1 / 128

Esen ţa Ereziei

Esen ţa Ereziei. Vezi materiale pe site-ul obinfonet.ro, cursuri, tabara Selimbar. Erezia e o opţiune – o partidă.

gabby
Download Presentation

Esen ţa Ereziei

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Esenţa Ereziei Vezi materiale pe site-ul obinfonet.ro, cursuri, tabara Selimbar

  2. Erezia e o opţiune – o partidă... • Termenul erezie vine de la hairesis(gr.), care înseamnă alegere, opţiune, învăţătură, partidă, grupare cu filosofie proprie. Cuvântul este folosit în NT cu înţelesul de “partidă”. Fapte 5.17, Partida Saducheilor Fapte 15.5, Partida Fariseilor Fapte 28.22, Partida creştinilor... • În general însă prin erezie se înţelege o învăţătură greşită... o abatere de la norma acceptată, un grup care urmează aceea învăţătură.

  3. Învăţăturile dificile ale creştinismului sunt principalele puncte de plecare pentru erezii • Isus: divinitate, umanitate, întrupare • Duhul Sfânt: divinitate, lucrare • Sfânta Treime: unitate, persoană • Scriptura: inspiraţie, autoritate • Omul: natura sa, destinul său, istoria • Biserica: noul popor, relaţia cu Israel • Etica, integrarea în viaţa socială, comunitară

  4. Erezia ca blocaj intelectual • Erezia începe adesea printr-un blocaj intelectual, pentru că nu poate fi înţeleasă o doctrină sau o revelaţie specifică... • Natura lui Isus • Natura Sfintei Treimi • Natura omenirii, destinul omenirii

  5. Ereziile principale în istoria Bisericii primare Ebioniţi Gnostici Montanişti Arieni Apolinarieni Nestorieni Monofiziţi Eutihieni

  6. Erezii legate de natura lui Hristos Ebionism Hristos doar părea să fie divin, el era om Docetism Arianism Hristos este prima creaţie a lui Dumnezeu, dar nu Dumnezeu Hristos doar a părut să fie om, el era divin Apolinarism Hristos nu avea suflet de om, logos-ul divin a venit in trup. Monoarchianism Isus a devenit Hristos, la botez.

  7. Erezii legate de natura lui Hristos Sabelianism Dumnezeu e doar unul, dar a avut trei roluri diferite în istorie. Nestorianism Logos-ul divin a intrat în persoana lui Isus, şi l-a făcut să fie “purtător de Dumnezeu” Eutihianism Natura umană a lui Isus a fost absorbită de Logos-ul divin. Monofizitism Hristos a avut o singură natură, nu două. Monothelitism Hristos a avut o singură voinţă, anume voinţa divină. Adapted from Robert Walton

  8. 325 Isus are aceeaşi natură divină ca Tatăl Precizările conciliilor sec. 4-5 Conciliul din Constantinopole 381 Duhul Sfânt este etern, ca Tatăl şi ca Fiul Conciliul din Niceea Conciliul din Efes 431 Isus este o singură personă, deplin umană şi deplin divină Conciliul din Chalcedon 451 Cele două naturi ale lui Isus, divină şi umană, nu se contopesc

  9. Erezia ca protest şi ca nevoie – o dorinţă de ceva mai bun • Învăţătura greşită porneşte uneori din alte cauze: • dorinţa de protesta faţă de abuzuri, dorinţa de a găsi un răspuns la o nevoie nouă... • Protest împotriva corupţiei şi conducerii Bisericii • Nevoia de o nouă comunitate • Protest împotriva imoralităţii • Nevoie de vindecare, de cunoaştere...

  10. Erezia ca tendinţă spre nou • O tendinţă spre reformă, o dorinţă de a exprima o credinţă mai veche în termeni noi, actuali, care nu sunt însă suficient de bine folosiţi sau înţeleşi... • O tendinţă spre înnoire, spre adaptare culturală

  11. Erezia ca ataşament faţă de un lider • Erezia apare şi printr-un ataşament deosebit faţă de un lider carismatic. Într-un astfel de caz liderul este pe locul întâi, iar învăţătura pe locul doi, orice zice liderul este acceptabil pentru că liderul este un tip fain... • Ataşament sau subjugare? Adesea, apar controlul şi manipularea psihologică. Este nevoie de gândire critică, de analiză “la rece”... Dar ereziile sunt mereu “hot”, la modă...

  12. Erezia ca tendinţă antreprenorială • Dorinţa de putere şi dobândirea cunoştinţei că masele pot fi manipulate: tineri însetaţi de recunoaştere şi glorie • Jim Jones, 1931, pastor la 20 de ani... • SunMyungMoon, 1920, şi-a fondat secta la 25 de ani, în 1945... • Joseph Smith, 1805,fondator la 25 de ani...

  13. Erezia ca o influenţă spirituală negativă • O deschidere spre ocult, conduce la uneori la crearea unei noi religii sau ideologii • Adolf Hitler, Heinrich Himmler • Karl Marx • Joseph Smith?

