Focus - grupurile

1. Focus - grupurile

2. Încadrare în ansamblul metodelor de cercetare • Tipuri de interviuri: - după gradul de structuare – nestructurat, semistructurat, structurat - după numărul de participanţi – individual sau de grup Focus-grup = interviu de grup structurat

3. Ce este un focus-grup? • “Tehnică de colectare a datelor, prin interacţiunea dintre membrii grupului, referitoare la o problemă stabilită de către cercetător.” (David L. Morgan) • Interviu de grup structurat, care are un set de întrebări dinainte stabilit şi oferă posibilitatea unei interacţiuni reale a subiecţilorîn procesul viu al discuţiilor îndinamica de grup, unde intervin ample fenomene de controversă, de persuasiune,de autoritate etc. (vezi Petru Ilut, 1997) • De regulă subiecţii sunt stimulaţi dpdv material • Spre deosebire de alte interviuri de grup, subiecţii nu se cunosc (nu sunt grup natural)

4. Calitativ sau cantitativ? • Deşi este puternic structurat şi poate căpăta valenţe cantitative, există argumente pentru a încadra focus-grupul ca metodă (sau tehnică) calitativă: • se desfăşoară pe un număr de subiecţi foarte mic în comparaţie cu alte metode de cercetare • răspunsul căutat de cercetător nu este “câtă lume are opinia X sau Y?” ci doar “care sunt opiniile X şi Y şi cum se formează aceste opinii?” • este un interviu de profunzime, cu întrebări deschise care solicită permanent motivaţii şi argumentaţii • nu se realizează o prelucrare statistică a datelor

5. Selecţia subiecţilor pt focus-grup • În funcţie de specificul cercetării se pot alege una sau mai multe dintre următoarele modalităţi de selecţie: • de pe o listă (atunci când grupul-ţintă e clar determinat) • selecţia ad-hoc (vezi Krueger şi Casey), la un eveniment • în locaţie

6. filtrarea telefonică aleatorie • afişele şi anunţurile în ziare, reviste, în poştă • nominalizările – prin cunoştinţe

7. Criterii de selecţie • Se cere ca subiecţii să nu mai fi participat recent la un studiu • Respectarea unor filtre legate de anumite variabile în general socio-demografice • Respectarea criteriului omogenităţii în grup • Respectarea criteriului diversităţii în grup • se caută persoane extrovertite pentru focus-grup • Se cere ca subiecţii să fie consumatori obişnuiţi

8. Detalii organizatorice • Număr de persoane: 6-10 de regulă, plus rezerve • Durata: minim 1h, 1h30, maxim 2h, 2h30 • Număr de focus-grupuri pe o temă de cercetare: 2-5 • Număr de întrebări pregătite pt interviu: 7-10 • Locaţie: una uşor de găsit (de obicei săli ale unor hoteluri)

9. Moment al desfăşurării: atunci când grupul-ţintă are şanse să fie liber (de obicei după-masa sau în weekend) • Cheltuieli: • Închiriere sală – de la 150 Lei/zi • Stimulente financiare pt participanţi – 30-50 Lei/persoană, 15-20 Lei/rezervă • Stimulente pt cei care recrutează – cca. 20 Lei/persoană selectată

10. Demers interogativ • Întrebări de deschidere/apropiere/relaxare • Întrebări de tranziţie • Întrebări-cheie • Întrebări de încheiere – observaţii suplimentare

11. Moderarea grupului • Moderatorul conduce discuţia, dar pasiv, fără a-şi exprima opiniile • Moderatorul cere mereu explicaţii, argumentări, detalieri, motivaţii • Moderatorul balansează mereu începerea unui set de răspunsuri între participanţii la grup – începe mereu cu altă persoană

12. Moderatorul solicită o puternică introspecţie din partea participanţilor • Moderatorul dă şansa tuturor să răspundă • Moderatorul nu întrerupe decât în situaţii rare un subiect

13. Avantaje ale focus-grupului • Utilizare eficientă a intervievatorilor • Timpul relativ redus de desfăşurare a cercetării • În general, costuri mici de realizare • Oferă un stimulent material => cooperare bună din partea subiecţilor, mai puţine refuzuri

14. Avantaje • Există posibilitatea unui dialog pe orizontală între subiecţi, situaţie pe care aceştia o preferă • Se pot observa relaţiile în interiorul grupului, cum se formează anumite opinii sub influenţa grupului • Se pot folosi uşor mijloace ajutătoare audio-vizuale, scrise sau interactive • Imită situaţii reale de viaţă

15. Avantaje • Înlătură “greşeala atomistică” (atomistic fallacy) • Subiecţii sunt încurajaţi să spună tot ce cred dacă văd că unii dintre ceilalţi participanţi le împărtăşesc opiniile • Climatul prietenos relaxează şi stimulează discuţia

16. Dezavantaje • Efectele de grup: - groupthink sau consensualitate necritică - polarizarea - efectul de turmă - efectul pierderii de vreme - efectul păunului - Unii respondenţi pot fi jenaţi de anumite întrebări în contextul de grup.

17. Dezavantaje • Probleme legate de componenţa grupului • Nu toţi participanţii sunt capabili de o puternică introspecţie, aşa cum se cere • Stimulentele materiale pot constitui un motiv bun de a minţi în legătură cu unele detalii personale (vârstă, ocupaţie) • Unele grupuri sociale sunt foarte greu de convins să participe (cei care muncesc mult sau/şi au venituri mari)

18. Referinţe bibliografice: • Bulai, Alfred (2000). Focus-grup, Paideia, Bucureşti • Chelcea, Septimiu (2007). Metodologia cercetării sociologice, Economica, Bucureşti • Iluţ, Petru (1997). Abordarea calitativă a socio-umanului, Polirom, Iaşi • Krueger, Richard şi Mary-Anne Casey (2004). Metoda focus-grup, Polirom, Iaşi