BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ ROMÂNIA IUNIE 2002

1. BAROMETRUL DE OPINIE PUBLICĂ ROMÂNIAIUNIE 2002 • FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISĂ • ROMÂNIA Institutul de Marketing şi Sondaje - IMAS Str. Sfinţii Apostoli, nr. 44, sector 5, Bucureşti Tel 01-355.45.00 / Fax. 01-355.45.08 e-mail: office@imas-inc.com Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

2. Cuprins Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

3. Barometrul de opinie publicăReforma instituţională Sondajul din iunie 2002 continuă temele majore ale Barometrelor din 1998 - 2002 dar sunt abordate şi teme noi. Principala temă de cercetare a acestui val de cercetare o constituie instituţiile şi reforma instituţională. Eşantionul prin care sunt culese datele a inclus 2212 persoane, schema de eşantionare folosită fiind similară celor folosite anterior. Principalul motiv al menţinerii unui volum extins al eşantionului a fost acela de a obţine sub-eşantioane reprezentative (chiar dacă la un nivel mai scăzut de reprezentativitate decât eşantionul naţional) pe fiecare dintre cele 8 regiuni istorice ale ţării: Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Crişana-Maramureş, Transilvania, Bucureşti. Se creează în acest fel o bază solidă pentru cercetări şi acţiuni sociale de tip regional. Pentru realizarea primului şi a celui de-al doilea val al cercetării din 2002 au fost selectate, pe bază de licitaţie, institutele de cercetare Institutul de Marketing şi Sondaje - IMAS şi Metro Media Transilvania - MMT. Textele de interpretare, semnate de membri ai juriului, comunică principalele concluzii rezultate din analiza datelor cuprinse în capitolul de referinţă. Argumentarea tehnică, de detaliu, nu este inclusă în textele respective, destinate cititorului nespecialist în analiza datelor sociale. Fiecare dintre autori poate oferi, la cerere, detalierile cantitative ale interpretării pe care o susţine. Juriul Barometrelor de Opinie Publică este format din profesori şi cercetători specialişti în ştiinţele sociale: Gabriel Bădescu, Ionica Berevoiescu, Mircea Comşa, Cristian Pîrvulescu, Manuela Stănculescu. Coordonator de Program: Ovidiu Voicu Tel. (40) -21 - 212 11 01, 212 11 02, 212 11 03, 212 11 04, 212 11 05; Fax. (40) - 21 - 212 10 32 E-mail: ovoicu@son.ro Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

4. Barometrul de opinie publică- scurt istoric - Programul “Barometrul de Opinie Publică - BOP” a fost iniţiat de Fundaţia pentru o Societate Deschisă în anul 1994. Începând cu anul 1997 au fost adăugate diferite module pe teme specifice iar din 1998 întregul chestionar a fost axat pe o anumită temă (Resurse umane pentru reformă, Mod de viaţă şi structură socială, Integrarea Europeană, Instituţii şi reformă instituţională). Anumite întrebări au fost menţinute în toate chestionarele pentru a avea o privire dinamică a realităţii sociale. Selecţia finală a itemilor de chestionar şi forma lor este realizată de juriu. Schema de eşantionare folosită pentru selecţia persoanelor a fost standardizată începând cu anul 1995, fiind astfel posibilă compararea datelor de la diverse valuri de cercetare. Schema standard de eşantionare a fost realizată de prof. univ. dr. Dumitru Sandu. Culegerea datelor este realizată de institute de sondare a opiniei publice din România, selecţia acestora fiind realizată în fiecare an de către Juriul BOP. Corectitudinea culegerii datelor este analizată de către alt institut de sondare, institut ales tot pe bază de licitaţie. O altă verificare a calităţii datelor este realizată de juriu prin compararea structurii eşantionului cu datele CNS şi prin analiza consistenţei relaţiilor dintre date. Accesul la datele BOP este liber şi gratuit pentru toţi cei interesaţi. Bazele de date, caietele cu rezultate şi chestionarele pot fi consultate la adresa de internet www.osf.ro. Numărul de cercetări realizate în fiecare an a variat de la 4 (1994 - 1995 şi 1997) la 3 (1996) respectiv 2 (1998 - 2001). Până în anul 1997 chestionarul avea o durată medie de aplicare de 30 minute iar volumul eşantionului de aproximativ 1200 persoane. Începând cu anul 1998 s-a mărit volumul eşantionului (1800 – 2200 subiecţi) şi numărul de itemi culeşi (durata medie de aplicare a chestionarului fiind de 60 minute). Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

