1 / 19

Laptele s i produsele lactate

Laptele s i produsele lactate. Tipuri de lapte. LAPTELE DULCE cel mai utilizat lapte este cel de vacă în comerţ se găseşte normat la un anumit conţinut de grăsimi LAPTELE PRAF este normalizat la un anumit conţinut de grăsime în prealabil

harmon
Download Presentation

Laptele s i produsele lactate

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Laptele si produsele lactate .

  2. Tipuri de lapte • LAPTELE DULCE • cel mai utilizat lapte este cel de vacă • în comerţ se găseşte normat la un anumit conţinut de grăsimi • LAPTELE PRAF • este normalizat la un anumit conţinut de grăsime în prealabil • se obţine prin îndepărtarea aproape în totalitate a apei (93-95%) • deshidratarea începe prin evaporare in vacuum şi continuă prin pulverizare cu aer fierbinte • prin modificări şi încorporări de substanţe nutritive se obţin sorturi de lapte praf destinate sugarilor şi copiilor mici • LAPTELE CONDENSAT • se obţine prin îndepărtarea a 50-65% din conţinutul în apă • se ambalează în recipiente închise ermetic şi se supune sterilizării prin autoclavare

  3. Produsele lactate acide • sunt constituite din:iaurt, lapte bătut, chefir, sana şi rezultă prin fermentaţie lactică • laptele se depopuleză de flora salbatică spontană prin fierbere sau pasteurizare şi apoi se adaugă maiaua (culturi selecţionate sau o cantitate dintr-un produs anterior) • la o temperatură adecvată enzimele acestor microorganisme transformă o parte din lactoză în acid lactic ; când aciditatea ajunge la punctul izoelectric al cazeinei laptele se coagulează • maiaua conţine pe lângă bacteriile lactice şi drojdii ce produc fermentarea alcoolică a monozaharidelor lactozei laptele avand un gust acru-sifonat-alcoolizat (chefir)

  4. Brânzeturile • se obţin prin închegarea laptelui şi separarea coagulului din zer • există două procedee de închegare: • cu ajutorul microorganismelor de fermentaţie lactică –branza proaspătă de vaci • coagularea cu labferment –caşul dulce ; este supus unui proces de deshidratare, sărare şi maturare • brânzeturile topite se obţin prin încălzirea brânzeturilor proaspete sau maturate împreună cu agenţi emulgatori (polifosfaţi, citraţi) • urda se obţine prin fierberea şi coagularea zerului

  5. Proteine • laptele conţine proteine de calitate superioară • laptele de vacă –3,5g% proteine din care: • 3g% cazeină • 0,5g% lactalbumină şi lactoglobulină • brânzeturile concentrează proteinele laptelui de 3,5-8 ori • valoarea nutritivă superioră a proteinelor este determinată de prezenţa în cantităţi optime a tuturor aminoacizilor esenţiali şi de coeficientul ridicat de utilizare digestivă

  6. Glucidele • laptele conţine lactoză (4,9g%) • pentru a fi absorbită este desfăcută de lactază în glucoză şi galactoză • absenţa lactazei (congenital sau ca urmare a enteritelor şi a neconsumării timp îndelungat de lapte) produce tulburări digestive pentru că lactoza ajunge nemodificată în intestinul gros unde favorizează dezvoltarea florei de fermentaţie • în produsele lactate acide o parte din lactoza este transformată în acid lactic

  7. Lipidele • laptele conţine 3,6g% grăsimi care sunt fin emulsionate ce facilitează digestia şi absorbţia lor • conţine un procent ridicat de fosfolipide dar este sărac în acizi graşi polinesaturaţi (linoleic, linolenic, arahidonic) • conţine cantităţi relativ mari de colesterol ce îi conferă însuşiri dislipidemiante şi aterosclerozante

  8. Minerale • CALCIU • laptele şi brânzeturile reprezintă cea mai bună sursă alimentară de calciu • laptele de vacă –125mg% • brânza proaspătă de vacă –200mg% • brânza telemea –500mg% • caşcavaluri şi brânza de burduf –700mg% • brânza schweitzer –900-1000mg% • FAVORIZEAZĂ ABSORBŢIA ŞI FIXAREA ÎN OASE ŞI DINŢI A ACESTUI ELEMENT DATORITĂ: • raportului Ca/P supraunitar (1,4) • vitaminei D • Lactozei Alte minerale Cantitaţi mari • FOSFOR • SODIU • POTASIU Cantitaţi mici • FIER • CUPRU • MANGAN

  9. Vitamine • laptele şi brânzeturile sunt o sursă bogată de vitamine • HIDROSOLUBILE: riboflavină, ciancobalamina, piridoxină, acid pantotenic, tiamină, niacină • LIPOSOLUBILE: vitamina A şi D • VITAMINA C se găseşte în cantităţi mici iar tratamentul termic îl sărăceşte şi mai mult

  10. RATIILE MEDII ZILNICE DE LAPTE RECOMANDATE • copii 1-12 ani 400-600ml • adolescenţi 300-500ml • femei în perioada maternităţii 400-600ml • adulţi 250-300ml • persoane expuse la substanţe toxice 500 ml • vârstnici300-500ml

