1 / 28

Planificare strategic ă CBTM

Planificare strategic ă CBTM. Ziua 4: Dorina Garabajiu 9 : 0 0 – 1 0 :3 0. Ce este CBTM?. CBTM (cadrul bugetar pe termen mediu): instrument de planificare strategică a bugetului public naţional stabileşte obiectivele politicii bugetar-fiscale în perspectiva pe termen mediu

keene
Download Presentation

Planificare strategic ă CBTM

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Planificare strategică CBTM Ziua 4: Dorina Garabajiu9:00 – 10:30

  2. Ce este CBTM? CBTM (cadrul bugetar pe termen mediu): • instrument de planificare strategică a bugetului public naţional • stabileşte obiectivele politicii bugetar-fiscale în perspectiva pe termen mediu • determină cadrul de resurse şi cheltuieli publice pe anii respectivi (inclusiv limitele de cheltuieli pe autorităţi publice centrale).

  3. Obiectivele specifice ale CBTM • consolidarea echilibrului macroeconomic şi a disciplinei financiare prin planificarea unui buget realist • sporirea eficacităţii cheltuielilor publice prin asigurarea unei legături mai bune întrepolitici, priorităţi strategice şi cheltuielile publice în cadrul sectoarelor şi între sectoare • asigurarea unui nivel previzibil al resurselor alocate autorităţilor publice centrale la planificarea şi implementarea programelor multianuale de cheltuieli • sporirea nivelului de transparenţă şi răspundere în procesul de luare a deciziilor cu privire la identificarea priorităţilor de politici şi strategiile sectoriale de cheltuieli

  4. Procesul de elaborare a CBTM Participanţi • Cancelaria de Stat • Ministerul Finanţelor • Ministerul Economiei • Autorităţile publice centrale de specialitate şi alte autorităţi publice

  5. Structurile de coordonare a procesului CBTM

  6. decembrie - februarie Elaborarea documentului de priorităţi Elaborarea prognozei cadrului de resurse şi a plafoanelor sectoriale Elaborarea propunerilor de actualizare a Planului SND Elaborarea planurilor strategice de cheltuieli pe sectoare februarie - martie Elaborarea proiectului Planului SND Definitivarea plafoanelor sectoriale aprilie Elaborarea CBTM mai Aprobarea CBTM de către CIPS iunie - august Acordarea proiectului planului SND cu proiectul bugetului Elaborarea proiectului bugetului anual Aprobarea de către CIPS a proiectului bugetului şi a Planului SND septembrie Aprobarea de către Guvern a proiectului bugetului / CBTM noiembrie - decembrie Aprobarea de către Guvern a Planului SND Aprobarea de către Parlament a bugetului Coordonarea proceselor de actualizare anuală a SND/CBTM şi elaborare a bugetului anual SNDCBTM/buget

  7. Acoperirea cu CBTM (2009-2011) • Bugetul de Stat • Componenta de bază • Fonduri speciale • Mijloace speciale • Finanţare externă a proiectelor (cu excepţia asistenţei tehnice) • Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) • Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat • Fondul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală • Acoperire sectorială • Educaţie • Ocrotirea sănătăţii • Protecţia socială • Agricultura • Cultura şi turism • Apărarea • Justiţia • Ştiinţa • Protecţia mediului • Gestionarea drumurilor şi transportul • Problemele tineretului şi sportul • Nivel de UAT (teritorial) • 10 UAT

  8. Provocările în viitor Cu toate că, începând cu anul 2002, de când a fost introdusă iniţiativa de elaborare a CBTM (atunci CCTM), au fost înregistrate progrese mari , totuşi, elaborarea bugetului bazată pe politici în Republica Moldova deocamdată este slab dezvoltată • Capacităţile instituţionale şi procesele de elaborare a politicilor, planificare a programelor şi elaborarea bugetului necesită consolidare în continuare. • Este necesar să se ţină cont mai mult de capacităţi şi constrângerile bugetare în cadrul elaborării politicilor. • Este necesar ca aspectele constrângerilor şi prioritizării să fie abordate mai explicit la nivel de politici. • Este necesar de a aloca mai multe resurse bugetare pentru finanţarea noilor iniţiative de cheltuieli, ce reies din politica în domeniu. • Implicarea factorilor politici în procesul de planificare bugetară urmează a fi lărgită şi consolidată. • Urmează a fi îmbunătăţită procedura de prezentare a planurilor bugetare ale Guvernului atât către Parlament, cât şi către societatea civilă.

  9. Priorităţi în contextul continuării iniţiativei CBTM • O integrare mai bună între procesele şi termenele de elaborare a politicilor şi planificare bugetară. • Introducerea unor proceduri îmbunătăţite de evaluare a impactului fiscal asupra proceselor de luare a deciziilor politice. • Instituirea departamentelor de politici în ministerele sectoriale. • Introducerea clasificării programului bugetar, care să asigure legătura dintre alocarea resurselor şi politici şi strategii. • O axare mai pronunţată pe identificarea reformelor necesare pentru o alocare mai eficientă a resurselor bugetare pentru finanţarea noilor iniţiative. • Perfecţionare şi o integrare mai eficientă în CCTM şi prezentarea Bugetului – o axare mai pronunţată pe obiectivele pe care şi le stabilesc ministerele. 10

  10. Originea CBTM şi practicile internaţionale • Marea Britanie • Noua Zeelandă • Australia - CBTM sub-naţionale autonome la nivelul statelor • Africa de Sud - toate nivelurile de bugete (central, regional şi local) • Statele Unite ale Americii

