Analiza
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 14

Analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare continuă PowerPoint PPT Presentation


  • 104 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare continuă. Livia Ostafe. IAŞI Martie -2010-. Concepte cheie.

Download Presentation

Analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare continuă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

Analizagradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare continuă

Livia Ostafe

IAŞI

Martie

-2010-


Concepte cheie

Concepte cheie

  • Formare continuă - ansamblu de activităţi şi de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii, perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale (EURYDICE. Reţeaua de Informare despre educaţie în Comunitatea Europeană, p. 8,9).

  • Conceptul de formare continuădefineşte liniile pedagogice esenţiale pentru activitatea de perfecţionare a cadrelor didactice, linii conturate la nivelul sistemelor de învăţământ – pe fondul evoluţiilor înregistrate în anii 1975-1985 – prin consolidarea reformelor deja întreprinse şi prin reevaluarea priorităţilor dintr‑o societate bazată pe tehnologii avansate.

  • Standardul educaţional - se referă la ceva fix, imuabil, preexistent şi predeterminat care reglementează domeniul supus standardizării. Deci, standardizarea este utilă acolo unde sistemul funcţionează, punându-se doar problema eficientizării sau optimizării acestei funcţionări în limitele definite prin parametrii cunoscuţi şi recunoscuţi.


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

  • Profesionism - recunoaşterea socială a anumitor indivizi sau grupuri, în condiţii clar definite, la recunoaşterea statutului social legitim oferit de exercitarea unei profesiuni, precum şi a modului de exercitare a acesteia – în special modul de exercitare a actului profesional, formarea profesională, contextul practicii şi inserţia socială.

  • Profesionalizarea - este un proces de formare a unui ansamblu de capacităţi şi competenţe într-un domeniu dat pe baza asimilării unui sistem de cunoştinţe (teoretice şi practice), proces controlat deductiv de un model al profesiei respective. Dintre dimensiunile profesionalizării, semnificative sunt descrierea (sau elaborarea) identităţii profesionale şi efortul de legitimare a profesiei didacticeîn câmpul activităţilor şi profesiilor sociale. Profesionalizarea activităţii didactice presupune o utilizare euristică şi creativă a acestora în situaţii şi contexte educaţionale care cer acest lucru


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

  • Satisfacţie profesională – “reacţia pe care cineva o are faţă de slujba sa, o stare emoţională plăcută sau pozitivă ce rezultă din aprecierea propriei slujbe, a muncii realizate etc.” (Edwin A . Locke).

  • Profesorul profesionist - definitdrept un practician care a dobânditprinstudiiîndelungatestatutulşicapacitatea de a realiza, însituaţiicomplexeşidispunând de autonomie, acteintelectuale non rutiniere, angajândresponsabilitateasaindividualăşiadaptându-se la obiectiveleurmăriteşi la exigenţeleetice. Activitateasaeste „altruistă”, însensulfuncţionalist al definiriiprofesiilor, pentrucăprofesoruloferă un serviciupreţiossocietăţii


Studiul propriu zis

Studiulpropriu-zis

Scopul cercetării:

Studiul urmăreşte analiza gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor de formare continuă în funcţie de trei variabile independente: grad didactic, gen, mediul în care îşi desfăşoară profesorii activitatea didactică

Obiective:

  • O1. Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice în funcţie de gradul didactic obţinut;

  • O2. Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice în funcţie de genul biologic al acestora;

  • O.3 Identificarea gradului de satisfacţie profesională a cadrelor didactice în funcţie de mediul în care îşi desfăşoară profesorii activitatea didactică


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

Obiectivul 3

Ipoteza 1.

Mediul în care îşi desfăşoară profesorul activitatea influenţează satisfacţia profesională, în sensul că profesorii din mediul urban prezintă satisfacţie profesională mai ridicată decât cadrele didactice din mediul rural.

  • Variabile folosite:

    • Variabile independente

      • Gradul didactic

        - definitivat

        - gradul II

        - gradul I

      • Genul subiecţilor:

        - masculin

        - feminin

      • Mediul de provenienţă

        - rural

        - urban

Design-ul cercetării


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

  • Instrumentul folosit

    Pentru a măsura satisfacţia la locul de muncă am aplicat Chestionarul satisfacţiei pentru locuri de muncă (Job Satisfaction Questionnaire) construit de către Brayfield, A. H şi Rothe, H. F. (1951). Chestionarul conţine 24 itemi cu variante de răspuns pe o scală Likert de la 1 la 5, unde „1 = total dezacord” iar „5 = total de acord”. Itemii 1, 4, 5, 7, 9, 11, 12, 15, 17 şi 19 sunt itemi inversaţi.

  • Satisfacţiaprofesională a fost măsurată de asemenea în funcţie de cele trei variabile independente (grad didactic, gen, mediu de provenienţă), gradul didactic fiind ales ca element corelativ cu formarea continuă.

    Cercetarea s-a desfăşurat în lunile octombrie-februarie 2009-2010 pe cadre didactice din liceu şi gimnaziu din judeţele Iaşi şi Constanţa. Numărul respondenţilor a fost iniţial 239, rămânând în final 200. Subiecţilor li s-a asigurat confidenţialitatea răspunsurilor.


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

Analiza ipotezei generale:

Variabilele gradul didactic, genul şi mediul de provenienţă exercită o influenţă semnificativă asupra variabilei satisfacţie profesională

Aplicând Anova univariat obţinem:

a) trei efecte principale - o variabilă independentă influenţează variabila dependentă;

b) patru efecte de interacţiune - efectul combinat al celor trei variabile independente are o influenţă asupra variabilei dependente.

