1 / 53

CALENDARUL DE VACCINARE 2009 primele 24 ore : Hep B – in maternitate

CALENDARUL DE VACCINARE 2009 primele 24 ore : Hep B – in maternitate 2-7 zile : BCG – in maternitate 2 luni: DTPa – VPI, Hep B – simultan 4 luni : DTPa- VPI 6 luni : DTPa – VPI, Hep B – simultan 7 ani ( cls.I) :ROR 9 ani (cls. a IIIa) : VPI 14 ani (cls. a VIII) : dT. VACCINAREA IN SARCINA

Download Presentation

CALENDARUL DE VACCINARE 2009 primele 24 ore : Hep B – in maternitate

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. CALENDARUL DE VACCINARE 2009 • primele 24 ore : Hep B – in maternitate • 2-7 zile : BCG – in maternitate • 2 luni: DTPa – VPI, Hep B – simultan • 4 luni : DTPa- VPI • 6 luni : DTPa – VPI, Hep B – simultan • 7 ani ( cls.I) :ROR • 9 ani (cls. a IIIa) : VPI • 14 ani (cls. a VIII) : dT

  2. VACCINAREA IN SARCINA virusuri vii  • ROR – contraindicat • VPO – se evita cand e posibil • Varicelos – contraindicat • Antiamaril ( pt. febra galbena) – contraindicat (exceptie: expunerea la febra galbena)

  3. virusuri inactivate • Hep A ( contine vs.omorat) – se administreaza numai cand este absolut necesar • Hep B ( produs recombinant) – se poate administra • VPI ( contine vs.omorat) – se administreaza in caz de risc crescut de expunere • Gripal ( vs.A si B inactivat) – recomandat la gravida in trimestrul II sau III de sarcina

  4. EXPUNERE ACCIDENTALA LA PRODUSE BIOLOGICE • AES ( accident prin expunere la sange) = orice expunere accidentala la sange/ lichid biologic contaminat cu sange/ fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupun : • lezarea tegumentelor ( intepatura, taietura) • proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate • sange= sange integral, plasma, ser, componente din sange uman

  5. Agenti patogeni transmisibili prin sange(>50) • VHB • VHC • HIV

  6. VHB - transmitere sigura: - sange - lichide biologice ce contin sange - transmitere posibila: - sperma - secretii vaginale - saliva - lichid de ascita

  7. - transmitere nula: - urina - materii fecale - risc dupa accident percutan 30% - sursa AgHBe + - risc 30-40% - sursa AgHBe - - risc 2-6%

  8. VHC • transmitere sigura: - sange • transmitere posibila: - sperma - secretii vaginale • transmitere nula: - urina - materii fecale - lacrimi - saliva • risc dupa accident percutan : 3% • incarcatura virala plasmatica: 106- 109

  9. HIV • transmitere sigura: - sange - lichide biologice ce contin sange • transmitere posibila - sperma - secretii vaginale - lichid ascita/ amniotic - LCR

  10. - transmitere nula: - urina - materii fecale - lacrimi - saliva - risc dupa accident percutan: 0,3% - incarcatura virala plasmatica: 106- 104 - accidente cutaneo – mucoase - timp expunere lung - prezenta leziunilor

  11. - accidente percutane - leziune profunda - ac gol - dispozitiv intravascular - prezenta sangelui vizibil - ac de calibru mare - neutilizarea manusilor

  12. - risc crescut de transmitere - limfocite CD4 < 200/m³ - ARN HIV intens pozitiva: - 1000 virus / ml – 1 µl sange contine 1 virus - 10000 virus/ ml – 1 µl sange contine 10 virusuri - 100000 virus/ ml - 1µl sange contine 100 virusuri

  13. Factori de gravitate pentru AES • legat de accident • inoculare profunda • cantitate de sange inoculata • distanta in timp intre accident si posibilitatea aplicarii unor masuri preventive • legat de pacientul sursa • stadiul evolutiv clinic • nivelul viremiei • existenta terapiei specifice si eficienta acesteia ( rezistenta)

  14. legat de persoana expusa • utilizarea manusilor • receptivitatea/ imunitatea specifica a persoanei • aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere

  15. Profilaxia primara a AES • spalarea pe maini inainte si dupa fiecare manopera medicala( 30 sec- 1min) • purtarea manusilor cand exista risc de contact cu sange • dezinfectia mainilor • dupa spalare si uscare • timp contact 30sec- 1min/ 3-5min in dezinfectia chirurgicala • dezinfectia pielii- aplicarea antisepticului • 15 sec inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase • minim 1min inainte de efectuarea punctilor articulare, cavitatilor corpului, mici interventii chirurgicale • minim 10 minute inaintea efectuarii de incizii tegumentare