5. Barometrul de opinie publică- descrierea sistemului actual - Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

6. Metodologia cercetării • Volumul eşantionului: 2212 persoane de 18 ani şi peste • Tipul eşantionului: eşantion stratificat, probabilist, tri-stadial • Criterii de stratificare: 18 arii culturale grupate pe provincii istorice, mediu rezidenţial (urban - rural), mărimea localităţilor urbane (4 tipuri), gradul de dezvoltare al localităţilor rurale (3 categorii). • Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (117), a punctelor de eşantionare (secţii de votare, 199) şi a persoanelor. Pentru selecţia persoanelor au fost utilizate în principal ultimele liste electorale. • Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3 %. • Validare: eşantionul a fost validat pe baza datelor INSSE şi a Recensământului populaţiei 1992. • Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări). • Interviurile s-au desfăşurat la domiciliile subiecţilor. • Listele cu personalităţi politice au fost întocmite de juriu. • În acest caiet datele sunt prezentate selectiv. Cei interesaţi de celelalte întrebări din chestionar sau de analize cu variabilele utilizate pot accesa baza de date la adresa Internet menţionată anterior. • Ancheta de teren: 1-15 iunie 2002. Prelucrare statistică şi prezentare grafică: • Mircea Comşa Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

7. satisfacţie generală satisfacţie comunitară optimism Încotro ne îndreptăm Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

8. Încotro ne îndreptăm Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

9. Încotro ne îndreptăm Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

10. Încotro ne îndreptăm Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

11. Încotro ne îndreptăm Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

12. Încotro ne îndreptăm Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

13. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită? dinamică 1996-2002 Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

14. Cât de mulţumit sunteţi, în general, de felul în care trăiţi? dinamică 1996-2002 Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “non-răspunsuri”. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

15. Cum este viaţa dvs. în prezent, comparativ cu cea de acum un an? dinamică 1996-2002 Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “non-răspunsuri”. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

16. Cum credeţi că veţi trăi peste un an? dinamică 1996-2002 Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “non-răspunsuri”. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

17. Cât de mulţumit sunteţi de ...? Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu”, “nu răspund” şi “nu e cazul”. Dumneavoastră credeţi că se poate avea încredere în cei mai mulţi dintre oameni? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

18. încrederea în instituţii evaluarea performanţei guvernării relaţia stat - individ Cetăţeni şi instituţii Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

19. Cetăţeni şi instituţii Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

20. Cetăţeni şi instituţii Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

21. Cetăţeni şi instituţii Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

22. Cât de mulţumit sau nemulţumit sunteţi de activitatea Guvernului în legătură cu … ? Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “nu ştiu” şi “non-răspunsuri”. dinamică 1996-2002 Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

23. Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii …? Cifrele reprezintă procente. Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de “nu ştiu” şi “non-răspunsuri”. dinamică 1996-2002 Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

24. Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţioneazăeconomia de piaţă în România? Cât de mulţumit sunteţi de modul în care funcţioneazădemocraţia în România? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

25. Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000), credeţi că protecţia socială ...? Gândiţi-vă la situaţia României de când actualul Guvern a venit la putere (decembrie 2000), credeţi că situaţia economică a ţării ...? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

26. Dar în anul care vine, credeţi că protecţia socială ...? Dar în anul care vine, credeţi că situaţia economică a ţării ...? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

27. Credeţi că statul trebuie să intervină în foarte mare măsură, în mare măsură, în mică măsură sau deloc în … ? Diferenţa până la 100% o reprezintă cei fără opinie. dinamică 1999-2002 Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

28. Care din afirmaţiile următoare sunt mai aproape de părerea dvs. ? Datele reprezintă %. În ce măsură credeţi că ...? Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

