţie • Formula leucocitară • VSH • Reactanţii de fază acută • Electroforeza proteinelor plasmatice • Alte teste

  19. Reactanţii de fază acută • proteine care se găsesc în cantităţi reduse în sângele persoanelor sănătoase • sinteza lor creşte foarte mult la 8-12 ore de la infecţie sau de la evenimentul traumatic

  20. Reactanţii de fază acută • monocitele din sânge şi macrofagele activate eliberează mediatori chimici (IL-1, TNFα) care induc sinteza hepatică crescută a reactanţilor de fază acută

  21. Reactanţii de fază acută • în răspunsul de fază acută de mai multe ori faţă de normal concentraţia mai multor proteine plasmatice: • haptoglobina • proteaze inhibitorii: 1-antitriipsina, 1-antichimotripsina, 2-macroglobulina • glicoproteina acidă  • componentele complementului (C1 – C4) • ceruloplasmina • feritina • fibrinogenul

  22. Reactanţii de fază acută • adevăraţii reactanţi de fază acută cresc de câteva sute de ori: • amiloidul seric A • proteina C reactivă • markeri ai reacţiei de fază acută: • fibrinogenul, proteina C reactivă şi amiloidul seric A • cei mai importanţi din punct de vedere clinic • pot fi dozaţi în majoritatea laboratoarelor clinice

  23. Reactanţii de fază acută

  24. a) Fibrinogenul • proteină fibrilară sintetizată de ficat şi care se transformă în fibrină insolubilă în cursul procesului de coagulare

  25. a) Fibrinogenul • VN = 200-400 mg/dl • creşte rapid în primele 24 h de la debutul infecţiei • valori persistent crescute constituie un factor de risc independent şi foarte important atât pentru dezvoltarea bolii arteriale coronariane cât şi a afecţiunilor cerebrovasculare

  26. b) Proteina c reactivă • gamaglobulină cu funcţie analogă IgG, sintetizată de hepatocite • numele - capacitatea sa de a precipita polizaharidul C extras din peretele pneumococului • sinteza sa - iniţiată de antigeni, complexe imune, bacterii, fungi sau traumatisme (chiar la 4-6 h după injurie) • activează complementul via calea clasică - opsonizarea şi îndepărtarea microorganismelor prin fagocitoză • proteină reglatoare în activarea complementului pe cale alternă

  27. b) Proteina c reactivă • VN < 1 mg/dl • Modificări patologice: • infecţii acute bacteriene •  de 10-1000 ori (>100 mg/L) • marker al infecţiilor acute bacteriene • rezoluţia acestor infecţii = PCR  în câteva zile • concentraţiile măsurate în dinamică - monitorizarea răspunsului la terapia antimicrobiană • NU creşte semnificativ în infecţiile virale şi cu spirochete

  28. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • nivele foarte crescute de PCR pot fi indicator al sechelelor neurologice la pacienţii cu meningită bacteriană

  29. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • boli inflamatorii (lupusul eritematos sistemic - LES), bolile maligne, insuficienţa cardiacă congestivă, sarcină: • nivele moderat crescute: 10-100 mg/L • infecţii virale: • PCR normal până în momentul suprainfecţiei bacteriene

  30. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • marker inflamator de urmărire a pacienţilor operaţi: • cazuri necomplicate - nivelul PCR , vârf în primele 48-72 h postoperator, revine la normal în primele 7 zile • complicaţii postoperatorii (inflamaţii sau stare septică) - nivelul PCR 

  31. b) Proteina c reactivă • nivelul său seric NU este influenţat de • hormonii estrogeni • sarcină • consumul de anticoncepţionale orale • medicamente antiinflamatoare sau imuno-supresoare

  32. b) Proteina c reactivă • Modificări patologice: • PCR este utilizată în evaluarea clinică şi în urmărirea evoluţiei anumitor boli: • artrita reumatoidă • lupusul eritematos sistemic • infarct miocardic • boala Crohn

  33. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate

  34. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate • testul hs-CRP (High Sensitivity PCR) poate detecta mai exact concentraţii mici ale proteinei • studii - au demonstrat că dozarea hs-CRP poate identifica riscul de boală coronariană la persoane aparent sănătoase • valori predictive pentru riscul de: infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subită cardiacă şi boala arterelor periferice, chiar la o concentraţie de colesterol în limite acceptabile

  35. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate • Grupe de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene: • risc scăzut < 1,0 mg/dL • risc moderat 1,0-3,0 mg/dL • risc major > 3,0 mg/dL

  36. c) Amiloidul seric A • face parte dintr-o clasă de apolipoproteine asociate cel mai frecvent cu lipoproteinele plasmatice cu densitate mare (HDL) • exprimat diferit la diverşi indivizi ca răspuns la stimuli inflamatori • sinteza primară la nivelul ficatului • există şi alte ţesuturi care exprimă ASA

  37. c) Amiloidul seric A

  38. c) Amiloidul seric A • legat de inflamaţie, apărarea antimicrobiană, metabolismul HDL şi transportul colesterolului • implicat în mai multe afecţiuni: • ateroscleroză • artrită reumatoidă • boala Alzheimer • cancer • reactant de fază acută: • concentraţia sa poate să crească de până la 1000 de ori în cursul inflamaţiei acute

  39. d) Inhibitorii proteazelor • Alfa-1-antitripsina (1-AT) • constituentul major al 1 – proteinelor plasmatice • rol fiziologic major - inhibiţia enzimelor proteolitice (elastaza) eliberate din leucocite în cadrul fagocitozei • Valorile crescute în: • inflamaţie (infecţii, boli reumatice) • necroză tisulară (infarct miocardic, arsuri), • boli maligne • traumatisme (inclusiv intervenţii chirurgicale) • terapie estrogenică

  40. d) Inhibitorii proteazelor • Alfa-1-antichimotripsina (1-X) • proteină de fază acută foarte sensibilă • inhibitor al proteazelor serinice • Alfa-2-macroglobulina (2-M) • constituent major al 2-globulinelor • inhibitor cu spectru larg al majorităţii proteazelor active (colagenaza leucocitară, catepsinele lizozomale şi tripsina şi chimotripsina pancreatice)

  41. e) Haptoglobina • 2-globulină care leagă rapid dimerii de Hb eliberaţi în hemoliza intravasculară • complexele - rapid înlăturate din circulaţie de către celulele hepatice Kuppfer • funcţia fiziologică primară a haptoglobinei = conservarea fierului

  42. e) Haptoglobina • complexul Hb-haptoglobină = peroxidază puternică • rol în controlul local al leziunii tisulare secundar procesului inflamator

  43. f) Ceruloplasmina • 2-globulină • oxidează cuprul

  44. f) Ceruloplasmina • rol important în reglarea oxidării: • îndepărtează radicalii liberi de oxigen de la nivelul ariei inflamate • concentraţia de ceruloplasmină creşte mai lent decât cea a PCR, ASA sau haptoglobina: • reactant de fază „sub-acută”

  45. g) Glicoproteina acidă  • unul din cei mai precoce reactanţi de fază acută • sinteza sa hepatică - stimulată de lipopolizaharidele eliberate din macrofagele activate de IL-1

  46. g) Glicoproteina acidă  • răspunsul de fază acută • concentraţie  de glicoproteină acidă  • concentraţie  de ceruloplasmină, 1-AT şi alţi reactanţi de fază acută • efectul estrogenilor • concentraţie N sau  de glicoproteină acidă  • concentraţie  de ceruloplasmină, 1-AT şi alţi reactanţi de fază acută

More Related