  11. EFECTELE CONSUMULUI NEADECVAT • un regim lactat sau lactat-făinos unilateral şi prelungit poate determina anemie feriprivă şi hipovitaminoză C • absenţa produselor lactate din alimentaţie creşte incidenţa rahitismului şi demineralizărilor osoase, întârzie dezvoltarea staturo-ponderala a copiilor, afecteză femia în perioada maternităţii şi scade rezistenţa la infecţii şi la substante toxice • datorită bogăţiei în apă şi sodiu consumul trebuie redus în maladiile care evoluează cu edeme • laptele este containdicat în: gastrite anacide, entero-colite de fermentaţie şi colite ulceroase dar brânzeturile preparate cu cheag sunt suportate

  12. MICROORGANISME PATOGENE TRANSMISE PRIN PRODUSE LACTATE • Salmonela • Stafilococii coagulazo-pozitivi (enterotoxici) • Mycobacterium tuberculosis (bovis) • Brucele • Virusul febrei aftoase • Coxiella burneti • Bacilul antraxului şi virusul turbării • germeni patogeni numai pentru om (Salmonela typhi şi paratyphi, Shigella, Virusul hepatitei epidemice, Virusul poliomielitei, Vibrionul holeric) • germeni condiţionat patogeni (E. coli, Proteus, Streptococcus pyogenes, Yersinia enterocolitica)

  13. INSALUBRIZAREA CU SUBSTANŢE CHIMICE NOCIVE • substanţe pesticide • antibioticesi alte medicamente • micotoxine • metale si metaloizi toxici, cancerigeni sau radioactivi • substanţe conservante sau neutralizante ale acidităţii • substanţe toxice sau iritante ale tubului digestiv care fac parte din componenţii naturali ai unor plante (laurul, brândusele de toamnă, ricinul)

  14. ALTERAREA LAPTELUI ŞI PRODUSELOR LACTATE • microorganisme cu activitate predominant PROTEOLITICĂ –laptele devine filant,branzeturile se inmoaie si capata aspect cleios, gust amar si miros de putrefactie de amoniac, de peste stricat • microorganisme care provoacă FERMENTAŢIA BUTIRICĂ - cu precadere in branzeturile maturate si provoaca degajare de gaze, inmuierea pastei, miros intepator-putrid • microorganisme care COLOREZĂ produsele – hidroliza grasimilor, si rezulta produsi cu gust iute-amar, de ranced

  15. MĂSURI DE IGIENĂ • pasteurizarea -încalzire la temperaturi între 65-85 grade si apoi racirea brusca la 2-5 grade • cu cât temperatura este mai înaltă cu atât timpul de pasteurizare este mai scurt • scopul este de a diminua foarte mult numărul de microorganisme saprofite şi de a distruge formele vegetative ale germenilor patogeni • eficacitatea pasteurizării depinde şi de: gradul de încărcare microbiană a laptelui, funcţionarea aparatului, starea de curaţenie a recipientelor în care este ambalat • Laptele UHT (ultra high temperature)

  16. EXAMEN ORGANOLEPTIC • ASPECT: lichid omogen, opac, fără corpuri străine, vizibile în suspensie • CONSISTENŢĂ: fluidă, nu se admite consistenţa filantă sau mucilaginoasă • CULOARE: albă sau cu nuanţă uşor gălbuie • MIROSUL: caracteristic laptelui proaspăt, fără miros străin datorat substanţelor mirositoare consumate de vite sau aflate în camera unde se păstrează laptele • GUSTUL: plăcut, dulceag, propriu laptelui; la sfârşitul perioadei de lactaţie ca şi în unele afecţiuni ale ugerului, laptele are gust sărat, iar prin invechire devine acrişor

  17. EXAMENE FIZICE • determinarea impurităţilor ocazionale • densitatea sau greutatea specifică- cu ajutorul lactodensimetrului ; 1,028 -1,030 sau 28 – 30 grade la -15˚

  18. EXAMENE CHIMICE • APRECIEREA ACIDITĂŢII LAPTELUI • prin fierbere • proba cu alcool • determinarea CANTITATIVĂ a acidităţii laptelui se face cu ajutorul unei soluţii titrate de hidroxid de sodiu n/10 folosind ca indicator soluţia alcoolică de fenolftaleină 1% • ACIDITATEA LAPTELUI15 - 21˚ T • DETERMINAREA SUBSTANŢEI USCATE -PERMITE APRECIEREA CALITĂŢII LAPTELUI • LAPTELE DE VACĂ 8,5 g% • LAPTELE DE OAIE 9g% • LAPTELE DE BIVOLIŢĂ 9,5g% • DOZAREA LIPIDELOR – METODA ACIDOBUTIROMETRICĂ GERBER - principiul constă în a dizolva substanţele proteice şi fosfaţii insolubili din lapte cu ajutorul acidului sulfuric concentrat şi în a ajuta separarea grăsimilor cu ajutorul alcoolului amilic sub influenţa căldurii şi centrifugării • DETERMINAREA ENZIMELOR – amilaza, peroxidaza, fosfataza

  19. EXAMENE MICROBIOLOGICE • DETERMINAREA NUMĂRULUI TOTAL DE GERMENI • LAPTE PASTEURIZAT 300 germeni/ml; • LAPTE UHT 3 germeni/ml • DETERMINAREA NUMĂRULUI DE BACTERII COLIFORME • LAPTE PASTEURIZAT- 10 coli/ml; • LAPTE UHT 0 coli/ml; • IAURT, BRÂNZĂ DE VACI <100 coli/ml

More Related