1 / 36

Profesor : St ănilă Cristian

Profesor : St ănilă Cristian. Cuprins. S2- Cuprins S3- Harta S4- Asezare geografica S5- Cadrul Natural: Relief S7- Cadrul Natural: Clima S9- Cadrul Natural: Hidrografie S11- Cadrul Natural: Vegetatie S13- Cadrul Natural: Solurile S15- Populatia

gabriella
Download Presentation

Profesor : St ănilă Cristian

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. Profesor: Stănilă Cristian

  2. Cuprins S2- Cuprins S3- Harta S4- Asezaregeografica S5- Cadrul Natural: Relief S7- Cadrul Natural: Clima S9- Cadrul Natural: Hidrografie S11- Cadrul Natural: Vegetatie S13- Cadrul Natural: Solurile S15- Populatia S16- Populatia: Grafic S17- Forma Oras S18- SchitaOras S19- Economie S20- Economie: Agricultura S21- Economie: Industrie S22-23- Economie: Transporturi S24- Economie: Comert S25-27- Imagini: Piete, Fabrici, Strazi S28-32- ObiectiveTuristice: MuzeulBrukenthal S33-34- ObiectiveTuristice: TurnulSfatului S35-36- ObiectiveTuristice: Parcul Astra S37-38- ObiectiveTuristice: CatedralaEvanghelica S39- Bibliografie

  3. AsezareGeografica • Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. • Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. • Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. 

  4. Cadrul Natural • 1. Relief: • ReliefulSibiuluiestedeosebit, bogat in resursenaturale (celmai important fiindgazul). Sibiulestecaracterizatprinr-o mare varietate de formenaturalesi un climat continental moderat cu ierni moderate siveriracoroase.

  5. Cadrul Natural • 2. Clima: • Clima în părţile Sibiului este de tip temperat – continentală . Iernile sunt ferite de viscole puternice , primăverile sunt frumoase , verile răcoroase şi toamnele târzii . Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7mm) şi maxime în iunie (113mm) . Deşi temperaturile extreme se plasează între +37,60 C (la Boiţa în 1949) şi – 34,4 0 C (la Sibiu în 1888) , temperaturile medii se situează între –3,80 C în ianuarie şi +19,60 C în iulie . • Primele ninsori apar de regulă în luna noiembrie , iar ultimile reminiscenţe ale iernii se fac simţite în luna aprilie . • Sibiul este ferit de vânturile excesive ce bântuie din timp în timp crestele munţilor . Dominante sunt vânturile dinspre valea Mureşului (nord-est) . Primăvara , coborând de pe crestele munţilor Făgăraş şi Cindrel suflă “mâncătrorul de zăpezi “ sau “vântul mare “ , iar uneori , vara , “austrul “ aduce din vest valuri de căldură şi secetă .

  6. Cadrul Natural • 3.Hidrografie • Este formată în principal de râul Olt şi afluenţii săi de pe tronsonul aval confl. Ucea- aval confl. Vadu, între care important este Cibinul. La aceasta se adaugă sectorul median al râului Târnava Mare şi o mică suprafaţă din bazinul hidrografic al Sebeşului, prin izv. Râurilor Secaş şi Dobra. Densitatea reţelei hidrografice variază între 1,4 km/km2 pe versantul nordic al M. Făgăraş, până la 0,4 km/km2 şi chiar sub această valoare în Depresiunea Sibiu. Râul Olt străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 56 km, Cibin 80 km, Hârtibaciu 88km, Târnava Mare 75 km, Sadu 45 km. Lacurile naturale sunt de tip glaciar, fiind amplasate în Munţii Făgăraş (Podragul, Podrăgelul, Bâlea, Doamnei, Avrig) şi Munţii Cindrel (Iezerul Mare, Iezerul Mic, Jujilea). • Dintre lacurile antropice se menţionează cele 15 lacuri instalate în vechile exploatări de sare din zona localitaţii Ocna Sibiului (Lacul Avram Iancu este cel mai adânc lac de ocnă din ţara - 126 m). De evidienţat sunt lacurile artificiale de acumulare Negovanu-Sadu pe Sadu, Gura Râului pe Cibin, Brădeni I şi Brădeni II pe râul Hârtibaciu şi Ighiş.

  7. Cadrul Natural 4. Vegetatie: Configuraţia reliefului şi diferenţele altitudinale imprimă etajarea clară a vegetaţiei (etajul pădurilor de foioase, etajul pădurilor de molid, etajul subalpin şi etajul alpin). De asemenea se întâlneşte şi vegetaţie azonală (vegetaţie de luncă dezvoltată în lungul Oltului, Hârtibaciului, Cibinului, Secaşelor şi Târnavelor).

