ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BĂSEŞTI MARAMUREŞ

1. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII BĂSEŞTI MARAMUREŞ LUCRARE GRADUL I PROF. ÎNV. BLIDAR (MOLDOVAN) CRINA ROZALIA An şcolar 2011-2012

2. MOTTO:„Este de cea mai mare importanţă să recunoaştem şi să dezvoltăm toată diversitatea de inteligenţe umane şi toate combinaţiile de inteligenţe. Dacă recunoaştem acest lucru, cred că vom avea cel puţin o mai bună şansă de a ne ocupa în mod adecvat de problemele pe care le întâmpinăm în viaţă.” Spune Howard Gardner, autorul Teoriei Inteligenţelor Multiple în 1993.

3. În partea introductivă am încercat să scot în evidenţă motivele care m-au determinat să aleg această temă şi anume faptul că datorită elevilor pe care i-am avut la clasă a trebuit să abordez o predare diferenţiată, în funcţie de tipul predominant de inteligenţă al fiecăruia pentru a facilita activitatea de predare- învăţare şi a o face mai atractivă. Astfel, elevii mei au început să lucreze mai bine şi cu entuziasm, descoperind că dacă nu sunt buni la română sau matematică nu îi face mai puţin importanţi, din contră sunt apreciaţi pentru ceea ce ştiu să facă nu pentru ce nu ştiu să facă. ARGUMENT

4. CUPRINS CAPITOLUL I • CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ. SCURT ISTORIC CAPITOLUL II • GARDNER ŞI TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE CAPITOLUL III • INTELIGENŢELE MULTIPLE DE LA TEORIE LA POSIBILITATE DE APLICARE DIDACTICĂ CAPITOLUL IV • PROPUNERE PENTRU O CULEGERE DE EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

5. CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ SCURT ISTORIC 1.1. CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ CAPITOLUL I 1.2. TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI

6. CAPITOLUL I , întitulat CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ are două părţi: 1.1. CONCEPTUL DE INTELIGENŢĂ 1.2. TIPOLOGII ALE INTELIGENŢEI. Pentru început am definit termenul de inteligenţă ca proces de asimilare şi prelucrare a informaţiilor variabile în scopul unor adaptări optime şi ca aptitudine rezidând în structuri operaţionale dotate cu anumite calităţi prin care se asigură eficienţa conduitei pentru ca în cea de-a doua partesă inventariez tipurile de inteligenţă. CAPITOLUL I

7. HOWARD GARDNER ŞI TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE 2.1. TEORIA LUI GARDNER 2.2. LECTURA PEDAGOGICĂ A TEORIEI INTELIGENŢELOR MULTIPLE CAPITOLUL II 2.3. DESCRIEREA TIPURILOR DE INTELIGENŢĂ

8. In prima parte, TEORIA LUI GARDNER am expus pe scurt teoria inteligenţelor multiple conform căreia nu doar copiii buni la română şi la matematică sunt deştepţi ci şi ceilalţi. Fiecare copil este inteligent, trebuie doar să ştii cum să îl abordezi. . Nu există o modalitate perfectă de învățare, dar este important ca educatorul și părintele să găsească modalitatea potrivită de învățare pentru fiecare copil. CAPITOLUL II 2.1. Teoria lui Gardner Un element esenţial în aplicarea teoriei inteligențelor multiple la grupa este cunoaşterea profilului de inteligență al elevilor.

9. Cea de-a doua parte a acestui capitol, LECTURA PEDAGOGICĂ A TEORIEI INTELIGENŢELOR MULTIPLE ne pune faţă în faţă cu faptul că profilul de inteligenţă nu se stabileşte prin aplicarea unui test, ci sunt necesare multe observări ale comportamentelor copiilor pentru a ne da seama care sunt activităţile cele mai comode, ce coduri de exprimare folosesc cu precădere şi care sunt acelea pe care le evită. CAPITOLUL II 2.2. Lectura pedagogică a teoriei inteligenţelor multiple