Analizând „Tests of Between-Subjects Effect” observăm că două dintre efectele principale sunt semnificative, deoarece F este semnificativ, când p > 0.05


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

  • Obiectivul 1

    Ipoteza 1

Din tabelul de mai sus putem observa că F este semnificativ (F(1)=5,644 cu un p=0.02; p<0.05), de unde rezultă că există un efect semnificativ al variabilei independente grad didactic al subiecţilor asupra variabilei dependente satisfacţie profesională.

Analiza statistică a datelor ne permite să afirmăm că există o influenţă semnificativă (F=6,081; p=0.03, p<0.05) a variabilei independente grad didactic asupra variabilei dependente satisfacţie profesională.

Există o diferenţă semnificativă între profesorii cu gradul II şi cei care deţin gradul I în ceea ce priveşte nivelul de satisfacţie profesională (p=0.002; p<0.05), în sensul că profesorii cu gradul I au un nivel de satisfacţie mai înalt (Mean Difference 8.65) decât cadrele didactice ce deţin gradul II. Plecând de la aceste rezultate putem afirma că ipoteza în discuţie se confirmă.


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

Ipoteza 2

Analizând „Anova One Way” observăm că nu există nici o diferenţă semnificativă (p=0.23; p>0.05) între profesorii care au definitivat şi profesorii care au gradul II şi gradul I în sensul influenţării gradului de satisfacţie profesională. Astfel, ce-a de-a două ipoteză se infirmă. Primul obiectiv a fost atins.

Obiectivul 2

Ipoteza 1

Pentru verificarea acestei ipoteze se apelează la testul T pentru eşantioane independente. Rezultatele au fosturmătoarele:

  • Analizastatisticăa datelor arată că t (198)= -2.554, p<0.05, ceea ce înseamnă că există diferenţe semnificative între gradele didactice de gen feminin în comparaţie cu profesorii de gen masculin, în sensul că femeile profesori au un grad mai ridicat de satisfacţie profesională decât cadrele didactice bărbaţi.

  • Obiectivul 2 al studiului a fost atins, iar ipoteza se confirmă.


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

  • Obiectivul 3

    Ipoteza 1

    Pentru verificarea acestei ipoteze se apelează la testul T pentru eşantioane independente.

    Din analizaacestor date rezultăcă media celordouăcategorii de profesoriîmpărţiţiînfuncţie de mediulîn care îşidesfăşoarăactivitatea, estefoarteapropiată. Aceastaînseamnăcădiferenţadintremediiestenegativă.

    ValoareatestuluiLavene (F=0,86, p=0,35) estenesemnificativă, ceeace ne determinăsăconcluzionămfaptulcăvarianţele nu suntegale, deci nu existădiferenţesemnificativeîntreprofesorii de gen masculinşicadreledidactice de gen feminin. Dacă am acceptacăexistă o diferenţăsemnificativă, am greşiîn 35% din cazuri.

    t (198)=1,547, p=0,12. Valoarealui t estenesemnificativă (am greşiîn 12% din cazuridacă am acceptaipoteza de cercetare). Deci, nu apardiferenţesemnificativeîntreprofesorii care îşidesfăşoarăactivitateadidacticăînmediul urban încomparaţie cu cei din mediul rural înceeacepriveştesatisfacţiaprofesională.

    Obiectivultrei a fostatins, însăipoteza se infirmă.


Concluzii

Concluzii

Plecând de la datele obţinute în urma prelucrării lor, putem concluziona faptul că formarea continuă reprezintă un factor foarte important în atingerea unui grad înalt de satisfacţie profesională în cazul profesorilor.

De asemenea observăm faptul ca profesorii femei dovedesc o deschidere faţă de formarea continuă şi, implicit, au un grad de satisfacţie mai înalt decât profesorii bărbaţi. Totodată s-a dovedit ca satisfacţia profesională nu este condiţionată de mediul în care este localizată şcoală (rural şi urban), ceea ce demonstrează faptul că putem atinge performanţe înalte şi deci satisfacţie profesională, oriunde sunt elevi, fără ca mediul să aibă o importanţă deosebită.

Pornind de la aceste rezultateşi, totodată, în urma analizei SWOT, putem afirma că politicile de formare continuă necesită un program serios de îmbunăţăţire a calităţii, dat fiind importanţa acestora în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice, cu atât mai mult cu cât acestea sunt un factor deosebit de important în atingerea satisfacţiei profesionale. Programul ar putea fi realizat pornind de la problemele care se înregistrează la nivel local, respectându-se ciclul politicilor publice. Imbunăţăţirea politicilor de formare continuă poate creşte atât satisfacţia profesională, cât şi performanţele profesorului şi implicit ale elevilor.


Recomand ri

Recomandări

  • Necesitatea unui sistem descentralizat de formare continuă a cadrelor didactice;

  • Necesitatea unui sistem transparent de finanţare a formării profesionale a profesorilor;

  • Necesitatea elaborarării de politici de formare pe tot parcursul vieţii, în corelare cu evoluţiilorşi cerinţele sistemului educaţional românesc;

  • Remunerarea cadrelor didactice participante la formarea continuă – astfel avem posibilitatea de a creşte nivelul satisfacţiei profesionale

    Formarea continuă reprezintă pentru profesori un factor foarte important în atingerea performanţelor şi creşterea nivelului de satisfacţie profesională. Politicile pe direcţia formării continue vor suferi numeroase schimbări până când vor fi cu adevărat utile cadrelor didactice din România.


Analiza gradului de satisfactie profesionala a cadrelor didactice din mediul preuniversitar din perspectiva politicilor

Vă mulţumesc!!!


  • Login