1 / 17

Nou-nascut

115. 22. kg. cm. 20. 97%. 105. 97%. 18. 75%. 50%. 95. 16. 75%. 14. 3%. 85. 50%. 12. 75. 3%. 10. 65. 8. 6. 55. 4. 45. 2. 35. 0. 1. 2. 3. 1. 2. 3. varsta (ani). varsta (ani). Varsta 1-3 ani: o perioada unica de crestere.

bryson
Download Presentation

Nou-nascut

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. 115 22 kg cm 20 97% 105 97% 18 75% 50% 95 16 75% 14 3% 85 50% 12 75 3% 10 65 8 6 55 4 45 2 35 0 1 2 3 1 2 3 varsta (ani) varsta (ani) Varsta 1-3 ani: o perioada unica de crestere • Copiii cu varste de pana la 3 ani au nevoi nutritionale foarte diferite de copiii mai mari sau adulti datorita: • Ratei mari de crestere • Schimbarilor morfologice si functionale datorate dezvoltarii rapide • Cresterii semnificative a nivelului activitatii fizice Copiii cresc 40% in inaltime si greutate intre 1 si 3 ani Nou-nascut Adult, 25 ani Inaltime Greutate Koletzko B(ed.) Kinder- und Jugendmedizin,Berlin, Springer, 13th ed. 2007 • De la nastere si pana la implinirea varstei de 3 ani, copilul va fi de 2 ori mai inalt, va creste de 5 ori in greutate si va avea creierul de 4 ori mai mare. Growth Standards, OMS, 2006

  2. Ritmul de crestere de la nastere pana la varsta adulta 22 20 18 16 g pe zi 14 12 10 8 6 4 Adult 10 0 – 3 ani Varsta (ani) Growth Standards, OMS, 2006 * Excluzand perioada adolescentei, anii copilariei mici (1-3 ani) cunosc cel mai mare ritm de crestere

  3. Datorita cresterii rapide, un copil intre 1 si 3 ani are nevoi nutritionale diferite de cele ale unui adult • Intre 1 si 3 ani, copilul are nevoie de pana la 3 ori mai multa energie si de 10 ori mai multi nutrienti precum fier, vitamine, acizi grasi esentiali sau calciu decat un adult, relativ la dimensiunile sale. • Nutritia corecta si echilibrata este esentiala pentru asigurarea tuturor nutrientilor esentiali EU SCF, 1993 UK DRV’s, 1991

  4. Impactul stilului actual de viata asupra nutritiei copiilor • Obiceiurile alimentare sunt influentate in mare masura de presiunea stilului modern de viata, afectand in acelasi timp si modul de alimentatie a copiilor. • Studii intreprinse in UK, Germania, Olanda si SUA au aratat ca alimentatia sugarilor si copiilor mici este departe de a fi cea corecta, determinand deficiente ale unor nutrienti importanti pentru cresterea si dezvoltarea copiilor • Studiile din UK au relevat urmatoarele carente nutritionale: • Fier – 82% din copii sunt alimentati sub nivelul recomandat, 15% dintre ei avand risc crescut de deficienta Vitamina D – 95% din copii sunt alimentati sub nivelul recomandat; expunerea la razele solare fiind o sursa vitala de vitamina D • Zinc – 71% din copii sunt alimentati sub nivelul recomandat; 14% dintre ei avand risc crescut de deficienta • Nivel excesiv de proteine, zaharuri si sodiu.

  5. Impactul stilului actual de viata asupra nutritiei copiilor • In Romania, cea mai raspandita deficienta este cea de fier. Deficienţa de fier duce la anemie, afectand performanta fizica şi cognitiva a copilului. • 59.3% dintre copiii varsta de 1 an sufera de anemie feripriva, cauzata de: • diversificarea mult prea rapida • introducerea timpurie in alimentatie a laptelui de vaca. Comitetul ESPGHAN (Aggett et al, 2002 ) avertizeaza ca laptele de vaca este o sursa saraca de fie si nu trebuie introdus in alimentatia copiilor mai devreme de varsta de 1 an

  6. O nutritie echilibrata incepe cu alaptarea • Alimentatia la san este un pas esential in viata unui copil si primul lucru pe care il recomanda fiecare pediatru MedLife • S-a demonstrat ca sugarul alaptat are sansele cele mai mari pentru a avea un sistem imunitar optim dezvoltat. • Laptele matern este un fluid viu care ofera o nutritie perfecta, se adapteaza nevoilor copilului si stimuleaza dezvoltarea sistemului imunitar. • Primele zile dupa nastere sunt epuizante pentru proaspata mama, iar alimentarea la san este o indemanare care trebuie invatata.

