1 / 41

ŢESUTURILE CARTILAGINOASE - ţesuturi conjunctive specializate -

Curs IV. ŢESUTURILE CARTILAGINOASE - ţesuturi conjunctive specializate -. CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE. 1. A u origine mezenchimală 2. C onţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre

damia
Download Presentation

ŢESUTURILE CARTILAGINOASE - ţesuturi conjunctive specializate -

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Curs IV ŢESUTURILE CARTILAGINOASE- ţesuturi conjunctive specializate-

  2. CARACTERE GENERALE ALE ŢESUTURILOR CARTILAGINOASE 1.Au origine mezenchimală 2. Conţin cele 3 elemente: celule, SF, fibre 3. Se caracterizează prin predominenţa substanţei fundamentale, care este semidură şi elastică;SF → bazofila in tesuturile tinere; → eozinofila in cele adulte 4. Fibrele nu se disting în masa substanţei fundamentale – matricea cartilaginoasă este omogenă 5. Conţin două tipuri de celule: •formatoare de cartilaj • distrugătoare de cartilaj - celulele adulte se găsesc în cavităţi 6. Sunt ţesuturi ordonate, avasculare (nutritie prin difuziune) 7. Creşterea se face prin apoziţie şi diviziune interstiţială 8. Regenerarea este redusă 9. Functii : suport, rezistenta la tensiune si presiune

  3. Clasificare: • ţesuturi cartilaginoase de tranziţie • ţesuturi cartilaginoase permanente • În funcţie de natura fibrelor din substanţa fundamentală, se disting trei tipuri de cartilaj: • cartilaj hialin, conţine predominant fibre de colagen tip II; • cartilaj elastic, conţine fibre elastice; • cartilaj fibros, conţine fibre colagene tip I.

  4. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN • Este varietatea de cartilaj cea mai răspândită. • În viaţa intrauterină, formează scheletul embrionului şi al fătului, fiind înlocuit apoi de ţesut osos. • La adult : - în trahee, bronhiile mari, laringe; - în septul nazal - cartilaj costal; - cartilaj articular

  5. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN • Macroscopic: aspect sticlos sau semitransparent cu o nuanta albăstruie (datorităSF); • Rezistent, elastic si flexibil • Structural, este format din: • celule • substanţă fundamentală • fibre • Substanţa fundamentală şi fibrele formează matricea cartilaginoasă. • La periferie, cartilajul este învelit de pericondru

  6. Celulele cartilaginoase - formatoare - distrugătoare Celulele formatoare de cartilaj sunt: • condroblastele • condrocitele. Condroblastele • Sunt celulele tinere cartilaginoase • Origine: fibroblaste/ cel mezenchimale • Formă turtită, lenticulară • Dimensiuni de 10- 20  • cu axul lung paralel cu suprafaţa • Localizare : - la periferia cartilajului, în 1 rand • MO sunt celule tinere, active metabolic • Rol: elaborează substanţa fundamentală şi fibrele.

  7. Condrocitele • Sunt celulele adulte. • Origine: condroblaste • Localizare: în porţiunea centrală a cartilajului. • Au dimensiuni de 15- 40 . • Au formă sfericăsau ovalară • Situate fiecare intr-o lacuna a SF– condroplast MO - suprafata celulei este neteda - citoplasma eozinofila - nucleu ovoid, hipercrom ( exc.cel mai tinere)

  8. Condrocitele mai tinere - sunt dispuse în zonele periferice - nuclei eucromi cu 1-2 nucleoli - citoplasma, palid bazofilă, ME: organite de sinteză bine dezvoltate: RER, ap. Golgi, vezicule de glicogen şi lipide - granule secretorii (metaloproteinaze) - microtubuli, filamente de actina • Condrocitele mature - sunt situate în centrul cartilajului. - nucleul este hipercrom, - citoplasma eozinofilă ME : au organite de sinteză mai reduse, acumulări mari de glicogen, lipide.

  9. MO – Condrocite cu evidentierea glicogenului intracitoplasmatic Glicogen

  10. ME - Condrocite ME -invaginaţii şi evaginaţii, mai exprimate la celulele adulte tinere. - această formă măreşte suprafaţa de contact cu mediul extracelular, ca o adaptare la localizarea lor într-o matrice nevascularizată Rol: Condrocitele continuă să sintetizeze glicozaminoglicani şi colagen tip II

  11. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

  12. Deşi celule mature, condrocitele sunt celule care se divid. • Celulele rezultate din diviziune sunt delimitate de o capsulă comună şi formează grupe izogene. • grupe izogene axiale(diviziunile au loc în planuri paralele) - condrocitele dispuse in siraguri (coloane) - se întâlnesc în cartilajele care se osifică • grupe izogene coronare ( diviziunile au loc în planuri diferite) - celulele dispuse sub forma de cerc (radial) cu centrul liber - apar în cartilajele costale, unde forţele de presiune se exercită în toate direcţiile

  13. Celulele distrugătoare de cartilaj Condroclastele • Sunt celulele distrugătoare de cartilaj • Aceste celule sunt greu vizibile pe preparatele histologice. • Intervin în procesele de resorbţie ale cartilajului.

