HIDROSFERA 1

1. HIDROSFERA 1 HIDROSFERA:Definitie, structura, raspandirea apei pe Terra COMPONENTELE HIDROSFEREI: 1. OCEANUL PLANETAR: oceanele si marile Terrei, proprietatile apelor oceanice, miscarle apelor oceanice

2. Hidrosfera-invelisul de apa al Pamantului Apa estre raspandita la suprafata P in: hidrosfera atmosfera, in sol, in porii si fisurile rocilor, in costitutia organiselor vii Apa pe Terra se afla in toate starile Lichida, in: mari , oceane, apa subterana, lacuri, rauri, nori Solida, in: Gheata zapada gazoasa, in: atmosfera (vapori)

3. STRUCTURA HIDROSFEREI

4. CIRCUITUL APEI IN NATURA (ciclul apei) Circuitul inchis al apei pe Glob; in urma evaporarii si condensarii succesive,apa trece prin dif. stari si ia forme variate (pp,apa oc,apa de supr, apa subterana)

6. Raspandirea apei pe Terra: Supr. Pamantului: 510 100 000 km2. Uscatul 148 800 000 km2 (29.2%) Oceanul Planetar 361 300 000 km2 (70.8%). Uscatul si apa sunt inegal repartizate pe suprafata P: uscatul predomina: intre 45° latN si 70° latN intre 70° latS si Polul Sud Pe restul suprafetei Terrei predomina apa

7. I. Emisfera continentala • II. Emisfera oceanica

8. Emisfera continentala • ½ Terrei cu cea mai mare extindere a uscatului. • Se desfasoara intre 47°13′N, 1°32′W (polul: Europa,Ins Dumet, estuarul Loire, langa Nantes, Franta). • Cuprinde7/ 8 din uscatul Terrei incluzand Europa, Africa, N America, cea mai mare parte a Asiei si Americii de S • Desi cuprinde cea mai mare parte a uscatului globului, in emisfera continentala raportul apa uscat este tot in favoarea apei

9. Emisfera oceanica • ½ Terrei cu cea mai mare intindere de apa • Se desfasoara intre 47°13′S, 178°28′E, (polul: un punct in Oc. Pacific, langa Noua Zeelanda) • cupride doar 1/8 din uscatul Terrei:Australia, New Zealand, Antarctica, o mica parte din Asia de SE, sudul Americii de S. • Cea mai mare parte a oc. Pacific si Indian se afla in emisfera oceanica

10. 1. OCEANUL PLANETAR: OCEANELE SI MARILE TERREI Cele 5 oc. se afla in legatura unul cu altul, formind un singur ocean, OC PLANETAR Oc Planetar: 97, 1% din vol. hidrosferei Suprafata Oc. Planetar:361 mil Kmp (71% din supr. Terrei) Desfasurata in mod uniform pe toata suprf. P apa din Oc Pl ar avea o grosime de 2700m CATEGORIILE HIDROSFEREI

11. Numarul oceanelor Numarul oceanelor • 5: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic, Austral • 4: Pacific, Atlantic, Indian, Arctic • 3: Pacific, Atlantic, Indian • 1:Oceanul Planetar

12. Oc Arctic Oc Pacific Oc Atlantic Oc Pacific Oc Indian O c. A u s t r a l

14. List of seas (by ocean) MARILE TERREI

15. Clasificarea marilordupa pozitia lor in raport cu uscatul

16. aflate la marginea oceanelor , cu care comunica larg;frecvent au forma de golfuri deschise. Mari deschise – se deosebesc de restul oceanului doar prin adancimea mai mica: M Arabiei, G. Bengal, G. Guineea, M Ross Mari semiinchise –au o comunicare mai ingusta cu oceanul de care le separa insule sau peninsule: M.Nordului, G. Baffin, M. Alba Mari interinsulare – cu deschidere spre ocean prin spatiile dintre insule: M. Java, M Arafura, M Molucelor Mari marginase:

17. E bine sa stiti: • Marginal seas of the Pacific Ocean: • The Bering Sea (separated by the Aleutian Islands) • The Sea of Japan (by the Japanese Archipelago) • The Sea of Okhotsk (by the Kurile Islands) • The South China Sea (by the Philippines) • The East China Sea (by the Ryukyu Islands) • The Yellow Sea (by the Korean Peninsula) • The Philippine Sea (by the Ogasawara Islands, the Mariana Islands, and Palau) • The Coral Sea (by the Solomon Islands and Vanuatu) • The Tasman Sea (by New Zealand