  14. Erezia ca efect al unei psihologii traumatizate • Lideri influenţi sunt adesea cei cu probleme psihologice: • Paranoia • Schizofrenie • Cultul propriei personalităţi... • Acest tip de lideri au o imaginaţie bogată şi putere de convingere. Ei nu se pot raporta la norme externe, pentru că sunt conduşi de impulsuri interioare extrem de puternice...

  15. Erezia ca organizaţie • O învăţătură greşită este, adesea, doar o caracteristică a unei erezii... Celelalte sunt: • Organizarea fermă, ierarhică, structuri şi politici de promovare individuală • Politica de grup integrat în societate • Conştiinţa de sine a membrilor, valori de grup • Dezvoltarea organizaţiei într-o religie sau “Biserică”

  16. Erezii sau culte? • O erezie este, de obicei, o grupare eronată în interiorul unei Biserici creştine... • Un “cult” este o organizaţie religioasă cu învăţătură eretică, de tip creştin, sau cu învăţătură păgână • Cuvântul “cult”, conform dicţionarului, înseamnă ceva neutru, o închinare, dar a ajuns sinonim cu o închinare mai puţin obişnuită, opusă normelor...

  17. Atenţie! • În România, noţiunile de cult-culte sunt privite ca noţiuni pozitive... iar termenii sectă-secte au conotaţii negative... • În literatura vestică, “cult” este un termen negativ, echivalentul “sectei”... • O sectă este o organizaţie cu învăţătură greşită, eretică.

  18. De vorbă cu un specialist: • W. Martin, Împărăţia Cultelor Eretice, Oradea: Cartea Creştină, 2001.

  19. De vorbă cu W. Martin: • "... Un cult eretic poate de asemenea fi definit ca un grup de oameni adunaţi în jurul unei anumite persoane sau răstălmăciri a Bibliei din partea unei persoane. De exemplu, martorii lui Iehova sunt, în cea mai mare parte adepţi ai interpretărilor lui Charles T. Russell şi J. F. Rutherford. Adeptul Ştiinţei Creştine din zilele noastre este un discipol al lui Mary Baker Eddy şi interpretărilor ei despre Scriptură.

  20. ... Mormonii, după cum singuri admit, aderă la interpretările găsite în scrierile lui Joseph Smith şi Brigham Young... Din punct de vedere teologic, cultele eretice conţin multe deviaţii majore de la creştinismul istoric. Cu toate acestea, în mod paradoxal, adepţii lor continuă să insiste că sunt îndreptăţiţi să fie priviţi drept creştini.” (Împărăţia Cultelor, 11).

  21. De vorbă cu un specialist: • Gordon Lewis

  22. De vorbă cu un specialist: • Gordon Lewis, Confronting the Cults, 4. • O sectă sau cult eretic este orice mişcare care pretinde că se bazează pe Hristos şi Biblie dar distorsionează mesajul creştin prin • A. Surse adiţionale de inspiraţie • B. Înlocuirea adevărurilor de bază cu aspecte secundare.

  23. Controlul persoanei într-o sectă • Controlul purtării - comportament • Controlul informaţiei • Controlul gândirii • Controlul sentimentelor – emoţiilor • BITE: behaviour, information, thinking, emotions

  24. Controlul persoanei într-o sectă • Purtare • Informaţie • Gândire • Sentiment

  25. Caracteristicile “matematice” ale unei secte • + Un document şi un interpret în plus, în afară de Biblie. • - O înţelegere în minus, greşită, despre Isus, Duhul Sfânt, Sfânta Treime. • X Multiplicarea cerinţelor pentru mântuire. • ÷ Împărţirea loialităţilor, de la Dumnezeu şi Biserică, spre un lider anume şi / sau activităţi diferite, conduse de lider.

  26. + Acceptarea unei autorităţi doctrinare extra-biblice • De cele mai multe ori este vorba de o persoană de tip profetic – apostolic şi de scrierile sale care concureazăBiblia. Cf. Adventism: Ellen G. White şiDrama veacurilor ; ŞtiinţaCreştină: Mary Baker Eddy şiCheiaSănătăţiiprinScripturi; Mormoni : Joseph Smith şiCarteaMormonilor, etc. Martorii lui Iehova: Charles Taze Russel şi Studii în Scriptură.

  27. ± O înţelegere în minus despre Isus, Duhul Sfânt, Sfânta Treime. Martorii lui Iehova: Isus este creat, este subordonat Tatălui. Duhul Sfânt este o putere. Mormonii: Isus este spiritul Fiu al lui Dumnezeu, frate cu Satan, care este si el spirit Fiu al lui Dumnezeu.

