" O clipă nu a fost atentă Natura si a apărut Omul !

1. "O clipănu a fostatentă Natura si a apărutOmul! O clipăsănu fie atentOmul, si Natura îsireparăgreseala!" (Voltaire)

2. -Calamitatinaturale- -Cutremurele-

3. Cutremurele • CE ESTE UN CUTREMUR? • CAUZELE PRODUCERII CUTREMURELOR • ZONE SEISMICE • SCARA MERCALLI • SCARA RICHTER • CELE MAI PUTERNICE CUTREMURE INREGISTRATE DE-A LUNGUL TIMPULUI • CONSECINTELE CUTREMURELOR • PREVIZIUNI ALE CUTREMURELOR • CE FACEM ÎN CAZ DE CUTREMUR?

4. Ce este un cutremur? Un cutremur este o zguduire a Pamantului cauzata de miscarileproduse sub nivelulscoarteiterestresieste unul din cele mai înspământătoare şi distrugătoare fenomene ale naturii de pe Terra. Potenţialul enorm de distrugere se datorează energiei cutremurului, care la un seism deosebit de puternic este de zece-douăzeci de mii de ori mai mare decât energia primei bombe atomice aruncate peste Hiroshima. SCOARTA TERESTRA

5. Cauzeleproduceriicutremurelor Suprafata Pamantului este formatadintr-un strat exterior de stanci, care reprezintascoarta. Scoarta este impartita in portiunice se intindpesuprafeteimense, care se imbina ca un mozaicurias. Acesteportiuni, numiteplacitectonice, se misca lent, frecandu-se una de alta, comprimandsiintinzandrocilesicauzandmariacumulari de presiune. Candaceastaajungeextrem de mare, rocilesubteranepleznescsi se deplaseaza. Eliberarile de presiune se propaga sub forma unorunde de soc ceproduc un cutremursifacpamantulsa se zguduie la suprafata. HARTA PLACILOR TECTONICE

6. ZONE SEISMICE Cutremurelesuntuneledintrecelemaidistrugatoarefenomenenaturale de pepamant. In general un cutremur este urmat de altele cu intensitatemai mica, din cauza ca rocile dislocate incepsa se reasezeintr-o pozitiestabila, ceeacepoate produce din noudistrugeriimense. Cutremurele se producpestetot in lume, darcelemaifrecvente se produc in regiunileaflate in margineaplacilortectonice. Zonelecelemaiafectate de seisme, sunt: *CERCUL DE FOC AL PACIFICULUI *EUROPA DE SUD *ISLANDA *SUDUL SI SUD-ESTUL ASIEI

7. SCARA MERCALLI Giuseppe Mercalli (21 mai 1850 - 19 martie 1914) a fost un cercetător în domeniul vulcanologiei. Acesta a "inventat" o scară ce stabileşte intensitatea unui cutremur, cunoscută sub numele de scara Mercalli. Intensitatea unui cutremur este apreciată nu pe baza energiei intrinseci a cutremurului, ci pe pe baza observaţiilor personale, subiective, ale cetăţenilor din timpul cutremurului. Aşadar, pentru a putea clasifica un cutremur pe scara Mercalli sunt necesare date din teren, mărturii, declaraţii ale celor au trăit experienţa seismului. Astăzi se foloseşte o variantă modificată a scării Mercalli, creată în 1931 de seismologii americani Harry O.Wood şi Frank Neumann. Scara Mercalli modificată are 12 niveluri de intensitate. Fiecare nivel este definit de o serie de efecte observabile ale cutremurului, ca de pildă gradul de distrugere produs clădirilor, drumurilor şi podurilor. Nivelurile sunt notate cu numere romane, nivelurile 1-5 fiind folosite pentru a descrie modul în care cutremurul a fost recepţionat de cei implicaţi în cutremur, iar nivelurile 6-12 descriu pagubele aduse infrastructurii. Prin urmare, scara Mercalli modificată poate fi folosită fără instrumente speciale, ci doar pe baza efectelor cutremurului într-o anumită zonă şi a mărturiilor celor implicaţi