  16. Chirurgie • purtarea a doua perechi de manusi( scade cu 70% riscul de contact cu sangele) • purtarea bonetei • purtarea mastii, ochelari de protectie • limitarea utilizarii bisturielor (laser, electrocoagulare) • metode chirugicale non-invazive (laparoscopie, histeroscopie) • utilizarea unor dispozitive de securitate ( protectoare ale degetelor, ace de sutura cu varf bont, ace curbate etc.)

  17. Stomatologie • utilizare manusi, masti, ochelari • folosirea unor aspiratoare rapide pentru reducerea posibilitatii stropirii • instrumentarul manual se va steriliza dupa fiecare pacient (cele ce un pot fi sterilizate: spalate- dezinfectate chimic – flambate) • echipamentul si suprafetele difícil de dezinfectat ce pot fi contaminate se infasoara in material impermeabil ce se inlocuieste la fiecare pacient

  18. Masuri proflactice in caz de expunere cutanata/mucoase • se spala cu apa si sapun pentru tegumente • spalare abundenta timp de 5minute cu S.F. ( 500ml pentru contaminari oculare) sau apa • utilizare antiseptic cu timp de contact 5min • investigarea persoanei asistate (eventuala sursa de infectie) • testare HIV – eventual test rapid in primele 2 ore de la accident • daca testul este pozitiv se va face ARN-HIV si CD4 • testare pentru VHB (AgHBs, antiHBe,AgHBc, antiHBe, +/- HBV- DNA in caz de AgHBs + ) • testare pentru VHC, eventual ARN-VHC

  19. la persoana accidentata • serologie HIV in momentul accidentului , repetat la 3 si 6 luni • daca persoana sursa este seropozitiva -> se va face chimioprofilaxie la persoana accidentatain primele 48 ore de la accident ; combivir + crixivan timp de 4 saptamani • daca a fost vaccinata antihepatita B- titrare Ac anti HBs – titru>10ui/ml ( titru protector) – rapel • daca nu a fost vaccinata- Ig specifice + vaccinare Schema de urgenta 0-1-2-12 luni

  20. ANCHETA EPIDEMIOLOGICA Definitie A.E. reprezinta totalitatea investigatiilorefectuate pentru a cunoaste factorii epidemiologici ce conditioneaza aparitia si intretinerea in populatie a unei boli infectioase, pentru ca ulterior sa se poata stabili si aplica masuri antiepidemice necesare lichidarii focarului Se desfasoara in 2 etape: A.E. preliminara A.E. definitiva

  21. A.E. PRELIMINARA • efectuata de medicul de familie • ancheta de urgenta ( se efectueaza in cateva ore) • se efectueaza la locul unde se afla bolnavul • incearca sa afle cauzele ce au dus la aparitia bolii • are 3 obiective majore:

  22. 1. depistarea bolnavului, stabilirea diagnosticului precoce de suspiciune/ certitudine pe baza: • anamnezei epidemiologice ( interogare bolnavi, contacti) • ex.clinic • investigatii de laborator 2. stabilirea posibilitatilor de extindere a bolii prin diferite cai de transmitere 3. aplicarea unor masuri epidemiologice imediate pentru a limita extinderea bolii • izolarea bolnavului/suspectului • stabilirea contactilor din familie/ colectivitate • masuri de dezinfectie

  23. A.E. DEFINITIVA • succede A.E. preliminara • efectuata de medicul de familie/ medicul epidemiolog • date mai detaliate • se incheie odata cu lichidarea focarului • 3 obiective:

  24. 1. Date despre sursa de infectie • modul de izolare si tratament al bolnavului pe durata bolii • diagnostic de certitudine al bolii • forma clinica a bolii • situatia epidemiologica a bolnavului la externare: purtator sau nu de germeni • dispensarizarea fostului bolnav 2. Precizarea cailor si mecanismelor de transmitere • masuri de neutralizare a lor (DDD)

  25. 3. date despre populatia receptiva: • identificarea tuturor contactilor nominal • supravegherea clinico-epidemiologica a contactilor pe perioada incubatiei maxime a bolii • cunoasterea gradului de receptivitate specifica • masuri de profilaxie specifica ( administrare de vaccinuri, imunoglobuline) • masuri de profilaxie nespecifica ( regim alimentar si de odihna) • intensificarea educatiei sanitare

