Olga Volcovschi Chişinău, 01 decembrie, 2008

1. CONFERINŢA ŞTIINŢIFICO-PRACTICĂ“Tranziţia spre sănătate publică”RAPORT:ORGANIZAREA ŞI EFECTUAREA MĂSURILOR DE SUPRAVEGHERE EPIDEMIOLOGICĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE ÎN MUN.CHIŞINĂU Olga Volcovschi Chişinău, 01 decembrie, 2008

2. Măsurile de combatere şi profilaxie a maladiilor contagioase, elaborate de epidemiologia clasică s-au bazat, în fond, pe măsuri antiepidemice, orientate spre localizarea şi lichidarea focarului şi trecerea treptată la un sistem mai eficient şi modern- supravegherea epidemiologică a bolilor infecţioase. • Realizarea acestor măsuri s-a manifestat prin obţinerea anumitor succese: • eradicarea variolei (a. 1980); • reducerea considerabilă a morbidităţii cauzate de difterie, rugeolă, rubeolă, tusea convulsivă, paludism, etc.

3. Totodată, spre sfîrşitul anilor ’90 ai secolului trecut – începutul secolului curent se atestă apariţia (emergenţa) unor noi maladii infecţioase şi reapariţia (reemergenţa) celor, în combaterea cărora au fost obţinute realizări evidente. • 1. Boli noi: • HIV/SIDA, • Boala Creuzfeldt-Iacob, • Pneumonia atipică, • Gripa aviară, ş. a. • 2.Bioterorismul.

4. Concomitent cu reformele social-politice şi economice din ţară Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat a suportat multiple reforme atât structurale, cît şi funcţionale

5. Etapele de supraveghere epidemiologicăîn mun. Chişinău • Pînă în 1980 – supravegherea epidemiologică la nivel de circumscripţie; • 1980-1992 – optimizarea supravegherii epidemiologice la nivel de teritoriu; • 1992-2008 – organizarea unui sistem unic (integrat) de supraveghere epidemiologică prin comasarea serviciilor sanitaro-epidemiologice raionale (5) şi celui orăşănesc. Urmează o nouă etapă în supravegherea epidemiologică–supravegherea sănătăţii publice, care prevede nu numai supravegherea bolilor transmisibile, dar şi celor netransmisibile.

6. Funcţii suplimentare atribuite Serviciului de Medicină Preventivă în supravegherea bolilor transmisibile, perioada a.a.1992 - 2008 1.Elaborarea actelor normative oficiale noi. • Armonizarea legislaţiei la rigoriile Uniunii Europeane, OMS. • Conlucrarea cu ONG-uri şi societatea civilă. • Elaborarea şi realizarea Programelor naţionale şi municipale (8). • Studii ştiinţifico-practice. • Colaborarea internaţională, etc.

7. Infecţiile dirijabile

8. Spre sfîrşitul anilor ’80 ai secolului XX difteria în municipiu practic a fost eliminată, se înregistrau numai cazuri unice de import. Dar, la începutul anilor ’90 se manifestă tendinţa de creştere a incidenţei prin difterie, care s-a transformat în anii 94-95 în epidemie. În aceşti ani sporeşte şi morbiditatea prin tusea convulsivă, atingînd în anul 1994 indicele de 39,7‰oo.

9. În anul 1996 s-a înregistrat cea mai înaltă morbiditate, cauzată de oreion (350,0%000) în perioada vaccinală (debutul vaccinărilor -1980), iar în ultimele majorări epidemice periodice din anii 2001 şi 2002 incidenţa prin rubeolă şi rugeolă a constituit, respectiv, 239,0%000 şi 95,1 %000 .

10. Morbiditatea multianuală prin unele infecţii dirijabile prin imunizări în perioada anilor 1992-2007 în mun. ChişinăuSporirea epidemică a morbidităţii prin oreion debutează în octombrie 2007 (34 cazuri sau 4,2 0/0000) şi finalizează în iulie 2008 (35 cazuri sau 4.3 0/0000).

11. Cauzele sporirii morbidităţii prin aceste infecţii: • dereglări în asigurarea cu vaccin contra oreionului; • lipsa condiţiilor de transportare, păstrare şi încălcarea cerinţelor de utilizare, care aveau un impact negativ asupra calităţii vaccinurilor; • calendarul naţional de imunizări nu prevedea vaccinarea antirubeolică; • acoperirea vaccinală la un nivel redus- sub 90,0%(anul 1993); • scăderea păturii imune populaţionale

12. La începutul anilor 90 rezultatele supravegherii au început să fie activ utilizate pentru desemnarea problemelor prioritare de sănătate şi elaborarea programelor (naţionale, teritoriale) de combatere şi profilaxie a bolilor infecţioase. Pe parcursul anilor 1992-2008 au fost elaborate programe municipale: • Programele de imunizări (3); • Programele de profilaxie şi combatere a holerei şi BDA (2); • Programe de profilaxie şi combatere a hepatitelor virale B, C, D (2); • Programele de profilaxie a infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală (3); • Programul de profilaxie şi combatere a rabiei; • Programele de control şi profilaxie a tuberculozei (3), etc.