  8. Cadrul Natural 5. Solurile Solurile in orasul Sibiu sunt de tipulcambisoluri. Fragmentarea puternică a reliefului, ca şi diversitatea acestuia (munte, dealuri, arii depresionare, culoare de văi), la care se adaugă condiţiile variate de climă şi vegetaţie au dus la formarea unei game largi de soluri. Solurile predominante sunt cele brune de pădure, slab podzolite sau nepodzolite dar, pe alocuri, este prezent şi cernoziomul.În vechime, aproape tot teritoriul Slimicului a fost acoperit de păduri, stejarul ocupând dealurile joase, cele mai înalte fiind dominate de fag, numite făgeturi, prezet acum în petece izolate.În zilele noastre predomină gorunul în amestec cu alte specii foioase. Pe izlazuri cresc măceşi, porumbele, păducei şi diverse specii de ciuperci comestibile, iar în păduri urechiuşi şi bureşi.

  9. Populatia • În anul 2002, Sibiul avea o populație de cca. 155.000 locuitori.Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior. • Din punct de vedere etnic, structura populației este după cum urmează: • 95,72%: Români • 2,02%: Maghiari • 1,61%: Germani (Sași) • 0,65%: alții

  10. Evoluţia populaţiei

  11. Zona centrală a oraşului

  12. Economie • Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine. • Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenti(SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). • În Sibiu își au sediul central BancaComercialaCarpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa MonetarFinanciarsi de Marfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

  13. Economie: Agricutura • Firmeleagricole din orasul Sibiu sunt: • Agro-Prot-Plant • Agrocib • AgromixtaDealulOcnei • Horticola International • Hortisem • Moritz & Schnap • Retrasib

  14. Economie: Industrie • Sibiul realizează peste 50%din producţia industrială a judeţului . În Sibiu îşi desfăşoară activitatea un număr de aproximativ 10 678 agenţi economici din care 151 agenţi economici cu capital integral sau majoritar de stat , 2 regii autonome , 4 025 societăţi comerciale , 5 963 agenţi economici cu capital privat .. • De asemenea trebuie menţionată dezvoltarea economică a Sibiului , oraşul având ce oferi partenerilor străini dornici de colaborare . Societăţile comerciale au intrat într-o nouă fază de dezvoltare , impusă de trecerea de la economia centralizată la economia de piaţă . • Domeniile deschise colaborării cu partenerii străini sau din ţară sunt : construcţiile de maşini , (autovehicule rutiere , piese şi subansamble auto , utilaj metalurgic , maşini pneumatice , componente pentru structuri centrale nucleare , aparatură hidraulică , aparate de cântărit , elemente de asamblare maşini şi utilaje pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică , domeniu didactic ) industrie uşoară (stofe , îmbrăcăminte , încălţăminte , marochinărie , covoare , pături ) , prelucrarea lemnului (mobilă , creioane ) , industrie alimentară (carne şi produse din carne , conserve , produse lactate , brânzeturi ) , maşini agricole , cercetare şi proiectare , turism , comerţ , transporturi .

  15. Economie: Transporturi • Transporturiexterne: • Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către: • München (Tarom), (Lufthansa) • Viena (Austrian) • București, Târgu Mureș (Tarom) • Timișoara (Carpatair) • București, Koln, Madrid, Stuttgart, Londra (Blue Air)

  16. Economie: Transporturi • Transporturi interne: • Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. Troleibuzele au fost scoase din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, iar rețeaua de alimentare a acestora este în curs de dezafectare începând cu aprilie 2010. • Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib  este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului. De asemenea există o linie de tramvai până la Rășinari.

  17. Economie: Comert • La nivelul oraşului Sibiu se constată în ultima perioadă o creştere semnificativă a volumului vânzărilor de mărfuri cu amănuntul şi a prestărilor de servcicii către populaţie în cele peste 4 678 de unităţi comerciale în marea lor majoritate private .

  18. ObiectiveTuristice • Orasul Sibiu are un numar mare de muzee, biserici, centre istorice, zone de agrement, monumenteistoricesialtele.

  19. ObiectiveTuristice: MuzeulBrukenthal • Clădirea care adăposteşte muzeul este un important monument de arhitectură gotică, al cărui nucleu l-a constituit casa primarului Thomas Altemberger. Construcţia a fost ridicată la sfârşitul sec. XV şi este cel mai mare ansamblu gotic civil din România.Expoziţia de bază (permanentă) a Muzeului Naţional Brukenthal - Muzeul de Istorie Casa Altemberger, complet reorganizată în momentul de faţă, cuprinde următoarele secţiuni: • Colectia de arme si armuri: • Expozitia permanenta se gaseste la parterul cladirii de pe latura de nord a complexului.Peste 1900 de piese configurează colecţia de Arme şi armuri a Muzeului de Istorie din Sibiu, una dintre cele mai reprezentative colecţii de gen din ţară. Colecţia cuprinde fondul Camerei de arme a oraşului Sibiu (Stadtische Rüstkammer) înfiinţată în anul 1872, fondul Muzeului Societăţii Carpatina din Ardeal fondat în 1880, fondul ce a aparţinut fostului Muzeu ASTRA şi fondul donat în 1919 de Comandamentul trupelor din Transilvania.

