Ţ ESUTURILE MUSCULARE II

1. ŢESUTURILE MUSCULAREII

2. Cuprins: • Țesutul muscular neted • Sistemul cardio-vascular: • Inima • Sistemul vascular sanguin • Artere • Vene • Capilare • Sistemul vascular limfatic • Corelații clinice

3. Revizie Din punct de vederestructural şifuncţional, ţesuturilemusculare se împartîn: •ţesuturimuscularestriate: - scheletalşivisceral (contracţii voluntare) - cardiac (contracţii involuntare) •ţesutul muscular neted (contracţii involuntare)

4. ŢESUTUL MUSCULAR NETED Unitatea morfo-funcţională este fibramusculară netedă, denumită și miocit neted sau leiomiocit - aspect fusiform, cu centrul dilatat și extremitățile efilate, (uneori bifurcate sau ramificate) - lungimea de 16-20  în vase → 200 în intestin - diametrul de 3-8  → 20  Aceste dimensiuni cresc semnificativ în miometrul uterului în sarcină, datorită factorilor hormonali: - lungimea → 500 -700  - diametrul → 20-35 

5. Structura histologică a fibrei musculare netede Fibrele musculare netede sunt formate din: • sarcolemă • sarcoplasmă • nucleu

6. Structura histologică a fibrei musculare netede 1. Sarcolema Pe suprafața externă este acoperită de o laminăbazală care este întreruptă la nivelul joncțiunilor intercelulare. Prezintă structură similară fibrei musculare striate scheletale, însă există anumite deosebiri: • nu există celule satelite • sistemul transversal lipseşte • există trei zone de specializare morfo-funcţională, vizibile ME: • caveole • arii dense • joncţiuniintercelulare

7. Caveolele • reprezintă microinvaginaţii ale sarcolemei • cresc considerabil suprafaţa fibrei (cu ≈ 60 %) • sunt în raport cu reticulul sarcoplasmic • sunt echivalentele tubilor T din fibrele musculare striate • sunt implicate în: • homeostazia intracelulară a calciului • sechestrarea ionilor de calciu

8. Ariile dense • reprezintă zone de material electrono-opac • ataşate pe versantul intern al sarcolemei • constituielocusuri de ataşare pentru filamentele subţiri de actină și filamentele intermediare • sunt mai numeroase la capetele fibrelor.

9. Joncţiunile intercelulare •Joncţiunile comunicante(nexus, gap): • apar în regiunile unde fibrele sunt foarte apropiate (2 nm) • asigură trecerea moleculelor mici și comunicarea ionică între celule. • cuplarea electrică: asigură trecerea rapidă a impulsuluinervos de la o celulă la alta • Celulelese comportă ca un sincițiu funcțional: se depolarizează și se contractă simultan •Joncţiunile intermediare • de tip adherens • au rol de solidarizare intercelulară • cuplarea mecanică a celulelor: contracția uneia determină, într-o oarecare măsură, contracția celorlaltor celule

10. 2. Nucleul Unic, central, alungit Formă de bastonaş cu capete rotunjite, eucrom, nucleolat În fibra musculară contractată, nucleul are aspect spiralat.

11. 3. Sarcoplasma(1) • Aspect eozinofilşi omogen (în H-E) • Nu prezintă striații transversale • Există 2 zone de sarcoplasmă lipsite de miofilamente contractile: • fusulsarcoplasmic axial: • înjurulnucleului (perinuclear) • se dispun: ap. Golgi, RER, ribozomi, mitocondrii • zona subsarcolemică: • între sarcolemă și miofilamentele contractile • conține mitocondrii și REN (reticulul sarcoplasmic) care se asociază cu caveolele și reglează fluxul intracelular al Ca.

12. Sarcoplasma(2) • Conţine: a. organitecitoplasmaticecomune - mitocondrii, Ap. Golgi, lizozomi, ribozomi - RER relativbinedezvoltat, - REN (reticulsarcoplasmic) schiţat, nu prezintă cisterne b. incluziuni citoplasmatice de glicogen şi lipide c. organite specifice: • filamente de actină • filamente de miozină • filamente intermediare • corpi denşi • Aparatul contractil al fibrei este reprezentat de miofilamentele de actină și miozină, dar nu are o organizare sistematizată • Filamentele de actină sunt grupate în fascicule care se inseră pe ariile dense și corpii denși, iar filamentele de miozină sunt intercalate între acestea, fără a se insera pe corpii denși

13. a. Filamentele de actină • Se inseră pe ariile dense și pe corpii denși. • Conţin actină, tropomiozină, caldesmonă şi calponină. • Actinaşitropomiozinaau structură ~celor din fibrele musculare striate. • Caldesmonași Calponina • proteine reglatoare • calponina este asemănătoare troponinei • în repaus împiedică interacţiunea actină-miozină • inhibă activitatea ATP-azică a miozinei În muşchiul neted, raportul dintre filamentele de actină şi cele de miozină este de 12/1 sau 15/1, faţă de muşchiul striat, în care raportul este de 6/1.