8. Iată o descriere scurtă a intensităţii unui cutremur conform scării Mercalli modificată: I. Cutremurul nu este simţit. II. Cutremurul este simţit de puţini oameni, în special de cei aflaţi în clădiri înalte. Obiectele suspendate se pot mişca uşor. III. Cutremurul este simţit de persoane aflate în interiorul clădirilor, în special de cei aflaţi la etajele superioare. Maşinile staţionate se pot mişca uşor. IV. Cutremurul este simţit de cei aflaţi în interiorul clădirilor şi de unii dintre cei aflaţi în afara clădirilor. Pe timp de noapte, unii se pot trezi din cauza unui cutremur de intensitate IV. Ferestrele vibrează uşor. Maşinile parcate se balansează. V. Cutremurul este simţit de aproape toată lumea. Geamurile se pot sparge, iar unele obiecte agăţate pe pereţi cad. Obiectele din casă se pot răsturna. VI. Cutremurul este simţit de toţi, mulţi fiind îngroziţi. Mobila grea se poate muta uşor. Mici pagube. VII. Pagube neglijabile în construcţiile trainice; efecte moderate asupra construcţiilor obişnuite, dar pagube importante asupra construcţiilor proiectate prost. VIII. Pagube mici ale clădirilor bine proiectate. Clădirile obişnuite sunt distruse în parte. Monumente, coşuri de casă, mobilă grea se prăbuşesc. IX. Pagube importante chiar în în clădirile proiectate special pentru a rezista la cutremure. X. Pagube grave ale clădirilor solide. Unele clădiri sunt dislocate din fundaţiile acestora. Structuri din lemn şi piatră se prăbuşesc. Liniile de cale ferată se îndoaie. XI. Puţine structuri rămân în picioare. Podurile sunt distruse. Liniile de cale ferată se îndoaie puternic. XII. Distrugere totală.

9. SCARA RICHTER Scara Richter este folosită pentru a măsura magnitudinea unui cutremur. Pentru a înregistra această magnitudine, seismologii folosesc instrumente sensibile numite seismografe. Seismograful, pe lângă date privind intensitatea cutremurului, oferă şi informaţii despre epicentrul seismului. Scara Richter este o scară logaritmică, întrucât magnitudinea cutremurului corespunde logaritmului măsurării amplitudinii undelor aşa cum sunt ele recepţionate pe seismograf. Este gradată de la 1 la 9. Ecuaţia pentru a calcula magnitudinea cutremurului este următoarea: ML = log10A(mm) + (factor de corecţie a distanţei), unde A este amplitudinea măsurată în mm seismometru, iar factorul de corecţie este luat dintr-un tabel din cartea "Seismologia elementară a lui Richter". Cutremurul este cu atât mai puternic, cu cât este mai aproape de epicentrul acestuia. Magnitudinea acestuia se calculează, de regulă, în urma acumulării datelor de la mai multe seismografe. Pentru o mai bună înţelegere a scării Richter, priviţi tabelul de mai jos, unde magnitudinea unui cutremur este comparată cu puterea de distrugere a unei cantităţi de trotil. A se observa că diferenţa dintre un cutremur cu magnitudinea 6 şi unul cu magnitudinea 7, de pildă, este foarte mare.

11. CELE MAI PUTERNICE CUTREMURE INREGISTRATE DE-A LUNGUL TIMPULUI In anul 1985 in Mexico a avut loc un cutremurce a eliberat o energiemai mare de 1000 de oridecat a bombeiatomice de la Hiroshima, cu o magnitudine de 8.1 pescara Richter. In maiputin de 5 minute 400 de cladiri s-au prabusit in orassialte 3000 au fostgravavariate. Numaruloficial al mortilor a fost de 9.500, dar este posibil ca cifreleexactesa nu se afleniciodata.