  26. TEHNICA INTOCMIRII ANCHETEIEPIDEMIOLOGICE • incepe sa fie redactata din momentul in care este descoperit bolnavul si se pune diagnostic de suspiciune ANAMNEZA EPIDEMIOLOGICA Anamneza bolnavului • date de identitate • ziua, ora si locul unde se afla bolnavul cand a sesizat aparitia primelor semne de boala • care au fost primele semne de boala si cum au evoluat din momentul aparitiei lor

  27. simptomele actuale • tratamentul urmat pana in momentul efectuarii anamnezei • persoanele cu care a venit in contact pe perioada contagiozitatii • daca a venit in contact cu persoane bolnave in perioada incubatiei maxime • care sunt APP dpdv. al bolilor infectioase • daca a facut vre-un tratament parenteral in perioada incubatiei maxime a bolii( pt. Hep. B,C,D,G,HIV) • daca a fost intepat de vectori ( boli transmise prin vectori) • alimentatia si consumul de apa in perioada incubatiei maxime (boli digestive) • daca a calatorit in strainatate si unde

  28. Anamneza contactilor • daca a avut boala suspicionata in antecedente • starea clinica prezenta Constatari igienico-sanitare privind bolnavul si familia • igiena bolnavului, lenjeriei, locuintei • prezenta vectorilor in locuinta • prezenta animalelor domestice in locuinta • alimentarea cu apa • aprovizionarea cu alimente si modul lor de pastrare • evacuarea rezidiilor

  29. DIAGNOSTICUL CLINICO-ETIOLOGIC Ex.clinic al bolnavului pt stabilirea: • diagnosticului de suspiciune/ certitudine • forma clinica de boala • necesitatea unui tratament de urgenta • modalitatea de izolare: domiciliu/spital Ex.clinic al contactilor • pentru depistarea precoce a suspectilor sau bolnavilor

  30. Recoltarea de produse patologice de la bolnav/suspect inainte de inceperea tratamentului: • exudat nazofaringian • coprocultura • urocultura • hemocultura • lichid de varsatura

  31. Recoltarea de probe de alimente/ apa de baut • anamneza epidemiologica + diagnosticul clinico- etiologic au ca scop final aplicarea de masuri care sa lichideze focarul de boala infectioasa aparut, limitand aparitia de cazuri secundare= LUPTA IN FOCAR • aceste masuri de iau din prima zi pana in ultima zi de supraveghere a focarului

  32. MASURI FATA DE BOLNAV 1. Depistarea prin ex.clinic + investigatii de laborator + date epidemiologice • pasiva – bolnavul se prezinta la medic • activa – medicul se deplaseaza la bolnav 2. Izolare • in spital ( in maxim 24 ore) • la domiciliu

  33. Transportul • salvare: cazuri grave/ boli cu risc foarte mare de transmitere • Diagnostic de laborator • Tratament • Externare din spital/ incetarea izolarii la domiciliu • dupa vindecarea clinica • cercetarea starii de eliminator de germeni

  34. 7. Dispersarizarea fostului bolnav • boli: difterie, scarlatina, dizenterie, febra tifoida, hepatite • supravegherea clinica si prin investigatii de laborator pe o perioada limitata de timp • scop: depistarea complicatiilor, cronicizarii, stare de purtator

  35. 8. Investigarea si raportarea cazurilor • cazurile cu internare obligatorie se raporteaza nominal, pe fise speciale de raportare, imediat dupa diagnosticare • cazurile cu izolare la domiciliu – se raporteaza numeric, periodic 9. educatie sanitara • respectarea regulilor de igiena • respectarea tratamentului • efectuarea controlului periodic

  36. MASURI FATA DE SUSPECT • depistare • izolare • diagnostic de laborator • infirma diagnosticul – externat • confirma diagnosticul – urmeaza aceleasi masuri ca si bolnavul

  37. MASURI FATA DE CONTACTI 1. stabilirea nominala a tuturor contactilor ( domiciliu, loc de munca/ colectivitate) 2. supravegherea clinica zilnica pe perioada incubatiei maxime= perioada de izolare • daca la ex clinic apar modificari, contactul se interneaza in spital cu diagnosticul de suspiciune de boala

