Metabolismul bazal
This presentation is the property of its rightful owner.
Sponsored Links
1 / 18

Metabolismul Bazal PowerPoint PPT Presentation


  • 83 Views
  • Uploaded on
  • Presentation posted in: General

Metabolismul Bazal. cuprinde ansamblul modificărilor energetice desfăşurate în organismul pus în condiţii de bază, adică în condiţii în care energia este utilizată în exclusivitate pentru întreţinerea vieţii (a funcţiilor de bază), cu suprimarea oricărei cheltuieli suplimentare.

Download Presentation

Metabolismul Bazal

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author.While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

Presentation Transcript


Metabolismul bazal

Metabolismul Bazal


Metabolismul bazal1

cuprinde ansamblul modificărilor energetice desfăşurate în organismul pus în condiţii de bază, adică în condiţii în care energia este utilizată în exclusivitate pentru întreţinerea vieţii (a funcţiilor de bază), cu suprimarea oricărei cheltuieli suplimentare.

corespunde cheltuielii energetice necesare mentinerii unor activitati fiziologice de baza: respiratia, activitatea inimii, functia rinichiului, activitatea cerebrala, echilibrul termic, echilibrul osmotic (al presiunii).

19% din aceasta energie este folosită pentru necesitatile metabolice ale sistemului nervos, 29% este utilizata de ficat, 10% de catre inima, 7% de catre rinichi, 18% de catre muculatura.

Metabolismul bazal


Valoarea metabolismului bazal

Valoarea metabolismului bazal

reprezintă energia consumată în condiţii bazale şi este pentru un adult de circa 1 500—2 000 calorii/24 ore, 1 calorie/kg corp/oră, 1 000 calorii/ 1 m2 de suprafaţă corporală/24 ore sau

10 calorii/l cm înălţime/24 ore.

rata metabolismului bazal la adultul normal este in medie de 70 kcal/ora (aproximativ 65-70 % din cheltuiala energetica totala). Pentru barbati valoarea calculata a metabolismului bazal este de 1 kcal/ora/kgcorp, iar la femei este de

0,9 kcal/ora/kgcorp.


Factorii care condi ioneaz consumul energetic al organismului

Factorii care condiţionează consumul energetic al organismului:

  • varsta

  • climatul

  • creşterea

  • sarcina

  • alăptarea


Metabolismul bazal

-  varsta: copii si adolescentii au un metabolosmul bazal mai crescut decat la adulti pentru ca sinteza substantelor organice noi si termoloza este mai intensa deoarece ei fac multa miscare-  climatul: frigul intensifica cresterea consumului metabolosmului bazal, mai ales la copii-  cresterea: - sarcina: datorita dezvoltarii fatului, a placentei si a anexelor sale, precum si dezvoltarea mase corporale a mamei nevoile energetice cresc cu 20-25%; in I trim 150 Kcal/zi, iar in alII-lea si al III-lea trim 350 Kcal/zi -  alaptarea: in aceasta perioada creste consumul energetic cu 10-20%  (750 Kcal/zi) datorita efortului organismului pentru secretiei si preparea laptelui


Formula de calcul a metabolismului bazal

Formula de calcul a metabolismului bazal

Formula Harris-Benedict - este bazata pe varsta (V), greutate (G), inaltime (I)

  • pentru femei (kcal): 655 + (9,56 x G) + (1,85 x I) - (4,68 x V)

  • pentru barbati (kcal): 655 + (13,75 x G) + (5 x I) - (6,78 x V)

    Formula Mifflin-St.Jeor - pentru adulti cu varsta cuprinsa intre 19-78 ani

  • pentru femei: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) - 161

  • pentru barbati: (10 x G) + (6,25 x I) - (5 x V) + 5


Meniul pe o saptamana

Meniul pe o saptamana


Chetuielile energetice determinate de activitatea fizica

Chetuielile energetice determinate de activitatea fizica

  • Contributia activitatii fizice la energia totala variaza in limite foarte mari: de la 10% la persoanele imobilizate la pat, la peste 50% la persoanele foarte active, cum sunt sportivii. Cheltuiala de energie include atat energia consumata voluntar, cat si involuntar in activitati precum masticatia, deglutitia (inghitirea), mentinerea posturii.