12. CELE MAI PUTERNICE CUTREMURE INREGISTRATE DE-A LUNGUL TIMPULUI In anul 1906 pe data de 18 aprilie un cutremur devastator a zguduitorasul San Francisco. Au fostdistruseaproximativ 28.000 de cladiri, straziintregiajungandnisteruine. Celputin 3000 de oameni au murit, iaralti 225.000 au ramasfaraadapost. Imediatdupacecutremurul a incetat, orasul a fostcuprins de flacari, ce nu au pututfistinsetimp de treizile. Iata cum arataorasulimediatdupaizbucnireaincendiilor

13. CONSECINTELE CUTREMURELOR TSUNAMI Cutremurele care au loc pefunduloceanului pot creavaluriuriase la suprafata. Acestevaluri se numesc “tsunami”, dupatermenuljaponez care inseamna “valuri in port. Origineaunui tsunamiSeismele submarine sitoatedeplasarileimportante care au loc pefunduloceanului au ca efectimpingereabrusca a coloanei de apa de deasupra. Miscarea se propaga in ocean sub forma uneiunde care are o viteza de 700-800 km/h. EfectecatastrofaleUn tsunami produce multevictime: in 1755, in Portugalia, un seism urmat de un tsunami a provocat 20000 de morti. In Alaska, in 1964, un seism a spartrezervoarele de petrol, care au luatfoc. Un valimens, plin de petrol arzand, s-a napustitasupraunui sat, inghitindcladiri de treietaje. In fataunui tsunami singurascapare este fuga. Navele se departeaza de tarmuri, iarpopulatia se refugiazasprelocuriinalte.

14. PREVIZIUNI ALE CUTREMURELOR Seismologiicautacontinuunoimetode care sa-iajutesaprevadaundesicandvoravea loc cutremureputernice. Uniicercetatoricred ca e putinprobabilsaapara un cutremurputernicintr-o zona in care au loc multecutremureslabe, deoareceacesteamiscoreazapresiuneacearputea duce la cutremuremari. Oamenii de stiintafolosescaparatecemasoaramiscareauneifalii (creepmeter) cesuntcapabilesadetectezeschimbariinfime. Acesteschimbariarputeasugera ca se apropie un cutremur mare. creepmeter

15. CE FACEM ÎN CAZ DE CUTREMUR? Trebuie să fim oneşti cu noi înşine, nu există reguli care să vă asigure supravieţuirea cu certitudine. În cazul în care clădirea în care vă aflaţi pe timpul desfăşurării cutremurului este şubredă şi se prăbuşeşte, nu vă poate garanta nimeni că dacă urmaţi anumite reguli veţi scăpa nevătămaţi. În locuinţă.În cazul în care vă aflaţi în propria locuinţă pe timpul seismului, este indicat să vă situaţi lângă un perete de rezistenţă, preferabil lângă un birou mai solid, dacă aveţi aşa ceva. În felul ăsta vă feriţi de eventuale obiecte ce pot cădea peste dumneavoastră, iar aşezarea lângă perete, chiar şi în cazul perforării ori căderii plafonului, vă poate oferi şanse mai mari de supravieţuire.Nu staţi lângă geamuri, care se pot sparge şi vă pot răni.Nu staţi lângă mobilă masivă ce se poate prăbuşi peste dumneavoastră.Nu folosiţi lifturi ce oricând pot ceda.Nu folosiţi scările decât după terminarea cutremurului, pentru că pot ceda şi vă pot strivi. În maşinăÎn cazul în care vă aflaţi în maşină şi sesizaţi că un cutremur este în desfăşurare, opriţi maşina, aprindeţi becurile de avarie şi aşteptaţi terminarea acestuia.Nu vă opriţi pe un pod sau lângă clădiri înalte ce se pot prăbuşi.

17. Bibliografie: Wikipedia. Vulcani si cutremure - Ken Rubin Eleva::Horj Marina Clasaclasa a-XI-a A Prof:VijuSteluta