  11. Vă mulţumesc!

  12. Comunicare, consultareşi participare în procesul de planificare strategică Ziua 4: Dorina Garabajiu 10:45 – 12:15

  13. Identificarea problemei Identificarea alternativelor Stabilirea agendei Consultări comunicare Evaluarea ex-ante Evaluarea ex-post Monitorizarea Implementarea politicii Decizia cu privire la politici Decizia cu privire la finanţarea politicii Consultare şi comunicare: oriunde, oricând

  14. Necesitatea comunicării Nevoia de comunicare provine din: • natura regimului politic şi mecanismul de luare a deciziilor în societate • probabilitate redusă de implementare a politicilor publice puţin cunoscute, neînţelese (în special pe termen lung) • principiile politicilor competitive şi a bunei guvernări (transparenţă şi responsabilitate) • necesitatea de a asigura calitatea şi relevanţa politicilor • nevoile specifice ale diferitelor etape din ciclul de planificare strategică • necesitatea de a mări şansele de succes privind punerea înaplicare a politicilor, etc.

  15. Cu cine consultăm? • Părţi interesate:interesele lor şi influenţa acestora asupra politicilor • Parteneri:potenţialul de cooperare mutual avantajoasă • Grupuri ţintă:beneficiarii politicilor

  16. Cum identificămpărţile interesate? Întrebări cheie: • În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica? • Care grup / organizaţii operează în acest domeniu? • În ce mod îi va afecta pe aceştia politica(pozitiv / negativ) • Care dintre ei dispun de resurse şi influenţă pentru a o promova şi interveni? • Care sunt cele mai potrivite mijloace de comunicare disponibile cu acei care au influenţă

  17. Cum identificăm partenerii? Întrebăricheie: • În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica? • Care sunt principalii jucători de operare în acest domeniu? • Cu care din jucători în acest domeniu am dori să stabilim o relaţie? • Care dintre jucători are cel puţin unele din preocupările-cheie şi interese comune? • Care parteneri ar puteasă ne acorde sprijin/ajutor în formularea şi punerea în aplicare a politicii?

  18. Cum identificămgrupulţintă? Întrebări-cheie: • În ce domeniu ar putea acţiona / influenţa politica? • Cine sunt clienţii, ale căror nevoi sunt abordate? • Cine ar trebui să obţină informaţii despre politică? • Care sunt caracteristicile comune ce ne ajută să clasificăm această audienţă (necesităţile, relaţiile, caracteristicile demografice, etc.)? • Care sunt modalitaţile / canalele de comunicare ce ne vor ajuta să ajungem la aceste grupuri-ţintă?

  19. Comunicarea la diferite etape Studiereaproblemei, definirea cele mai bune solutii, analiza previziuni, evaluare ex-ante a politicilor şi de consultare cu partenerii Constatareaşi actualizarea problemei: agenda are relevanţă pentru societate Determinarea agendei Necesităţile societăţii Implementarea politicii Elaborarea politicii Acţiunile primite, aprobate Implementarea opţiuniiselectate, explicarea politicii, clarificareapunctuluide vedere al societăţii şi a părţilor interesate Evaluarea ex-post, actualizarea acţiunilor Alegerea solutiilor optime, ţinând cont de evaluarea iniţială şi de consultareacu părţile interesate

  20. Tipuri de comunicare • Informare • Consultare • Participare / implicare activă

  21. Modalităţi de comunicare • SONDAJE • GRUPURI DE LUCRU • MASS-MEDIA • CORESPONDENŢA • CERCETĂRI • GRUPURI DE LUCRU • FORUM-URI • CONSULTAŢII • FOCUS-GRUPURI Determinarea Agendei Necesităţile societăţii Implementarea politicii Elaborarea politicii Luarea deciziei • MASS-MEDIA • SONDAJE • CERCETĂRI • CORESPONDENŢĂ • CONSULTĂRI? • STRUCTURĂ OFICIALĂ, BULETIN • CONSULTĂRI PUBLICE • MASS-MEDIA • LOBBY-ISM

  22. Ce NU este comunicarea? • Să întrebi pe oricine ce îşi doreşte • Vorbăraie şi trăncăneală “ca între femei” • O modalitate de a dovedi că publicului place ideea ta, chiar dacă a stat pe raft un timp, oricum • Uşoară

  23. Transparenţa decizională în Republica Moldova Baza legală: • Legea Nr. 239 din  13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional • HotărâreaGuvernului Nr. 96 din  16.02.2010 cu privire la acţiunile de implementare a Legii nr. 239-XVI din 13 noiembrie 2008 privind transparenţa în procesul decizional

  24. Ce spune realitatea? Raportul de monitorizare a transparenţei decizionale în cadrul organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice (ADEPT) Cauze majore de insucces: • carenţele cadrului legislativ şi inadvertenţele conţinute în Lege şi Regulamentul privind transparenţa decizională; • lipsa unor cerinţe standardizate privind procedurile, regulile interne de asigurare a transparenţei în procesul decizional impuse tuturor organelor autorităţilor publice centrale; • formalism şi conştientizare redusă de către funcţionarii autorităţilor publice a importanţei asigurării transparenţei în procesul decizional. http://www.e-democracy.md/activities/transparenta-decizionala-1/

  25. De ce???

  26. Rezultate extreme ale proastei comunicări • Rezultatul bun a întâlnirilor se determină după: • un bun rezultat - realizarea scopului urmărit • un bun proces • Uneori acestea merg împreună…

  27. Vă mulţumesc! Comunicare eficientă!

More Related