    Factorii care influenteaza energia cheltuita in cursul activitatii fizice depind de:

  • 1. Tipul activitatii fizice desfasurate

  • Pentru o persoana consumul energetic este:

  • in timpul somnului 1,2 kcal/min

  • in repaus - 1,3 kcal/min

  • in timpul spalatului si imbracatului - 2,4 kcal/min

  • in timpul activitatilor casnice (ex. calcatul rufelor) - 2,9 kcal/min

  • efort fizic usor (plimbare) - 3,1 kcal/min

  • dintre profesii, cea mai "economica" este cea de pictor - 3,5 kcal/min; cele mai multe calorii sunt consummate de taietorii de copaci (10,3 kcal/min)

  • activitatea sportica cu cel mai mic consum energetic este biliardul (1,8 kcal/min), iar mai intense sunt tenisul (7,1 kcal/min), inotul, schiatul (14 - 15 kcal/min)

  • alergatul cu viteza de 20 km/ora timp de 5 min, poate determina un consum de aproximativ 20 kcal/min

  • Calculul aportului caloric:

  • - activitate sedentara 25-30 kcal/kgcorp/zi

  • - activitati fizice usoare 30-35 kcal/kgcorp/zi: functionari, avocati, medici, profesori, informaticieni, arhitecti

  • - activitati fizice medii 36-40 kcal/kgcorp/zi: muncitori din industria usoara, studenti, munci agricole mecanizate, comercianti, militari

  • - activitati fizice mari 41-45 kcal/kgcorp/zi: munci agricole nemecanizate, forestieri, mineri, turnatori, dansatori, unele sporturi de performanta

  • - activitati fizice exceprionale > 45 kcal/kgcorp/zi: taietorii de lemne, pietrari, maratonisti, boxeri, canotori

  • 2. Sexul - in general, barbatii desfasoara o activitate fizica mai intense, au o suprafata corporala mai mare si o proportie crescuta de masa musculara comparativ cu femeile.

  • 3. Varsta - inaintarea in varsta este asociata cu reducerea nivelului activitatii fizice, scaderea masei slabe si cresterea adipozitatii.

  • Nevoile energetice sunt mai mari in perioadele de crestere; astfel, nou-nascutii necesita 115 kcal/kcorp; sugarii necesita aproximativ 105 kcal/kgcorp, copii intre 1-10 ani necesita aproximativ 80 kcal/kgcorp.

  • De asemenea si adolescentii au necesar caloric crescut (pentru fete 38 kcal/kgcorp si pentru baieti 45 kcal/kg corp).


Valoarea energetic a alimentelor

Prin valoarea energetică a unui aliment, se exprimă potenţialul nutrienţilor săi de a furniza energie. Această energie latentă din aliment se transformă în corpul nostru în energie activă, pe care organismul o foloseşte în procesele sale (creştere, metabolism, construcţii, etc.). Dacă această energie este în surplus, organismul o depozitează sub forma unor substanţe temporar inactive din punct de vedere energetic, dar cu un potenţial caloric deosebit de mare, atunci când aceştia se activează. Compuşii care formează depozitele energetice disponibile ulterior, nu sunt altceva decât grăsimile care formează ţesutul adipos.

Valoarea energetică a alimentelor


Metabolismul bazal

Pentru nutrienţi, dar şi pentru metabolism, unitatea de măsură a valorii energetice este caloria şi multiplul său; kilocaloria.  Pentru omul modern, problema valorii energetice a alimentelor se pune în mod diferit faţă de cel al omului generaţiilor trecute. S-a constatat că efortul fizic a scăzut în ultima sută de ani, cu mai bine de 150 de ori, ceea ce înseamnă că şi nevoile energetice ale omului s-au micşorat în mod simţitor. Cu toate acestea, ca un paradox al societăţii moderne, hrana a devenit mai bogată în calorii faţă de cea din trecut. Nu este de mirare că,  în aceste condiţii, obezitatea dar şi alte boli (diabet, afecţiuni cardiovasculare, boli hepato-biliare, etc.) au cunoscut o creştere spectaculoasă.Valoarea energetică a nutrienţilor alimentari nu depinde numai de potenţialul caloric al acestora. Anumite substanţe purtătoare de energie se absorb mai rapid, în timp ce altele trec în fluxul sanguin mai încet. Compuşii din alimente care se absorb repede şi care aduc corpului un val uriaş de energie într-un timp scurt, sunt ce-i mai dăunători sănătăţii omului. Aceste adevărate "bombe calorice" sunt compuse din concentrate, aşa cum sunt glucidele cu absorbţie rapidă, produsele rafinate (făină albă, zahăr) sau grăsimile alimentare, ori, şi mai periculos, din amestecul acestora.  Necesarul caloric trebuie să se stabilească în funcţie de vârstă, tip de efort, starea de sănătate. În general, un adult care nu depune o muncă fizică deosebită, are nevoie pentru fiecare kilogram al corpului său, de aproximativ 35 kilocalorii zilnic.