  14. Matricea cartilajului hialin • Este formată din substanţă fundamentală şi fibre. • MO: - matricea este omogenă- - fibrele de colagen au indice de refracţie identic cu al substanţei fundamentale → nu se pot distinge. Matrice cartilaginoasă omogenă

  15. Fibrele de colagen tip II - sunt orientate pe direcţia de acţiune a forţelor mecanice • Colagen VI, IX, X, XI • Substanţa fundamentală (GAG, PG, glicoproteine structurale) GAG : AH, condroitin sulfat, keratan sulfat. PG : GAG sulfataţi +proteine : aggrecan • hidrofili → gel puternic hidratat- apa se leaga de GZG • bazofili Agregate de proteoglicani- f. colagen GP : condronectina, anchorina

  16. Cartilajele tinere : PG în cant. mare → bazofilia SF, SF hidratata • La vârste înaintatePG în cant mică, creşte cantitatea de colagen, → apărând aspectul eozinofil al SF • La adult matricea un aspect de mozaic - matricea teritorială - PAS+, metacromazie cu albastru de toluidina - matricea interteritorială

  17. Fibrele din matricea teritoriala + condrocitele din lacuna =condronul –unit. morfofunct a tesutului cartilaginos.

  18. Pericondrul • - ţesut conjunctiv dens ce înveleşte cartilajul la periferie (cu excepţia cartilajului articular) - este format din două straturi: • strat extern fibro- vascular, bogat în colagen tip I, rol : nutritiv şi de protecţie. • strat intern, celular, fertil, cu celule de tipul fibroblastelor sau al celulelor mezenchimale → condroblaste. rol: asigură creşterea în grosime a cartilajului.

  19. ŢESUTUL CARTILAGINOS HIALIN

  20. CARTILAJ HIALIN FETAL • CARTILAJ HIALIN FETAL – col. HE 100x • CARTILAJ HIALIN FETAL – col. HE 400x In cartilagiile fetale celulele sunt turtite si rar sunt dispuse grupate

  21. CARTILAJUL ARTICULAR • Varietate de cartilaj hialin ; acopera capetele oaselor articulate mobil; • Grosimea este diferita in raport cu presiunea exercitata asupra articulatiilor; • Nu este acoperit de pericondru; • Nutritia se face prin difuziune din lichidul sinovial.

  22. Particularitati structurale : • Condrocitele • la suprafata mai mici, mai rare si dispuse izolat in lacune; • in profunzime mai mari, mai numeroase, izolate sau in grupuri izogene; • Fibrele de colagen (tip II) sunt orientate diferit: • superficial, fine, orientate paralel cu suprafata cartilajului; • in partea de mijloc - orientate oblic; • in profunzime - orientate perpendicular pe suprafata osoasa.

  23. Cartilaj articular

  24. Cartilaj articular

  25. Nutriţiacartilajului • se realizează prin difuziune de la nivelul vaselor din pericondru. • în cartilajele articulare, care nu au pericondru, celulele se hrănesc din lichidul sinovial. • Regenerarea cartilajului • este redusă şi depinde de integritatea pericondrului. • Modificări legate de vârstă - scade nr. celule, scade cantitatea de PG, matricea îsi pierde bazofilia , scade cant. de apă → difuziune ingreunata – nutritie deficitara ► Degenerescenta azbestică: apar fibre dispuse paralel, refringente si sticloase; ► Calcificarea senilă– apar calcifieri senile cu tendinţă la confluare → matricea devine mai densă → hipertrofia şi moartea celulelor →cartilajul devine dur şi fragil

  26. Creşterea cartilajului • Prin apoziţie =creşterea în grosime a cartilajului - se realizează prin formarea de noi celule cartilaginoase de la nivelul stratului intern al pericondrului. • Prin diviziune interstiţială= creşterea în lungime - se realizează prin mitoze ale celulelor cartilaginoase

  27. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTIC Localizare: • conductul auditiv extern; • pavilionul urechii • trompa lui Eustache • parţial în laringe • epiglotă

  28. Macroscopic : opac, friabil, de culoare galbenă. • Structural este format din: • celule • substanţă fundamentală • fibre: fibre elastice Este acoperit de pericondru ( bogat în fibre elastice)

  29. Celulele: • condroblaste • condrocitele sunt în cavităţi ( condroplaste) - mai mari - fie izolate, - fie dispuse în grupe izogene mici (2- 3 celule). • Substanţa fundamentală - este în cantitate mai redusă • Fibrele elastice - sunt numeroase, - dispuse dens pericelular. - flexibilitate mare • Pot fi evidenţiate prin coloraţii speciale: rezorcină- fuxină Weigert sau orceină. • Nu suferă modificări degenerative • Nu se calcifică.

  30. ŢESUTUL CARTILAGINOS ELASTICcol. RFW

  31. Cartilaj elastic col orceina

  32. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS • Prezintă caractere intermediare între ţesutul conjunctiv dens şi ţesutul cartilaginos hialin. • Localizare: -formeaza inelul fibrocartilaginos al discurilor intervertebrale - simfiza pubiană - discurile si meniscurile articulare din articulatiile temporo-mandibulara si tibio-femurala, sterno-claviculara - zona de insertie a tendonului pe os

  33. Structural: este format din: • celule • substanţă fundamentală • fibre: fibre colagene tip I • Nu este acoperit de pericondru • Se calcifică Functie : suport si rezistenta mare

  34. Condrocitele–în condroplaste - sunt mici, rare, - izolate sau grupate în grupe izogene mici. Fibroblaste • SF - este redusă cantitativ - conţine condroitin sulfat şi dermatan sulfat - PG – versican- - se leaga de AH → agregate de PG puternic hidrofili • Fibrele sunt colagen tip I - se grupează în fascicule groase, orientate pe direcţia forţelor de presiune care se exercită asupra lor. • Matricea- amorfă, - se colorează eozinofil, datorită prezenţei colagenului tip I în cantitate mare.

  35. ŢESUTUL CARTILAGINOS FIBROS Condrocite Fibroblaste Colagen I

  36. Disc intervertebral

  37. Cartilaj elastic Cartilaj fibros

More Related