18. E bine sa stiti: • Marginal seas of the Atlantic Ocean: • The North Sea (separated by Great Britain) • The Irish Sea (by Ireland) • The Norwegian Sea (by Iceland, the Faroe Islands and Shetland) • The Scotia Sea (by the Falkland Islands, South Georgia, and the South Sandwich Islands)

19. E bine sa stiti: • Marginal seas of the Indian Ocean: • The Andaman Sea (separated by the Andaman and Nicobar Islands) • The Java Sea (separated by the Greater Sunda Islands)

20. E bine sa stiti: • Marginal seas of the Arctic Ocean: • The Laptev Sea (separated by the Severnaya Zemlya and the New Siberian Islands) • The Chukchi Sea (separated by Wrangel Island)

21. Marile mediterane ale Oceanulul Atlantic Maarea Mediterana(M. Eurafricana; Mediterana Europeana) este u complex de mari intre Europa si Africa Include M. Neagra M. Azov, M. Egee M Marmara. M. Mediterana Americana:complexul de mari dintre Am. N si Am. S Golful Mexic M. Caraibilor G. Baffin

22. Marile mediterane ale Oc Indian G. Persic M. Rosie

23. Mediterana Asiatica /Australiana :complexul de mari interinsulare intre oc. Indian si Pacific : Cuprinsa intre Ins. Sunde si Ins Filipine: M. Banda M. Sulu M. Sulawesi M. Java M. Celebes etc

24. Oc. Arctic Ocean –este considerat ca o mare de tip mediterana

25. Proprietatile apelor oceanice Salinitatea Temperatura Densitatea Culoarea Proprietatile apelor oceanice

26. Salinitatea: concentratia de saruri dizolvate in apa oceanului (g/l; ‰) Salinitatea medie=35‰ (35 g saruri/ 1 l apa oceanica) Variaza in functie de clima volumul de apa dulce adus de rauri temperatura curenti oceanici ghetari (apa dulce) Densitatea apei adancime

28. 1. SALINITATEA

29. Salinitate mica Climatul ecuatorial cu pp bogate: 34‰ Climatul polar cu evaporare redusa; aport de apa dulce din topirea calotelor si icebergurilor Salinitate medie: Climatul temperat:35 ‰ Salinitate mare Climatele aride cu evapotranspiratie mare si pp. reduse: 39-42‰ Valoarea maxima a salinitatii Oc. Planetar se inregistreaza in M. Rosie si G. Persic (39-42‰) Variatia salinitatii la suprafata oceanului

30. Salinitatea la suprafata Oc. Planetar. Valori medii anuale

31. Salinitatea creste odata cu adancimea explicatie: apa mai sarata are densitate mai mare si se lasa la fund apa mai putin sarata are densitate mai mica si ramane la suprafata In marile inchise, continentale diferentele de salinitate in functie de adancime, sunt mari ex: M Neagra la supr: 17-18‰ la 200m: 21-22 ‰ la 2000m: 24 ‰ Variatia salinitatii cu adancimea

32. Este consecinta: procesului de incalzire determinat de radiatia solara directa depinde de unghiul de incidenta al radiatiei solare cu supr. oceanului este influentata de vanturi curenti oceanici calzi reci Variatia temperaturii apei oceanice se produce in functie de: Latitudine Adancime 2 TEMPERATURA apelor oceanice

34. MISCARLE APELOR OCEANICE • MISCARLE APELOR OCEANICE (DINAMICA OCEANULUI PLANETAR)

35. Cauzele miscarilor: Cosmice: forta de atractie graitationala a Lunii si Soarelui geografice: vanturile diferentele de temperatura si salinitate intre diferitele zone ale oceanului geologice: seisme eruptii vulcanice alunecari de teren submarine In raport cu timpul in care se produc, miscarile apelor oceanice sunt: Permanente Curentii oceanici Periodice Mareele Neregulate valurile Clasificarea miscarilor

36. Miscari oscilatorii ale apei produse de: vanturi miscarile tectonice alunecarile de teren submarine Privita de la tarm apa marii lasa impresia ca este adusa de valuri spre uscat Valurile provocate de vanturi = valuri eoliene Cand vantul este constant si nu prea puternic se nasc valuri regulate cu flancuri simetrice, fenomen numit hula marina A) valurile

37. Valurile sunt unde care se propaga prin apa • Prin propagarea undei, moleculele de apa se misca circular, in sensul acelor de ceasornic • Razele cercurilor descrise de moleculele de apa descresc cu adancimea • De fapt apa nu se misca inainte odata cu unda • Moleculele descriu cercuri in planuri verticale , revenind la pozitia initiala dupa trecerea undei • Cercurile verticale sunt tot mai mari catre suprafata