14. b. Filamentele de miozină • Sunt dispersate în celulă, printre filamentele de actină • au structură asemănătoare celor din fibrele striate: formate din molecule de miozină, fiecare fiind alcătuită din 2 lanțuri grele asociate cu 2 perechi de lanțuri ușoare Diferențe față de fibrele striate: • proiecțiile laterale, corespunzând capetelor moleculelor care proemină lateral, sunt prezente pe toată lungimea filamentelor • au activitate ATP-azică mai redusă

15. c. Corpii denşi • formă lenticulară • reprezintă zone electronodense, care ancorează filamentele subţirişi intermediare, fără a avea raport cu filamentele de miozină • conțin α actinină • se consideră că sunt echivalenţii discului Z. Datorită orientării filamentelor subțiri, în timpul contracției, acestea tracționează corpii denși în diferite direcții, determinând nu doar scurtarea, ci și îngroșarea fibrei.

16. d. Filamentele intermediare • sunt situate între ariile dense şi corpii denşi. • au rol de citoschelet. • alcătuite din: •vimentinaşidesmina în fibrelemusculare netede vasculare •desmina în fibrele musculare dinafara vaselor.

17. Histofiziologie Caracteristicile contracţiei în fibrele musculare netede • Autonomă, SNV având rol de modulare a contracţiei şi nu de iniţiere a ei • Contracția este involuntară, spontană sau la anumiți stimuli: fizici (întindere) sau biochimici (hormoni) • Se realizează prin interacţiunea între actină şi miozină • Particularitatea = o parte dintre punţile transversale ale miozinei sunt permanent ataşate de actină →tonusul intrinsec al muşchiului neted. • Lentă şi prelungită, fibrele sunt într-o stare de tonus permanent • Ritmică, asigurând deplasarea conţinutului în organele cavitare. • Forţa de contracţie este mai redusă, numărul de punţi transversale este mai redus. • Viteza de contracţie este mai redusă, datorită activităţii ATP-azice reduse • F.m.n se pot scurta cu mai mult de 50% din lung. iniţială • Totodată, fibrele devin mai voluminoase în porțiunea centrală

19. Caracteristici ale fibrelor netede Muşchiul neted are capacitate de diviziune şi de regenerare F.m. netedă sintetizează componente ale matricei extracelulare: colagen III, IV, proteoglicani, laminină, elastină. Fibrele musculare netede din peretele arteriolei aferente glomerulare renale (celulele mioepiteloide) secretă renina.

20. Varietăţi ale fibrelor musculare netede • 1. miocitele din pereţii arteriali: • „Celuleramificate”sau„miointimale” cu fenotip dual: secretor, contractil • fusiforme cu extremităţile ramificate: se inseră pe lamelele elastice sau se anastomozează cu cel. din straturile de o parte şi de alta a lamelelor • 2. celulele mioepiteliale: • celule epiteliale cu filamente contractile şi desmozomi • în glandele salivare, mamare, lacrimale, sudoripare • se contractă sub controlul SNV • 3. celulele mioepiteloide: • fusiforme, cu filamente contractile • au capacitate de secreţie endocrină: celulele juxtaglomerulare din arteriola aferentă: secretă renina • 4. miofibroblastele: • asemănătoare fibroblastelor, intervin în cicatrizarea rănilor • fusiforme, conțin miofilamente de actină și corpi denși → capacități contractile

21. Localizareafibrelor musculare netede: • Izolate • Mușchi netezi individualizați • Tunici Fibrele musculare izolate • în ţesutul conjunctiv (stroma) unor organe(prostată, splină) • ţesutul conjunctiv al orbitei

22. Muşchii netezi individualizaţi • muşchiul erector al firului de păr • muşchii irisului: constrictor şi dilatator pupilar • muşchiulciliar

23. Fibre grupate în fascicule • formează tunici (straturi concentrice) în pereţii organelor cavitare: •vase: orientare circulară •segmenteletubului digestiv: longitudinal, circular sau oblic •căile respiratoare: spiralat • tractul genito-urinar: longitudinal, circular