29. comportamentul cetăţenilor cultură politică participare politică Participare şi cultură politică Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

30. Participare şi cultură politică Democraţia presupune existenţa unor anumite instituţii şi reguli formale (legi şi reguli), dar, într-o măsură însemnată, şi a unor atitudini, valori, norme şi cunoştinţe specifice în rândul cetăţenilor. Apariţia acestor atribute culturale este de regulă dificilă şi lentă, şi constituie unul dintre motivele pentru care transformarea societăţii româneşti, de tip totalitar în 1989, într-o societate democratică, este departe de a fi completă. Care sunt trăsăturile ideale ale cetăţenilor unei societăţi democratice, şi cum sunt situaţi românii în raport cu acest ideal? Cine sunt cei care prin modul în care se raportează la sistemul politic sunt asemănători şi cine sunt cei diferiţi faţă de membrii unor democraţii consolidate? Cum diferă “bunii democraţi” de ceilalţi din punctul de vedere al nivelului de educaţie, al vârstei, al tipului de localitate, dar şi al preferinţelor pentru partide şi personalităţi politice? Studiile asupra societăţilor în curs de democratizare converg asupra faptului că susţinerea de ansamblu a modului de guvernare democratic, dublată de respingerea unor alternative nedemocratice, constituie un element important al unei culturi politice favorabile consolidării democraţiei. În acest sondaj, 72% dintre respondenţi afirmă că democraţia este forma cea mai bună de conducere în stat, faţă de 13% care îşi afirmă preferinţa pentru un alt tip de conducere, şi 15% care nu au nici o opinie. Proporţia celor care îşi exprimă preferinţa faţă de o guvernare democratică este mai mare în rândul celor care au un nivel ridicat de educaţie (90% pentru cei care au studii superioare, faţă de 38% dintre cei care nu au absolvit nici o şcoală), a celor de sex masculin (76% pentru bărbaţi faţă de 68% pentru femei), a celor care locuiesc în oraşe mari (80% în oraşele cu peste 100 de mii de locuitori, faţă de 65% în localităţile rurale cu un grad de dezvoltare mediu sau submediu). Diferenţele de vârstă între cei care preferă o guvernare democratică, faţă de cei care preferă alt tip de guvernare, nu sunt semnificative statistic (pentru p = 0,05). Din punctul de vedere al preferinţelor politice, categoria celor care declară că în eventualitatea unor alegeri ar vota cu Partidul România Mare se distinge printr-o proporţie mai scăzută de susţinători ai democraţiei (63%, faţă de 72%, proporţia din eşantion), şi, mai ales, printr-o proporţie mai mare a celor care îşi exprimă preferinţa pentru un alt tip de guvernare (26%, faţă de 10% în rândul celor care susţin PSD, 8% PNL, respectiv 7% PD). Diferenţe asemănătoare există şi între cei care declară că ar vota pentru Corneliu Vadim Tudor, şi cei care ar vota pentru un alt candidat: dintre cei dintâi, 61% susţin un regim democratic (faţă de 73% în cazul lui Ion Iliescu, şi peste 85% în cazul lui Adrian Năstase, Traian Băsescu, Valeriu Stoica şi Gyorgy Frunda), iar 26% susţin un alt tip de guvernare decât cel democratic (faţă de 13%, valoarea pe eşantion). Democraţia presupune interes şi informare din partea cetăţenilor faţă de politică, şi, într-o măsură importantă, disponibilitatea acestora de a se implica activ în acţiuni care vizează influenţarea proceselor politice, atât la nivel local cât şi naţional. Pentru a surprinde sintetic aceste atribute pro-democratice, am construit un indice care combină răspunsurile la mai multe întrebări din chestionar. Indicele ia valori mari atunci când respondenţii afirmă că s-ar putea opune unei hotărâri a guvernului care îi dezavantajează, că s-ar opune unei decizii nefavorabile luate de primărie, deasemenea, atunci când îşi declară interesul faţă de politică, afirmă că oricine poate să “participe la rezolvarea treburilor ţării”, consideră că implicarea în politică nu este în mod necesar urmarea dorinţei de câştig personal, şi sunt de părere că participare la vot este o datorie a fiecărui cetăţean. Astfel, valorile mari ale indicelui indică un nivel ridicat de interes şi implicare în raport cu procesele democratice. Acest indicator ia valori mai ridicate în rândul respondenţilor cu un nivel de educaţie mai înalt, al celor de sex masculin, şi al tinerilor. Valorile sale nu diferă semnificativ în funcţie de mărimea localităţii, regiunea cultural istorică în care se găseşte aceasta, şi nici în funcţie de preferinţele politice ale subiecţilor. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