  7. Structura laptelui matern • Compozitia laptelui matern asigura beneficiile acestuia: Maturarea sistemului imunitar: • Energie si crestere: • Dezvoltarea creierului si vederii • Functionarea corecta a sistemului digestiv • Functionarea sistemului cardiovascular • Dezvoltarea sistemului osos

  8. Beneficiile alaptarii • Asadar, bebelusii alimentati la san sunt protejati imunitar, prezentand un risc mai mic de a dezvolta afectiuni precum: • infectii gastrointestinale • infectii respiratorii si alergice (astm, otite, eczeme) • Afectiuni nutritionale si de metabolism (obezitate, cresterea colesterolului, diabet) • infectii urinare • sindromul mortii subite in primul an de viata • leucemie

  9. Beneficiilealaptarii • Laptele matern este o sursa importanta de nutrienti, precum fierul. Concentratia de fier din laptele de mama este mica (0,2-0,4 mg/L), insa este bine stiut faptul ca laptele matern are cel mai ridicat nivel al absobtiei. • Literatura de specialitate prezinta numeroase dovezi privind beneficiile alaptarii atat pentru mama, cat mai ales pentru bebelus, cu precadere in privinta urmatoarelor aspecte: • protectia nou-nascutului impotriva infectiilor si alergiilor • reducerea riscului de obezitate • mentinerea sanatatii sistemului cardiovascular • Alte calitati ale acestuia in afara celor nutritive: este intotdeauna proaspat si la indemana; nu implica pregatiri speciale; are temperatura ideala, este lipsit de microbi, nu determina alergie sau intoleranta; distributia energetica este optima (lipide 55%, glucide 38% şi proteine 7%).

  10. Diversificarea, parte a unei nutritii echilibrate In primele 6 luni, bebelusul va primi toate elementele nutritive necesare direct din laptele mamei. Treptat insa bebelusul isi va extinde gama incercarilor alimentare, astfel incat pana la varsta de 3 ani dietalui sa nu mai aiba ca baza principala laptele. Asadar, dupa perioada de alaptare, de la 6 luni fiecare aliment se introduce treptat in alimentatie! Acestea fiind urmatoarele: 1. Sucuri de fructe si legume (mere, morcovi, pere) – ziua 1: cateva lingurite, zilele 3-4: pana la 20 ml. Se vor servi intre mese, la 1 h inainte de masa. 2. Piureurile dintr-un singur fruct sau o leguma (de mar, morcov). Acestea vor fi introduce gradual – ziua 1: 1 lingura; ziua 2: 2 linguri; ziua 3: 10 linguri – pana la sfarsitul saptamanii piureul sa constituie o intreaga masa. Legumele se dau la inceput sub forma de supa strecurata sau legume la borcanase adaptate bebelusilor si ulterior sub forma de piure imbogatit cu lapte. Obs.: 1 lingurita de ulei de masline nu trebuie sa lipseasca din supe!

  11. Diversificarea, parte a unei nutritii echilibrate 3.In luna a 8-a se poate introduce carnea (gaina, curcan). In jurul varstei de 10 luni se recomanda pestele Vita – dupa 10 luni. Obs. :- carnea nu trebuie sa contina fibre, pielite, nervuri, grasimi; - NU carne de porc. Galbenusul de ou fiert se da incepand cu ¼, de 2/3 ori/saptamana. Albusul nu se da sub 10 luni, pentru ca este alergizant. 4. Iaurturile adaptate copiilor se introduc in luna a 9-a. Cele normale sunt recomandate numai dupa varsta de 12 luni. In jurul varstei de 7-8 luni se introduce branza de vaci

  12. Diversificarea: recomandari importante 1. Doar cateva lingurite la inceput 3. Mancarecat mai simplu de preparat 4. Varietatea este importanta 5. Fara sare! 6. Textura si consistenta delicate

  13. Importanta alimentelor bogate in Fier in dieta copilului • Fierul este un nutrient esenţial în dezvoltarea copilului. Este esenţial de stiut ca fierul are un rol important in dezvoltarea creierului, a globulelor roşii, si a vederii • Importante surse de fier: • Sursele alimentare de fier importante includ carnea roşie, ficatul, ouăle şi formulele de lapte îmbogăţite cu fier pentru sugari şi copii mici. • Laptele matern este o sursă importantă de fier. Concentraţia de fier din laptele de mamă este mică (0,2-0,4 mg/L), însă are un nivel ridicat al absobţiei. • Formulele de lapte sunt recomandate după perioada de alăptare până la vârsta de 3 ani. O formulă de lapte îmbogăţită cu fier conţine între 1 mg şi 1,7 mg/100 ml de fier.

  14. Importanta alimentelor bogate in Calciu si Vitamina D in dieta copilului • Este stiut faptul, ca odata cu cresterea, copilul are nevoie de oase si dinti puternici. • Calciul este necesar si in buna functionare a sistemelor muscular, circulator si cel nervos. • Daca dieta copilului este saraca in calciu, organismul va folosi calciul existent din oase, aparand riscul imbolnavirii sistemului osos. • VItamina D ajuta organismul sa asimileze calciul din alimentatie. • Importante surse de calciu: • produse lactate: lapte, branza si iaurt • peste, legume cu frunze verzi (spanacul, broccoli, napi, varza, conopida, telina, mazare, fasole verde)

  15. Indiferent de decizia pe care o luati legata de nutritia sau dezvoltarea copilului dvs este imperativ necesar sa consultati inainte de toate un medic specialist!

  16. I Multumesc!

More Related