R olul energetic al glucidelor proteinelor lipidelor etc

Rolul energetic al glucidelor, proteinelor, lipideloretc.

  • Funcţionarea celulei pretinde o anumită energie, o cantitate variabilă necesară îndeplinirii funcţiilor acesteia. Există diferite forme de stocare a energiei. Aceste surse, care sunt alcătuite în mare parte din alimente, permit furnizarea continuă de energie către toate celule corpului.

    Energia este preservată de:

  • glucide, lipide, proteine, săruri, mibnerale metale, oligoelemente, vitamine.


Glucidele

Constituientul de bază al glucideloe este glucoza. Glucoza în sine, deci, hidratul de carbon care este cel mai bine asimilat şi acre degajă o cantitate importantă de energie. Măsurarea valorii energetice a glucozei: C6H12O6+6O2-CO2+6H2O

Energia eliberată:

(28co+0)- (0+0)=2860kj

Un mol de glucoză eliberează 2860 kj, dar C6H12O6=180 g/mol de unde rezultă că

1 gr glucide=2860 /180=17 kj.

Glucidele


Lipidele

Grăsimile sunt substanţe organice produse atât în regnul animal, cât şi în cel vegetal.

Valoarea energetică a lipidelor este de două ori mai mare decât a proteinelor şi a glucidelor. Ele se descompun din acizi graşi şi glicerină. Bila transformă grăsimile insolubile în grăsimi solubile prin descompunerea acizilor graşi, condiţie indispensabilă a trecerii lor în sânge.

Lipidele


Proteinele

Sunt din punct de vedere chimic compuşi macromoleculari naturali cu structură polipeptidică, care prin hidroliză formează aminoacizi. Ele conţin pe lângă carbon, hidrogen, oxigen, azot, sulf, potasiu şi halogeni.

1g de proteine eliberează 4kcl.

Alimentaţia raţională recomandă ingerarea în 24 ore a 1g de proteine la 1kg de greutate corporală. Aşadar, o persoană cu masa corpului de 70 kg are nevoie zilnic de 70 g de proteine. Cantitatea consumului de proteine variază la copiii, femei însărcinate etc.

Valoarea energetică a proteinelor trebuie să constituie 10-15% din totalul de calorii pe care îl conţine raţia alimentară.

Proteinele


Clasificarea alimentelor

CLASIFICAREA ALIMENTELOR


P lan de mbun t ite a regimului de via

Plan de îmbunătăţite a regimului de viaţă

Mananca mai putin si cat mai sanatos, fa sport ;

Regim care sa cuprinda toate categoriile de alimente, este un adevarat regim pe viata.

Pentru un organism sanatos, alimentatia trebuie sa fie normocalorica, chiar cu restrictii calorice bine echilibrate, cu conditia sa contina numai atatea calorii cat sunt necesare organismului, in functie de ritmul de consum pentru fiecare varsta, de efortul fizic si intelectual depus;

Se reduc din alimentatie prajelile, laptele gras, sarea, biscuitii, produsele de patiserie si dulciurile concentrate care solicita prea mult pancreasul, gogosile, pizza, dulceturile, cremele, ciocolatele, inghetatele, condimentele iuti (piper, mustar) si chiar painea alba.


Metabolismul bazal

NB!


A efectuat ciubotaru veronica

A efectuat: Ciubotaru Veronica


  • Login