38. Elementele componente ale unui val eolian 1. creasta-partea cea mai inalta 2. flancurile-cele 2 fete inclinate 3. baza- tangenta la “albia’ care se formeaza inre 2 valuri succesive 4. Inaltimea – perpendiculara dus din creasta la baza valului (max 16 m) 5. lungimea – distanta dintre doua creste de valuri succesive (200-500 m; max 800 m ) Viteza de propagare; 7-17 m/s Perioada- timpul dinre trecerile a 2 creste succesive Adancimea pana la care se simt valurile – aprox 60m

39. Socurile seismice provoaca la suprafata oceanului valuri care pot atinge 20-30 m si viteze de 100-800km/h. Ajunse la tarm acestea produc victime si mari pagube materiale Cutremurul din Ins Krakatoa (1883) a produs un tsunami urias care a traversat Oc Pacific in numai 12 ore TSUNAMI - valurile tectonice: seismice, vulcanice, produse de alunecari de teren submarine

40. Apa marii este atrasa de un corpuri cosmice. Ea se ridica mai usor si mai mult decat uscatul, moleculele de apa avand o coeziune mult mai mica decat cele ale rocilor Aceste corpuri cosmice sunt Luna (cu miscarea sa de revolutie in jurul P, in timp de o luna) si Soarele Ele atrag apa in dreptul meridianului pe deasupra caruia trec, provocand ridicarea nivelului ei: fluxul In acelasi timp apele de pe meridianul opus au si ele flux, insa de mai mica inaltime Apele aflate in restul oceanului, in spatiile dintre cele 2 fuxuri se retrag: acesta este refluxul B) Miscarile periodice: Mareele

41. Forta de atractie a Lunii este de 2,1 ori mai mare decat a Soarelui deoarece distanta L - P este de 390 de ori mai mica decat dist. S - P Cand L si S sunt pe aceeasi aliniament (CONJUNCTIE) fortele lor de atractie se insumeaza→fluxul maxim (in fazele de Luna Noua si Luna Plina ) Cand intre aliniamentul P- L si P-S formeaza un unghi de 900 (OPOZITIE), fortele de atractie scad →fluxul minim(in fazele Primul Patrar si Al Doilea Patrar)

42. 1 Producerea mareelor la Luna Noua (actiunea L si S se conjuga: mareele au intensitate maxima) S P L Fluxul produs de Luna Fluxul produs de Soare 2 S P L Fluxul produs de Luna Producerea mareelor la Luna Plina (actiunea L si S se conjuga: mareele au intensitate maxima) Fluxul produs de Soare

43. Producerea mareelor la Primul Patrar (actiunea L si S se contracareaza reciproc: mareele au intensitate micsorata) Fluxul produs de Luna L Fluxul produs de Soare S P S P L Fluxul produs de Luna Producerea mareelor la Al Doilea Patrar (actiunea L si S se contracareaza reciproc: mareele au intensitate micsorata) Fluxul produs de Soare

44. Forma de miscare a apelor oceanice pe directii fixe Cauzale curentilor: vanturile permanente sau periodice diferenta de salinitate/densitate intre diferite zone sau straturi ale oeanului diferenta de temperatura a apelor de suprafata diferenta de nivel relieful suboceanic C).Curentii oceanici

45. Curentii provocati de vanturile permanente(alizeele, vanturile de vest) si periodice (musonii) 1curentiide deriva-fluxuri de apa oceanica ce urmeaza directiile vanturilor permanente sau periodice, deviate de forta Coriolis (ex. Deriva vanturilor de vest) 2 curentii liberi – apar in zonele limitrofe celor cu curenti de deriva, datorita impingerii apei de ctre acestia si fenomenului de inertie

46. Curentii cauzati de dif. de densitate intre 2 bazine marine separate printr-un prag submarin Se numesc curenti de compensatie Ex. Curentii de compensatie dintre M Neagra si M Mediterana Curentul Floridei (la iesirea din G. Mexic)

47. Clasificarea curentilor dupa temperatura Curentii calzi provin din zone calde in toate oceanele curentii ecuatoriali curentii ecuatoriali contrari in Oc. Atlantic Curentul Golfului, Curentul Braziliei in Oc Pacific Curentul Kuro-Shivo Curentul Australiei de Est

48. Curentii reci se formeaza in regiunile polare adancurile oceanelor In Oc. Austral Curentul Antarctic In Oc Atlantic Curentul Labradorului Curentul Benguelei in Oc. Pacific Curentul Oya - Shivo Curentul Perului

49. CURENTII OCEANICI