10. În această parte am prezentat caracteristici, oportunităţi şi activităţi specifice celor opt tipuri de inteligenţă, respectiv: INTELIGENŢA LINGVISTICĂ INTELIGENŢA LOGICO- MATEMAICĂ INTELIGENŢA SPAŢIALĂ INTELIGENŢA RITMICĂ INTELIGENŢA KINESTEZICĂ INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ INTELIGENŢA NATURALISTĂ. CAPITOLUL II 2.3. DESCRIEREA TIPURILOR DE INTELIGENŢĂ

11. Cei care posedă acest tip dominant de inteligenţă gândesc cu predilecţie în cuvinte şi folosesc cu uşurinţă limba pentru a exprima şi înţelege realităţi complexe. Ei au o deosebită sensibilitate pentru înţelesul şi ordinea cuvintelor, sonorizarea şi ritmurile limbii. Copiii cu inteligenţă predominant ligvistică învaţă repede limba maternă şi limbi străine, citesc cu plăcere, folosesc metafore şi îşi aleg mai târziu cariera pe baza capacităţilor ligvistice. CAPITOLUL II 2.3.1. INTELIGENŢA LINGVISTICĂ

12. Prevalenţa ei determină analiza cauzelor şi efectelor , înţelegerea relaţiilor dintre acţiuni, obiecte şi idei. Abilitatea de a calcula, cuantifica, evalua propoziţii şi efectua operaţii logice complexe, sunt caracteristici care ies în evidenţă în cazul acestei inteligenţe împreună cu abilităţi de gândire deductivă şi inductivă şi capacităţi critice şi creative de rezolvare a problemelor. Oamenii cu inteligenţă logico-matematică îşi aleg meserii de contabil, matematician, chimist, fizician, etc CAPITOLUL II 2.3.2. INTELIGENŢA MATEMATICĂ

13. Înseamnă a gândi în imagini şi a percepe cu acurateţe lumea vizuală. Abilitatea de a gândi în trei dimensiuni, de a transforma percepţiile şi a recrea aspecte ale experienţei vizuale cu ajutorul imaginaţiei sunt caracteristice acestei inteligenţe. Posesorii ei au capacitatea de a înţelege relaţiile din spaţiu şi de a lucra cu obiecte. Această inteligenţă o posedă cu precădere pictorii, arhitecţii şi fotografii. CAPITOLUL II 2.3.3. INTELIGENŢA SPAŢIALĂ

14. Persoanele cu această inteligenţă gândesc în sunet, ritmuri, melodii şi rime. Sunt sensibili la tonalitatea , intensitatea, înălţimea şi timbrul sunetului, recunosc , creează şi reproduc muzica folosind un instrument sau vocea. Ei se implică într-o ascultare activă şi sensibilă şi sta bilesc o legătură puternică între muzică şi emoţii. CAPITOLUL II 2.3.4. INTELIGENŢA MUZICALĂ

15. Dominanţa aceste inteligenţe duce după sine gândirea în mişcări şi folosirea corpului în moduri sugestive şi complexe. Ea aplică simţul tiparului şi al coordonării mişcărilor întregului corp şi al mâinilor în manipularea obiectelor. O au cu precădere dansatorii, sculptorii, sportivii, actorii. CAPITOLUL II 2.3.5. INTELIGENŢA KINESTEZICĂ

16. Înseamnă a gândi despre alte persoane şi a le înţelege, a avea empatie, a recunoaşte diferenţele dintre oameni şi a aprecia modul lor de gândire fiind sensibili la motivele, intenţiile şi stările lor. Ea implică o interacţiune eficientă cu una sau mai multe persoane din familie sau din societate. Persoanele cu inteligenţă interpersonală dominantă sunt conducători, vânzători, psihologi care înţeleg cum „funcţionează” oamenii CAPITOLUL II 2.3.6. INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ

17. „Cunoaşte-te pe tine însuţi!” Determină o gândire şi înţelegere de sine a fi conştient de punctele tale tari şi slabe, a planifica eficient atingerea obiectivelor personale, monitorizarea şi controlul eficient al gândurilor şi emoţiilor, abilitatea de a se monitoriza în relaţiile cu alţii. Este vorba de cunoaşterea de sine şi de luarea deciziilor pe baza acesteia. CAPITOLUL II 2.3.7. INTELIGENŢA INTRAPERSONALĂ