31. Participare şi cultură politică O cultură politică a democraţiei presupune şi un nivel ridicat de toleranţă faţă de grupurile etnice sau confesionale minoritare, şi mai general, faţă de cei care exprimă preferinţe diferite de cele ale majorităţii. Una dintre modalităţile prin care poate fi estimat gradul de toleranţă, şi care este folosită şi în acest sondaj, este aceea de a-i întreba pe subiecţi dacă ar fi de acord să aibă ca vecini persoane aparţinând diferitelor grupuri minoritare. Am combinat informaţia rezultată din aplicarea a nouă întrebări de acest gen într-un indicator care exprimă numărul de răspunsuri afirmative. În acest fel, valorile ridicate indică un nivel ridicat de acceptare al persoanelor aparţinând unor grupuri minoritare--numărul 9 corespunde unui nivel maxim, iar numărul 0 unui nivel minim. Valoarea medie a acestui indicator este de 6,7 pentru întreg eşantionul. În cazul celor tineri, al persoanelor cu un nivel ridicat de educaţie, al celor care locuiesc în oraşe mari şi al celor care locuiesc în Transilvania (incluzând Banatul), valorile medii sunt mai ridicate. În acelaşi timp, pentru cei care au un nivel scăzut de educaţie, sunt mai în vârstă, locuiesc în mediul rural sau într-o localitate din Moldova, valorile medii sunt mai scăzute. Persoanele care afirmă că ar vota cu PSD, precum şi cele care ar vota cu PRM, tind să aibă valori mai scăzute decât cele care ar vota cu PNL, PD sau UDMR. Un alt aspect care defineşte o societate democratică este prezenţa unui nivel ridicat de participare politică. Participarea este un ingredient esenţial al proceselor democratice întrucât constituie un mijloc prin care cetăţenii îşi fac cunoscute preferinţele celor care iau decizii de interes public, şi îi motivează să le ia în considerare. Votul este una dintre formele importante de participare, şi, adesea, pentru publicul larg, singura modalitate de a influenţa deciziile celor care guvernează. Datele acestui sondaj permit însă studiul a altor două forme de participare politică, frecvent întâlnite în societăţile democratice: semnarea de petiţii şi participare la demonstraţii legale de protest. În eşantion, 8% dintre respondenţi afimă că au semnat o petiţie, iar 11% au participat la demonstraţii legale. În democraţiile consolidate proporţiile corespunzătoare sunt mult mai ridicate: cel mai adesea depăşesc 50% pentru semnarea de petiţii--iar pentru Canada, Marea Britanie, Statele Unite şi Suedia depăşesc 70%--, respectiv 30% pentru participarea la demonstraţii. Un motiv pentru care aceste valori sunt scăzute în cazul României este prezenţa redusă a unor organizaţii, formale sau informale, care să solicite cetăţenilor să semneze petiţii sau să participe la demonstraţii. Se pune atunci întrebarea, cât de mulţi sunt cei care ar fi dispuşi să participe în aceste moduri, şi cine sunt aceştia, în condiţiile în care li s-ar cere acest lucru? Datele indică faptul că 17% dintre respondenţi ar accepta să semneze o petiţie, iar 20% ar accepta să participe la o demonstraţie, proporţii care, şi de această dată, disting România faţă de societăţile vestice prin valori scăzute. Un nivel de educaţie redus este asociat unor valori şi mai mici ale disponibilităţii de participare decât cele de pe ansamblul eşantionului: respondenţii care nu au absolvit nici o şcoală sunt unanimi în respingerea posibilităţii de a semna petiţii--fapt care nu e cu totul surprinzător pentru persoane care probabil nu ştiu citi sau scrie--, dar şi a celei de a participa la demonstraţii. Persoanele din mediul rural, cele care sunt mai în vârstă, precum şi cele care declară că ar vota cu PSD, UDMR sau PRM, se disting printr-o disponibilitate de a participa mai scăzută decât cea medie, din populaţie. Gabriel Bădescu Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