24. Gruparea fibrelor în fascicule Porţiunea centrală, îngroşată, a unei fibre vine în contact cu extremităţile efilate ale fibrelor învecinate. Solidarizarea fibrelor în fascicule este realizată de oreţeade fibre de reticulină care formează manşonul pelucid Se realizează astfel dispunerea cea mai densă

25. Fascicule → Straturi → Tunici

26. Vascularizația mușchiului neted • Fasciculele de fibre musculare netede nu sunt direct vascularizate • Nutriția e mai deficitară decât în mș striat • Sb nutritive difuzează din vasele țes conj din vecinătate

27. Inervația mușchiului neted Se descriu 2 tipuri de mușchi netezi: • Unitari (viscerali) • Funcționează ca un sincițiu • Fibrele musculare nu sunt inervate individual: doar unele celule primesc inervație autonomă, iar depolarizarea se răspândește datorită cuplării electrice a celulelor prin joncțiunile gap • Mușchii unitari au activitate de pacemaker: unele celule le stimulează pe celelalte (ex: celulele interstițiale Cajal din tractul digestiv). • Contracția e ritmică și autonomă, SNV modulează contracția • În: tubul digestiv, uter, ureter • Multiunitari • Fibrele musculare sunt separate și inervate individual → se contractă independent • SNV realizează un control precis al contracției și răspunsul gradual • În: vase, căile aeriene, mușchii irisului

30. Revizie

31. Ţesut muscular neted- col. HE

32. Revizie

40. SISTEMUL CARDIO – VASCULAR

41. Sistemul circulator cuprinde doi constituenţi funcţionali : • INIMA • SISTEMUL VASCULAR A. Sistemul vascular sanguin • Este alcătuit din: • Artere • Capilare • Vene • În cadrul acestui sistem se descriu o circulaţie pulmonară şi o circulaţie sistemică. B. Sistemul vascular limfatic • Cuprinde un ansamblu de capilare şi vase limfatice care drenează limfa şi o deversează în circulaţia venoasă.

44. INIMA 1. Endocardul • tunica internă, care delimitează cavităţile inimii, • este compus din: 1. Endoteliu continuu aşezat pe o membrană bazală. 2. Ţesutul conjunctiv subendocardic Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului 2. Miocardul - tunica mijlocie: ţesut muscular striat cardiac şi numeroase elemente conjunctive de legătură şi vase. 3. Epicardul • ţesut conjunctiv fibro-elastic şi adipos, • vascularizat de vasele coronare şi inervat de plexuri nervoase vegetative • este acoperit la exterior de mezoteliu.

46. SISTEMUL VASCULAR SANGUIN Este un sistem tubular închis Format dintr-o serie de conducte adaptate structural pentru: • Propulsarea şi vehicularea sângelui • Realizarea schimburilor dintre sânge şi ţesuturi Este reprezentat de: • Arterecu diametru descrescător • Capilaresub forma unei reţele vaste • Vene de calibru crescător, care aduc sângele la inimă

48. STRUCTURA HISTOLOGICĂ DE BAZĂ Întregul sistem circulator are o structură de bază comună, compusă din trei tunici concentrice: • Intima • Media • Adventiţia Excepţie fac capilarele formate doar din endoteliu Structura şi proporţia dintre cele 3 tunici este diferită şi caracteristică în funcţie de tipul de vas

49. Intima: • Endoteliu- constituentul esenţial şi permanent al intimei. - epiteliusimplupavimentos: celulele sunt foarte aplatizate şi alungite în axul vasului. • Membrana bazală • Stratul subendotelial - ţesut conjunctiv lax care conţine: fibre colagene, de reticulină, elastice orientate longitudinal și spiralat, fibroblaste (în număr mic) şi fibre musculare netede • Limitanta elastică internă L.E.I. - fibre elastice longitudinale care formează o reţea tridimensională asemănătoare unui tub perforat Media:cantitate variabilă de: • ţesut muscular neted • fibre elastice, cu orientare circulară şi helicoidală care formează lamele elastice. Fibrele musculare şi lamelele elastice sunt solidarizate prin ţesut conjunctiv Capilarele şi venulele prezintă pericite • Limitanta elastică externă L.E.E. – rețea de fibre elastice Adventiţia:ţesut conjunctiv care conţine nervii vasomotori (inervează musculatura netedă) şi vasele de irigaţie (vasa vasorum).