18. Persoanele la care această inteligenţă este dominantă înţeleg lumea naturală, iubesc plantele şi animalele. Au abilitatea de a recunoaşte şi clasifica indivizi şi specii şi de a stabili relaţii ecologice. Interacţionează eficient cu creaturi vii şi pot discerne cu uşurinţă fenomene legate de viaţă şi de forţele naturii. Astronomii, biologii, ecologii care o posedă nu operează cu simboluri sau scheme ca matematicienii, fizicienii sau chimiştii ci mai degrabă organizează tiparele observate clasificându-le şi categorisindu-le. CAPITOLUL II 2.3.8. INTELIGENŢA NATURALISTĂ.

19. INTELIGENŢE MULTIPLE- DE LA TEORIE LA POSIBILITĂŢI DE APLICARE DIDACTICĂ, are două părţi 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER unde am arătat că şcoala centrată pe individ favorizează diferitele profiluri de inteligenţe ale elevilor şi de asemenea am conceput activităţi specifice fiecărui tip de inteligenţă pentru zece lecţii la materii diferite, şi 3.2. PROIECTE DIDACTICE CAPITOLUL III unde am realizat patru proiecte didactice cu activităţi specifice fiecărui tip de inteligenţă.

20. LIMBA ROMÂNĂ CLASA A III-A OCAUA LUI CUZA Înteligenţa verbal- lingvistică. Sarcină de lucru: ٭ Motivează în scris atitudinea lui Cuza faţă de negustor. Înteligenţa logico- matematică Sarcină de lucru: ٭ Realizează un grafic reprezentând relaţiile dintre personaje CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER Înteligenţa naturalistă. Sarcină de lucru ٭ Prezintă o situaţie / întâmplare în care ai fost implicat împreună cu un negustor/ comerciant.

21. Înteligenţa vizual- spaţială. Sarcină de lucru ٭ Va realiza un afiş reprezentativ pentru firul epic al poveştii Înteligenţa corporal- kinestezică. Sarcină de lucru ٭ Va încerca un joc de rol, folosind mijloacele nonverbale de comunicare pentru a ilustra trăirile interioare ale personajelor principale Înteligenţa muzical- ritmică. Sarcină de lucru ٭ Va audia melodii şi va selecta una care să fie în concordanţă cu finalul poveştii. Va argumenta alegerea făcută. CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

22. Înteligenţa interpersonală Sarcină de lucru: ٭ Va prezenta conflictele care apar în nuvela pornind de la fise conţinând citate reprezentative din operă - fiecare grupă va desemna un lider care va prezenta şi argumenta modul în care au rezolvat sarcinile de lucru. Înteligenţa intrapersonală Sarcină de lucru: ٭ Îşi va prezenta propria părere referitoare la întâmplările petrecute în povestire CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

23. MATEMATICĂ CLASA A III-A ÎNMULŢIREA NUMERELOR Înteligenţa verbal- lingvistică Sarcină de lucru: ٭ Creaţi o poezie indicând folosirea operaţiei de înmulţire. Compune o problemă prin care se rezolvă următorul exerciţiu: 12 x 3 + 15 x 3 = Înteligenţa logico- matematică Sarcină de lucru: ٭ Pe o masă sunt 3 vaze. În fiecare vază sunt câte 15 garoafe şi 12 trandafiri. Câte flori sunt în total? CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

24. Înteligenţa naturalistă Sarcină de lucru: ٭ Priviţi desenul alăturat. Descrieţi-l! CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

25. Înteligenţa vizual- spaţială Sarcină de lucru: ٭ Li se aduce în faţa clasei 3vaze cu câte 12 garoafe şi 15 trandafiri (pot fi confecţionaţi din hârtie). Câte flori sunt în total? Înteligenţa corporal- kinestezică Sarcină de lucru: ٭ Joc de rol : „La florărie” Elevii vor experimenta, pe rând, cele două roluri: vânzător, cumpărător. Se atrage atenţia asupra modului de comunicare şi asupra atenţiei de care vor da dovadă. CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