32. Cât de des ...? Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu”, “nu răspund” şi “nu e cazul”. Care dintre părerile de mai jos sunt adevărate pentru dvs. şi care nu? Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

33. Dvs. aţi participat deja la ...? % DA Dar aţi mai participa la ...? % DA Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

34. Dacă guvernul ar lua o hotărâre care îi afectează negativ pe cei ca dvs., credeţi că ... ? Dacăprimăria ar lua o hotărâre care îi afectează negativ pe cei ca dvs., credeţi că ... ? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

35. Ce formă de conducere în stat credeţi că este cea mai bună: democraţia sau o altă formă de conducere? După părerea dumneavoastră ...? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

36. V-ar deranja să aveţi ca vecini …? Diferenţa până la 100% o reprezintă cei fără opinie. V-ar deranja să aveţi ca vecini …? Diferenţa până la 100% o reprezintă cei fără opinie. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

37. În ce măsură credeţi că ...? Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”. După părerea Dvs....? Diferenţa până la 100% este reprezentată de “nu ştiu” şi “nu răspund”. Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

38. Reforma constituţională alegerea preşedintelui parlamentul şi parlamentarii partidele politice consiliul local şi consilierii instituţiile locale Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

39. Reforma constituţională Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

40. Reforma constituţională Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

41. Reforma constituţională Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

42. Reforma constituţională Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

43. În prezent se discută mult despre modificarea Constituţiei României. Dvs. aţi auzit despre aceste discuţii? Dacă DA: Credeţi că este necesară această modificare? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

44. Cine credeţi că ar trebui să aibă mai multă putere preşedintele, primul ministru sau parlamentul? După părerea dvs. soarta României înainte de 1989 a fost hotărâtă mai ales ...? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

45. După părerea dvs. soarta României în prezent este hotărâtă mai ales ...? După părerea dvs. soarta României în următorii 5 ani va fi hotărâtă mai ales ...? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

46. Credeţi că este bine ca Guvernul să dea legi de urgenţă (Ordonanţe de urgenţă), care nu sunt mai întâi discutate şi aprobate de Parlament? După părerea dvs. ce tip de conducere (formă de guvernământ) este mai potrivit pentru România: regatul (monarhia) sau republica? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

47. Credeţi că preşedintele ţării ar trebui ales prin votul direct al cetăţenilor ca până acum, sau de către membrii Parlamentului? Conform Constituţiei României, o persoană poate fi aleasă în funcţia de Preşedinte al ţării de cel mult două ori. Credeţi că ar trebui modificată Constituţia astfel încât un preşedinte să poată fi ales de mai mult de două ori? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

48. Credeţi că Preşedintele ar trebui să poată dizolva Parlamentul pentru a se alege unul nou? Dacă există o situaţie dificilă care impune schimbarea Guvernului cine ar trebui să poată demite Guvernul? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

49. În prezent Parlamentul României este compus din două camere: Senatul şi Camera Deputaţilor. Credeţi că Parlamentul României ar trebui să fie compus dintr-o singură cameră sau să rămână organizat aşa cum este acum? Credeţi cănumărul parlamentarilor este în prezent prea mic, prea mare sau atât cât trebuie? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002

50. Credeţi că Preşedintele ar trebui să poată chema poporul la referendum (votare) pentru anumite legi pe care le consideră importante? Credeţi că pentru alegerea parlamentarilor ar trebui să votaţi o listă de persoane pentru un partid, ca până acum, sau să votaţi o singură persoană pentru un partid (vot uninominal)? Barometrul de opinie publică FSD - Iunie 2002