  28. X Multiplicarea cerinţelor pentru mântuire: Mormoni: • Să crezi în Dumnezeu şi Isus • Să faci binele • Să îţi dezvolţi un caracter moral • Să te pocăieşti de păcate ca să fii iertat prin ispăşirea lui Hristos • Să fii botezat şi să participi la ritualurile mormone • Să răspândeşti credinţa mormonă

  29. ÷ Divizarea loialităţilor: Faţă de Dumnezeu Faţă de lider Faţă de Comunitate Faţă de ierarhie

  30. Caracteristicile sectelor • 1. Un lider carismatic • 2. O revelaţie (mai târziu, un text) • 3. O organizaţie (recrutare) • 4. O opoziţie (contestare, delimitare, exclusivism) • 5. O ocupaţie (identitate, activităţi, etică) • 6. Un sistem de continuare a mişcării • 7. Publicitate

  31. BBC: 5 trăsături ale sectei • Foloseşte coerciţia psihologică în recrutarea, îndoctrinarea şi păstrarea membrilor. • Formează o societate elitistă • Liderul fondator este auto-ales, dogmatic, mesianic, carismatic şi nu dă socoteală. • Strânge fonduri netransparent şi ne-etic. • Fondurile sunt în beneficiul conducătorilor.

  32. Trăsăturile sectelor, cf. C. Dumea • a) Elitism: Un anumit cod de viaţă, ritualuri iniţiatice, probe de admitere (calitate). • b) Contestare şi separare: angajamentpersonalexprimatprinbotez, sau un alt act de cult. Aderarea la sectăimplicăîncetareaapartenenţei la altăorganizaţie

  33. Trăsăturile sectelor, cf. C. Dumea • c) Şefi carismatici: O sectă se cristalizează întotdeauna în jurul unui lider carismatic. • d) Intoleranţă, fundamentalism, schizofrenie de grup • e)Nevoia de autentificare, de confirmare

  34. O viziune ortodoxă asupra sectelor (http://www.razboiulnevazut.com) • 1. Ruptură abruptă cu creştinătatea istorică (lideri noi, documente noi, doctrine noi) • 2. Tendinţa spre perfecţionism (ascetism, sfinţenie, reguli de regim alimentar, sărbători) • 3. Tendinta de a supra-aprecia lucrurile secundare.

  35. O viziune ortodoxă asupra sectelor (http://www.razboiulnevazut.com) • 4. Exclusivism în mântuire (doar ei sunt mântuiţi; sau, fără ei nu poate fi mântuire). • 5. Rol eschatologic central. Secta este convinsă că ea sau reprezentanţii ei au un rol special sau o recunoaştere special în vremea sfârşitului.

  36. Elementele unei secte J.R. Hinnells, The Handbook of Living Religions, 587 Text - revelaţie Fondator Preot Asigură închinarea, relaţia cu Divinul Profet Dă direcţie morală, Comunică Vindecător carismatic, asistă liderul... Specialist teolog, interpretează textul

  37. Sectele - o problemă de limbaj, de vocabular (I)

  38. Sectele - o problemă de limbaj, de vocabular (II)

  39. Sectele - o problemă de limbaj, de vocabular (III)

  40. Sectele - o problemă de limbaj, de vocabular (IV)

  41. Membrul obişnuit al sectelor (cultelor) îşi cunoaşte terminologia destul de bine. Are, de asemeni, o bună cunoaştere a uzajului creştin şi e pregătit să-şi apere inteligent părerile în mai multe domenii teologice. • Sectantul bine antrenat evită definirea termenilor în domenii cum sunt teologia trinitară, divinitatea lui Hristos, doctrina ispăşirii, învierea în trup a lui Isus, mântuirea prin har şi prin credinţă, etc. Sub presiune, el va încerca să folosească termenii în înţeles general acceptat, ortodox, şi nu îşi va defini termenii în mod exact decât dacă va fi silit.

  42. Creştinul bine informat trebuie să caute un punct de separare, de delimitare a părerilor, care este, de obicei, autoritatea Scripturii. • Lucrătorul creştin interesat trebuie să cunoască terminologia sectelor ca să poată înţelege gândirea uunui sectant şi modul în care poate aduce o mărturie relevantă. • (W. Martin, Împărăţia Cultelor, cap. 2)

  43. Contextul marilor erezii creştine moderne: secolele 19 - 20

  44. Contextul marilor erezii creştine moderne: secolul 19 şi apocalipticismul său implicit (teorii „complete” despre existenţă) Revolutia franceză si revolutiile paşoptiste Marxism Mormonism Apocalipticism modern (adventism, martorii lui Iehova) Evolutionism Teoria electromagnetismului, teorica campurilor Mecanica Newtoniana, optică clasică, intelegerea sistemului solar

  45. Realizările din sec. 19 au avut un caracter de teorie completă... • J.C. Maxwell (1931-1879) şi teoria electromagnetismului

  46. I. Newton (1643-1727), Legile mecanicii şi opticii, păreau de nedepăşit, complete

  47. C. Darwin (1809-1882), teoria evoluţionismului, ca teorie globală a apariţiei şi devenirii vieţii

  48. Friedrich Engels (1820-1895) • Karl Marx (1818-1883) • Manifestul partidului comunist (1848) • Das Kapital (1867), teorii complete despre societatea umană

  49. Lord Kelvin(1824-1907) este recunoscut a fi zis, la o adunare a fizicienilor din British Association for the advancement of Science in 1900: „Nu mai este nimic nou de descoperit în fizică, azi. Tot ce mai rămâne de făcut sunt măsurători din ce în ce mai precise." Similar, se spune şi despre A. Michelson.

More Related