  38. 3. Supravegherea de laborator • tintit pe suspiciunea de boala: • dizenterie: coprocultura pt Shigella • scarlatina: exudat faringian pt Strptococ beta hemolitic • HAV: probe hepatice + markeri virali specifici 4. Cercetarea starii de receptivitate la boala • Examen serologic • APP infectioase

  39. 5. Cresterea rezistentei specifice prin: • vaccinari ( rujeola) • imunoglobuline ( rujeola, hepatita) • antibioticoprofilaxie ( contacti de scarlatina: penicilina V) 6. Scoaterea de la locul de munca • pe perioada incubatiei maxime, pentru cei care lucreaza in sectoare speciale ( colectivitati de copii, sector alimentar, aprovizionare cu apa)

  40. MASURI FATA DE PURTATOR Purtatorii- persoane depistate printre contactii examinati/ fosti bolnavi: • evidenta • izolati : spital/ domiciliu • tratati in vederea sterilizarii • supravegheati posttratament ca si fostii bolnavi • scoaterea de la locul de munca: pentru cei care lucreaza in sectoare cu risc si reprimirea lor dupa obtinerea sterilizarii; daca ea nu s-`a obtinut – schimbarea loc de munca

  41. MASURI FATA DE CAILE DE TRANSMITERE • se aplica in jurul bolnavului, suspectului, purtatorului • DDD (dezinfectie, dezinsectie, deratizare) • focarul epidemiologic este urmarit pana la lichidarea lui – vindecarea clinica a bolnavilor + sterilizarea purtatorilor

  42. conditiile pentru declararea ca „lichidat” un focar epidemiologic: • nu exista purtatori de germeni printre contacti • nu au mai aparut imbolnaviri printre contacti in perioada de incubatie maxima a bolii • daca mai apare un caz in perioada de supraveghere se prelungeste AE pana la o noua durata de incubatie maxima

  43. DDD DEZINFECTIA • urmareste distrugerea germenilor patogeni din produsele excretate de bolnavi cat si de pe obiectele din mediul inconjurator, aer, apa, alimente. • 2 tipuri:

  44. 1. D. terminala • se face o singura data • in absenta bolnavului • la domiciliu, dupa internarea lui in spital/ in spital, dupa ce el a fost externat 2. D. continua • zilnic • in prezenta bolnavului • spital/ domiciliu • se poate realiza prin:

  45. 1. Metode mecanice • spalarea – indepartarea tuturor materialelor straine de pe suprafete, obiecte sau tegumente, utilizand apa cu sapun, detergenti sau produsi enzimatici • aspirarea • stergerea • aerisirea • ventilatia artificiala • filtrarea

  46. 2. Metode fizice • caldura – actioneaza prin denaturarea substantelor din celula • uscata • flambarea – pt. obiecte din sticla/ ceramica, instrumentar metalic • incinerarea – pt reziduuri septice din sala de operatie, piese anatomice, animale de experienta • umeda • pasteurizare ( joasa la 60 grade C sau inalta la 90 grade C) – reduce numarul formelor vegetative ale microorganismelor din medii de cultura, lapte, sucuri de fructe, fara sa le distruga aroma sau gustul • fierberea – realizeaza distrugerea in 10-20 min. a formelor vegetative ale microorganismelor si a formelor sporulate mai putin rezistente la temperatura inalta.

  47. razele UV • actiune germicida • utilizate pentru dezinfectia suprafetelor netede din boxele de laborator sortite de operatie 3. Metode chimice • distrugerea agentilor patogeni cu ajutorul unor substante chimice • clorul si compusii de clor (clorura de var, hipocloritul de sodiu/ calciu, cloraminele) • permanganatul de K • apa oxigenata

  48. alcooli (etilic si izopropilic) • formaldehida • glutaraldehida • iodoforii (septosol, betadina) • acid peracetic • fenolii • compusi cuaternari de amonio • clorhexidina

  49. DEZINSECTIA • se instituie in focarele de boli transmite prin vectori • presupune distrugerea mustelor, gandacilor, paduchi, capuse, tantari etc. DERATIZAREA • distrugerea rozatoarelor

  50. STERILIZAREA Definitie - procesal de distrugere sau indepartare a tuturor microorganismelor viabile (inclusiv a formelor sporulate) de pe suprafata obiectelor si materialelor sanitare sau din fluide Sterilizarea cu vapori de apasubpresiune (autoclavare) • cea mai eficiente modalitate de sterilizare • asigura penetrarea caldurii in centrul articolelor ce trebuie sterilizate

More Related