Coduri etice pentru jurnale (editori, referenţi, politica de peer-review)

1. Coduri etice pentru jurnale (editori, referenţi, politica de peer-review) Monica Acalovschi, UMF Cluj-Napoca Editor şef Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases 28/03/2008

2. PROCESUL DE PUBLICARE a unei lucrări ştiinţifice interesează trei categorii de participanţi: Autorii Referenţii Editorii Beneficiarii acestui proces sunt Cititorii.

3. Publicarea ştiinţifică se bazează în mare măsură pe încredere: • editorii au încredere că referenţii vor face o evaluare corectă; • autorii au încredere că editorii vor selecta referenţii cei mai potriviţi; • cititorii au încredere că editoriişi procesul de peer-review le oferă un material ştiinţific valoros.

4. Publicarea ştiinţifică se desfăşoară în conjunctura unor puternice interese intelectuale, financiare, şi uneori politice care pot acţiona competitiv sau uneori chiar contrar.

5. Ghidul conduitei etice în publicarea ştiinţifică* • 1. Transparenţa • Cititorii au dreptul să cunoască finanţatorii cercetării sau ai publicării. • Finanţarea oricărui tip de publicaţie trebuie să fie menţionată. • Alte surse de suport vor fi menţionate la Mulţumiri (Acknowledgements). _________________________________ * Best Practice Guidelines on Publication Ethics: A Publisher’s Perspective. Int J Clin Practice 2007,61 (suppl.152), 1-26

6. Ghidul conduitei etice în publicarea ştiinţifică • 2. Cine a realizat studiul? • Lista autorilor trebuie să reflecte corect persoanele care au efectuat studiul. • Instrucţiunile pentru autori ale jurnalelor trebuie să prezinte conceptul academic al calităţii de autor (ex. criteriile ICMJE). • Editorii trebuie să solicite o declaraţie din partea autorilor că aceştia întrunesc calitatea de autor... • Lista contribuţiilor individuale oferă o transparenţă sporită comparativ cu lista autorilor.

7. Mulţi autori ar testa Vancouver negativ • 25% dintre „autorii” analizaţi nu au contribuit de fel sau au contribuit doar la un aspect al lucrării publicate (Shapiro et al, JAMA 1994) • 1/3 dintre doctoranzii chestionaţi erau bucuroşi să listeze pe cineva ca autor, chiar dacă nu merita, dacă includerea acestuia făcea mai probabilă acceptarea la publicare (Eastwood et al, Sci Eng Ethics 1996)

8. Ghidul conduitei etice în publicarea ştiinţifică • 3. Prevenirea publicării în duplicat • Editorii acceptă doar studii care nu au fost anterior publicate şi solicită în acest scop o declaraţie din partea autorilor. • Atât editorii cât şi cititorii au dreptul să ştie dacă studiul a fost sau nu a mai fost publicat. • Publicarea în duplicat este frauduloasă, reprezintă pierdere de timp pentru editori şi referenţi, dar, mai grav, poate conferi o pondere ştiinţifică nemotivată studiului (aceleaşi rezultate sumate în meta-analize...)

9. Ghidul conduitei etice în publicarea ştiinţifică • 4. Promovarea integrităţii cercetării ştiinţifice • Editorii sau referenţii pot suspecta o abatere (falsificare/ fabricare de date, plagiat etc) • Jurnalele nu investighează însă aceste abateri, ele avertizează organele care au această competenţă.

10. Ghidul conduitei etice în publicarea ştiinţifică • 5. Protecţia drepturilor subiecţilor/ participanţilor studiaţi • Instrucţiunile pentru autori trebuie să cuprindă necesitatea respectării acestui principiu. • Editorii trebuie să se asigure că studiul (la om sau pe animale) a fost aprobat de comitetele de etică la standardele ţării în care este publicat jurnalul. • Editorii trebuie să solicite referenţilor să considere şi aspectele etice ale studiului. • Confidenţialitatea participanţilor la studiu terbuie să fie asigurată.

11. Ghidul conduitei etice în publicarea ştiinţifică • 6. Respectul culturilor / civilizaţiilor • Editorii trebuie să evite publicarea unor imagini cu semnificaţie culturală sau care pot produce ofensă unor grupuri sociale. • 7. Informarea cititorilor în cazul conduitei etice necorespunzătoare a autorilor

12. Standardele editoriale • Editorii au responsabilitatea de a asigura evaluarea corespunzătoare şi de a minimaliza şansele de diseminare a unor date incorecte. • Peer-review = condiţia raţională, esenţială şi indispensabilă a acceptării unei lucrări / proiect.

13. Progresul academic • Finanţarea cercetării ştiinţifice • Reputaţia instituţiilor depind de numărul publicaţiilor recenzate (peer-reviewed) = barometrul activităţii lor

14. Istoric • 1731 - Royal Soc. Edinburgh: “toate materialele primite vor fi mai întâi distribuite celor care sunt cei mai buni cunoscători în problemă. Nimic nu va fi publicat fără însemnul că este util...”

15. Referenţii • Selectează şi ameliorează manuscrisele,diseminând informaţia ştiinţifică corectă şi valoroasă • Previn publicarea de materiale slabe • Ameliorează calitatea manuscrisului – prezentarea datelor, figurilor, stilul etc oferind o critică constructivă pentru autori

16. Pro şi contra diferitelor sisteme de peer-review

17. Probleme inerente ale procesului de peer-review • Evaluare “oarbă” sau “la vedere”? • Conflict intelectual de interese: persoanele cele mai calificate spre a judeca valoarea unui proiect / lucrări sunt concurenţii autorului, fiind specialişti în domeniu. Aceasta poate conduce la plagiat, sau la respingere... • Referenţii sunt suprasolicitaţi, ceea ce potenţial diminuă calitatea recenzării

18. Responsabilităţile editorilor • Să facă cunoscută politica de evaluare (peer-review) a manuscriselor în Instrucţiunile pentru autor. • Să selecteze referenţii şi să evite conflictele de interese. • Să medieze relaţia dintre autor şi referent, şi să stabilească mecanismul prin care autorii pot răspunde observaţiilor referenţilor. • Editorii sau membrii colectivului editorial nu trebuie să fie implicaţi în decizia publicării propriilor studii. • Să păstreze un echilibru între autori, referenţi, editori, proprietari, producători de reclame, media.

19. Responsabilităţile editorilor (continuare) • Să decidă asupra publicării manuscriselor “limită”. Editorii au două posibilităţi: acceptare sau respingere - nici una pe deplin satisfăcătoare. • Să nu respingă lucrări cu rezultate contrare altor studii publicate în jurnalul lor. • Să nu respingă lucrări cu rezultate negative. • Să investigheze opiniile cititorilor şi ale autorilor, cu impact asupra lucrărilor publicate.

20. Experienţa personală • publicare în duplicat • “salami slicing” • lucrări trimise fără acordul tuturor autorilor • lucrări retrase după evaluare şi trimise la alte jurnale • autori ce nu acceptă sugestiile referenţilor

21. Vă mulţumesc!