13. Evoluţia epidemică nefavorabilă a difteriei, tusei convulsive, rugeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei virale B a impus necesitatea lansării unor acţiuni intervenţionale suplimentare: 1994 – întroducerea vaccinărilor de rutină contra hepatitei virale B a nou născuţilor;1995 – campaniile de imunizări suplimentare contra difteriei, tusei convulsive, tetanosului; 1996 – Zilele Naţionale de imunizări antipoliomielitice a copiilor de pînă la 5 ani2002 – începutul activităţilor de eliminare a rujeolei, sindromului de rubeolă congenitală şi reducere a incidenţei prin oreion: campania de imunizări antirugeolice şi antirubeolice: prima etapă – a persoanelor de 8-19 ani; a doua etapă – a femeilor de 20-29 ani; – debutul utilizării vaccinului ROR; – întroducerea revaccinării ROR la 6-7 ani;2003 – vaccinarea contra HVB a lucrătorilor din sistemul sănătăţii publice şi instituţiile de învăţămînt medical; – vaccinarea contra HVA, HVB a elevilor din gimnazii şi şcoli-internate;2005 – campania naţională de vaccinare contra HVB a copiilor anii naşterii1988-1992

14. În condiţiile reducerii incidenţei prin infecţiile prevenibileprin imunizări, de rînd cu supravegherea de rutină bazată pe caz, pentru elaborarea unor măsuri de intervenţie operativă se folosesc şi forme active de supraveghere – serosupravegherea: evaluarea imunităţii populaţionale în grupuri ale populaţiei cu ajutorul metodelor imunolojice de laborator.

15. Ca urmare a acţiunilor intervenţionale întreprinse s-a obţinut: – lichidarea incidenţei epidemice cauzate de difterie, rugeolă, rubeolă, oreion, tusea convulsivă, HVB; – menţinerea stării de eliminare a poliomelitei şi tetanosului; – asigurarea păturii imune populaţionale protective

16. Dinamica morbidităţii prin hepatitele virale B,C,D în mun. Chişinău, anii 1990 - 2007

17. La începutul anilor ’90 se manifestă în teritoriu indici sporiţi a morbidităţii şi prin unele infecţii nedirijabile sau social condiţilonate: • Hepatita virală A (170%000); • BDA (732,4%000), inclusiv • Dizenteria acută (332,9%000); • Salmoneloza 123,6%000); • Tuberculoza (68,2%000);

18. Tendinţa generală a procesului epidemic la hepatita virală A în ultimii ani se caracterizează prin reducerea incidenţei cu păstrarea periodicităţii 4-5 ani.

19. Incidenţa cauzată de BDA totdeauna a fost înaltă, fiind menţinută, preponderent, de afectarea prin enterite a copiilor vîrstelor de pînă la 5 ani, cu menţinerea periodicităţii de 8-10 ani.În scopul diminuării morbidităţii prin BDA a fost elaborat Programul teritorial de supraveghere şi control a acestor infecţii,care prevede măsuri de asigurare a inofensivităţii apei potabile, produselor alimentare, familiarizare a populaţiei, alte măsuri cu caracter igienico – sanitar.Însă, multitudinea factorilor şi căilor de transmitere aBDA, prezenţa formelor asimptomatice, cît şi unele particularităţi socio-economice ale mun. Chişinău provoacă dificultăţi în realizarea scopurilor

21. Un prejudiciu extrem de grav, din punct de vedere epidemiologic, prezintă enteritele cu cota medie 87% pe a.a.2002-2007, care în 66,8% se înregistrează printre copiii vârstei 0-5 ani.

22. În anul curent s-a intensificat procesul epidemic la BDA virotice

23. În scopul ameliorării situaţiei epidemice cauzate de infecţia enterovirală, Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat mun. Chişinău a asigurat: • Organizarea şi petrecerea seminarelor de instruire metodică pe tema „Infecţia enterovirală,etiologia, epidemiologia, formele clinice, măsuri deprofilaxie” cu personalul medical din toate IMSP din teritoriu. • Spitalizarea maximală a bolnavilor cu sindrom de meningită seroasă enterovirală. • Evaluarea corespunderii diagnosticului de IEV definiţiei de „caz standart” (ord. MS al RM nr.385 din 12.10.07 „Cu privire la aprobarea definiţiilor de caz pentru supravegherea şi raportarea bolilor transmisibile în RM”).