  20. ObiectiveTuristice: MuzeulBrukenthal • Muzeul de istorieNaturala: • Colecţiile muzeului însumează aproape 1.100.000 de piese din domeniile geologiei, paleontologiei, botanicii şi zoologiei, aflându-se din acest punct de vedere pe locul doi în reţeaua naţională de profil.În data de 21 decembrie 2007, a fost deschisă cea mai modernă expoziţie de istorie naturală din România, în prezenţa ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, a primarului oraşului Sibiu, Klaus Werner Johannis şi a prefectului judeţului Sibiu, Ioan Mitea. Din punct de vedere tematic, expoziţia şi-a păstrat caracterul sistematic, prezentând principalele grupe de animale în evoluţia lor filogenetică. Novatoare sunt scenografia prezentării şi soluţiile muzeotehnice adoptate. Astfel, în noua configuraţie, s-a acordat o importanţă deosebită prezentării dioramate, piesele fiind aşezate în display-uri în care se reproduce habitatul fiecărui animal în cadrul unui ecosistem. Numărul de piese s-a redus dar fără să fie afectată diversitatea. S-a recurs la o cantitate mult mai mare de materiale complementare, respectiv texte explicative, imagini statice şi imagini în mişcare. Selecţia tuturor materialelor încorporate în butaforie s-a făcut pe criteriul compatibilităţii iar calitatea microclimatului din sectorul expoziţional este asigurată prin climatizare generală.

  21. ObiectiveTuristice: TurnulSfatului • Turnul Sfatului este puţin mai tânăr decât Sibiul, el apărând pentru prima oară menţionat în documentele istorice în perioada 1224 – 1241, odată cu cel de-al doilea şir de fortificaţii al cetăţii, în timp ce Sibiul este menţionat pentru prima oară în 1191. În acele vremuri, Turnul avea doar patru etaje şi servea ca fortificaţie a porţii de intrare din cea de-a doua serie de fortificaţii a cetăţii Sibiului. Pentru că se afla situat chiar lângă clădirea în care se aduna “sfatul oraşului” a primit numele de Turnul Sfatului. De-a lungul timpului, clădirea Turnului a avut multe de suferit pentru a ajunge în forma pe care o are astăzi. La doar două secole după ce a fost construit, se prăbuşeşte în urma uni cutremur puternic. Doi ani mai târziu, în 1588 el este reclădit. • Baza lui şi parterul, care astăzi deserveşte trecerii pietonale din Piaţa Mare spre Piaţa Mică, iar în epoca medievală trecerea din Oraşul de Sus spre Oraşul de Jos, au rămas nemodificate din epoca aceea. Partea superioară a clădirii a suferit însă modificări importante. La un moment dat în istorie, acoperişul avea o formă piramidală, pentru ca după să primească patru turnuleţe pe margini. Forma lui de astăzi, cu un singur turn în mijloc, datează 1824. Ultimele reparaţii, Turnul Sfatului le-a suferit în 2006 când a fost inclus în programul primăriei de reabilitare a întregului centru istoric al Sibiului pentru evenimentul Sibiu Capitală Culturală Europeană în 2007.

  22. ObiectiveTuristice: Parcul Astra • Situat în inima oraşului şi delimitat de străzile Mitropoliei, George Bariţiu, Ioan Lupaş şi Piaţa Unirii, parcul a fost reamenajat în 1926 când a şi primit fizionomia de azi, cu arbori şi arbuşti ornamentali (platani, magnolii, etc). • Locaţia găzduieşte opt busturi ale unor personalităţi româneşti importante, grupate în jurul asociaţiei omonime: George Bariţiu, Timotei Cipariu, Badea Cârţan, Octavian Goga, Andrei Mureşianu, Gheorghe Lazăr, Ioan Slavici şi Andrei Şaguna.

  23. ObiectiveTuristice: CatedralaEvanghelica • Biserica Evanghelică este una dintre cele mai impunătoare clădiri din centrul istoric al oraşului Sibiu, şi asta datorită înălţimii turnului acesteia ( cel mai înalt din Transilvania-peste 73 de metri ) vizibil din aproape oricare parte a oraşului. Imaginea bisericii evanghelice din Sibiu este cel mai des întâlnită pe cărţile poştale cu imagini din orşul Sibiu. Biserica este cunoscută mai ales pentru orga din interiorul impresionant, o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în anul 1671, orgă ce a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în anul 1585. Este cea mai mare orgă din S-E Europei. În timpul verii, pe perioada iunie-septembrie biserica evanghelică organizează concerte de orgă, care atrag numeroşi turişti în fiecare zi de miercuri când au loc aceste deosebite audiţii.

  24. Bibliografie • www.wikipedia.ro • www.sibiul.ro • www.pagitur.ro • www.sibiu360.ro • www.referat.ro • www.referat.clopotel.ro

More Related