Primul an de viaţă - dezvoltare cognitivă -

1. Primul an de viaţă - dezvoltare cognitivă -

2. Percepţia feţelor umane • Preferinţa pentru stimuli de tip feţe umane – de la naştere • Aparent către luna a doua e mai puţin eficientă, ca să reapară imediat după aceea (Morton & Johnson, 1991) • După luna a 2-a se manifestă constant în multe studii (Nelson, 2001)

3. La 4 luni recunosc mai uşor feţe în poziţia tipică decât feţe rotite la 180 º (Fagan, 1972), la fel ca şi adulţii • Chiar dacă discriminează mama de un străin din prima lună, această abilitate devine robustă în perioada 3-7 luni (Maurer & Salapatek, 1976)

4. Este faţa umană o categorie specială de stimuli care necesită o arie specializată pentru a fi procesată (fusiform “face area”, regiuni din jurul gyrusului fusiform – cortexul inferotemporal)?

5. Modele explicative pentru recunoaşterea feţelor a) Farah (1995, 2002) • distincţia feţe – non-feţe = abilitate specificată în genom

6. b) Johnson & Morton, 1991 • sub 2 luni – mecanism vizual-motor înnăscut, controlat subcortical – CONSPEC • după 2 luni – înlocuire cu sistemul cortical -CONLERN.

7. c) De Schonen (1989) • rolul emisferei drepte în procesarea configurală timpurie a feţelor

8. d) Modele alternative (Nelson, 2001; Simion et al., 2005) • similaritate cu dezvoltarea percepţiei sunetelor – specializare (Pascalis, De Haan, & Nelson, 2002) – proces de tip experience-expectant (cortex temporal inferior)  perceptual narrowing • preferinţa nou-născuţilor reflectă activitatea unor constrângeri perceptive generale înnăscute (Simion et al., 2005):

9.  Asimetria sus-jos – nou-născuţii preferă elemente mai multe în partea de sus, “top-heavier configurations” (scrambled faces)  NU preferinţă pentru stimuli de tip faţă • La 3 luni preferă faţa – proces de tip experience-expectant: constrângeri generale + experienţe relevante (Simion et al., 2005)

10. Abilitate matură de recunoaştere a feţei şi a expresiilor faciale  abia în adolescenţă Rol în cogniţia socială...

11. Gust, miros, simţ tactil Nou-născuţii preferă mirosul laptelui matern (Porter et al., 1991) Disting acru – dulce – amar  expresii faciale diferite Preferă mirosul mamei (1-2 săptămâni) Explorarea oculo-motorie a obiectelor – de la  4 luni – film…

12. PERCEPŢIA INTERMODALĂ • Meltzoff - bebeluşilor de 4 săptămâni li s-a dat fie o suzetă obişnuită, fie una cu protuberanţe. • Apoi, li s-au prezentat doi stimuli vizuali, două mingi potocalii, una netedă şi una cu protuberanţe.  preferinţa vizuală pentru stimulul similar celui care a fost explorat tactil anterior integrarea informaţiei tactile cu cea vizuală.

13.  Permanenţa obiectelor – trecerea spre reprezentări... • Fenomen evidenţiat prima dată de Piaget – 9 luni • Dovezi ale apariţiei fenomenului de la 3-4 luni – Spelke; Baillargeon – violarea expectanţelor

14. 2. MEMORIA/ÎNVĂŢAREA Habituare Imitaţie amânată Învăţarea contingenţelor (Rovee-Collier) Dacă la 2 luni copiii pot reţine  3 zile informaţia, la 6 luni o pot reţine  2 săptămâni

15. Memoria explicită propriu-zisă intră în funcţiune la  1 an - permite performanţa la sarcini de recunoaştere a obiectelor; sunt implicate hipocampusul, cortexul enthorinal şi arii din temporalul inferior.

16. Explicaţii pentru amnezia infantilă

17. 3. Rezolvarea de probleme • Planificarea simplă – către sfârşitul primului an de viaţă • Analiza mijloace-scopuri Film...