24. Utilizarea metodelor de laborator serolologice, virusologice, inclusiv prin contractarea efectuării investigaţiilor de laborator cu instituţiile abilitate. • Recepţionarea zilnică prin telefon a informaţiei despre cazurile de IEV, meningită seroasă de la dispeceratul CMP şi întreprinderea acţiunilor de supraveghere medicală după contactaţi. • Monitorizarea permanentă a situaţiei epidemiologice cauzată de IEV şi informarea organelor superioare. • Organizarea depistării active a bolnavilor cu IEV de către medicii de familie, consultaţia şi tratamentul la domiciliu a bolnavilor cu manifestări minore şi medii sub supravegherea medicului infecţionist.

25. Activizarea lucrului de propagare a modului sănătos de viaţă la compartimentul nominalizat prin familiarizarea populaţiei despre măsurile de profilaxie a infecţiilor enterovirale prin utilizarea diferitor metode de informare şi comunicare (mese rotunde, pliante, emisii la radio, TV).

26. Referitor la maladiile social condiţionate: o situaţie alarmantă rămîne a fi cea cauzată de tuberculoză. Este recunoscut, că tuberculoza nu poate fi prevenită prin imunizări . Ultima declaraţie din 22.10.2007 a Biroului European a OMS la Koch-Metichnicov-Forum este: “Toţi împotriva tuberculozei!”

27. Dinamica multianuală a morbidităţii prin TB în mun.Chişinău pe anii 2001-2007.

28. Anual creşte afectarea prin TB a sexului frumos: de la 25% în a. 2001 până la 33,2 % în a. 2007. Situaţia epidemiologică rămâne agravată, deoarece conform OMS situaţia se socoate favorabilă cînd se înregistrează un bolnav bacilifier la un million de populaţie (în mun.Chişinău în a. 2007s-au aflat la evidenţă 529 pacienţi baciliferi.) • Preponderent e afectată de TB vârstă tînără, vârsta aptă de muncă; în 90% de la 18-59 ani.

29. Beneficiul activităţii Serviciului de Medicină Preventivă municipal • Stabilitate epidemiologică în municipiu. • În prezent nu se înregistrează cazuri de poliomielită, nu sedepistează cazuri de difterie, tularemie, antrax, bruceloză, holeră, febra tifoidă, rubeolă congenitală, rabie, tifos exantematic, hepatită E, etc. • S-a redus de 12 ori morbiditatea prin hepatitele virale, esenţial a rubeolei şi rugeolei, este în diminuare morbiditatea prin salmoneloză, NAG-infecţie, tusea convulsivă, scarlatină.

30. Propuneri de fortificare a sistemului intervenţional de supraveghere: • Menţinerea nivelului de acoperire vaccinală contra infecţiilor prevenibile prin imunizări în conformitate cu recomandările OMS, obiectivele PNI pentru anii 2008-2010; • Supravegherea circulaţiei agenţilor cauzali a difteriei, poliomielitei în populaţie şi mediul ambiant; • Supravegherea epidemiologică a poliomielitei bazată pe depistarea activă a cazurilor de paralizie acută flască (PAF); • Extinderea vaccinărilor anti HVA şi anti HVB în alte contingente de populaţie; • Fortificarea supravegherii TB prin suplimentarea strategiei DOTS cu măsuri de depistare a tuberculozei în stadii incipiente, suport social pacienţilor; • Supravegherea epidemiologică bazată pe depistarea precoce a cazurilor, identificarea grupurilor de populaţie cu risc sporit de molipsire, detectarea şi prevenirea erupţiilor epidemice; • Dezvoltarea activităţilor de implementare a Regulamentului Sanitar Internaţional (2005), orientate la prevenirea, protecţia, controlul şi facilitarea elaborării răspunsului de sănătate publică la răspîndirea internaţională a unei maladii.

31. PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI PROFILAXIA MALADIILOR • Conceptul de profilaxie a maladiilor contagioase şi necontagioase a devenit o preocupare dominantă pentru majoritatea ţărilor şi a OMS. • Promovarea principiului profilactic în RM şi municipiu, de asemenea se prezintă ca unul din cele prioritare pentru sănătatea publică. Un rol important în menţinerea şi ameliorarea stării de sănătate îi revine Medicinii Preventive.

32. Mulţumesc pentru atenţie!