26. Înteligenţa muzical- ritmică Sarcină de lucru: ٭ Jucaţi Jocul ritmului pentru a memora tabla înmulţirii (loviţi coapsele, bateţi din palme, pocniţi din degete) Înteligenţa interpersonală Sarcină de lucru: ٭ Rezolvaţi în grup probleme. Înteligenţa intrapersonală Sarcină de lucru: ٭ Identificaţi diferite modele de gândire pentru probleme asemănătoare. CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

27. EDUCAŢIE MUZICALĂ CLASA A IV-A MELODIA. SUNETELE MUZICALE Înteligenţa verbal- lingvistică. Sarcină de lucru: ٭ Realizaţi o compunere despre sunetele muzicale învăţate Înteligenţa logico- matematică Sarcină de lucru: ٭ Ştiind că Portativul are 5 linii şi 4 spaţii spuneţi pe ce linie sau spaţiu se află fiecare notă muzicală. Compuneţi o linie melodică 3 note muzicale de pe linia a doua, 2 note muzicale de pe spaţiul întâi, 3 note muzicale de pe linia întâi şi 2 note muzicale de pe spaţiul al doilea. CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

28. Înteligenţa naturalistă. Sarcină de lucru: ٭ Identificaţi (solfegiu) notele muzicale de pe portativ ale cântecului Sus pe rămurele. Care sunt sunetele folosite în cântecul lor de păsărele? Dar cele ale urşilor şi cucilor? Înteligenţa vizual- spaţială. Sarcină de lucru ٭ Desenaţi pe o coală Portativul, Cheia SOL şi scara Gamei DO cu cele 8 note muzicale. Înteligenţa corporal- kinestezică. Sarcină de lucru ٭ Joc de rol: Sunetele muzicale (fiecare copil reprezintă o anumită notă muzicală iar aceştia trebuie să se aranjeze în funcţie de un anumit mers melodic) CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

29. Înteligenţa muzical- ritmică. Sarcină de lucru ٭ Interpretaţi Cântecul Gamei DO cu mişcare scenică. Înteligenţa interpersonală. Sarcină de lucru ٭ Fiecare dintre voi reprezintă un sunet muzical. Convingeţi celelalte sunete muzicale că le apreciaţi importanţa şi rolul lor în compunerea unei structuri melodice. Înteligenţa intrapersonală. Sarcină de lucru ٭ Eşti un sunet muzical. Prezintă-te! CAPITOLUL III 3.1. IMPLICAŢII DIDACTICE ALE TEORIEI LUI GARDNER

30. Acest capitol se vrea a fi o culegere de exerciţii având la bază teoria inteligenţelor multiple, aşa cum reiese de altfel şi din titlu PROPUNERE PENTRU O CULEGERE DE EXERCIŢII PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR INSPIRATE DIN TEORIA INTELIGENŢELOR MULTIPLE Astfel, am realizat seturi de câte opt sarcini de învăţare, câte una pentru fiecare tip de inteligenţă, pentru 35 de lecţii la disciplina Ştiinţe , clasa a III-a ,editura Aramis, 2005. CAPITOLUL IV

31. Partea de încheiere se vrea a fi o sinteză a tot ceea ce implică ideea de inteligenţe multiple. Plecând de la studiile făcute de acesta s-a ajuns la concluzia că Teoria Inteligenţelor Multiple nu schimbă ceea ce avem de predat, ci ne ajută doar să schimbăm modul în care lucrăm cu elevii, ne ajută să înţelegem faptul că elevii pot fi deştepţi în diferite feluri şi ne instrumentează în a-i ajuta să evolueze în mod diferit. CONCLUZIILE

32. Fiecare inteligenţă poate fi folosită deopotrivă în calitate de conţinut al învăţării şi mijloc de comunicare a conţinutului. Un copil care nu are o inteligenţă logico-matematică foarte dezvoltată, va avea fără îndoială dificultăţi, de exemplu, în a învăţa un principiu matematic. Principiul matematic ce urmează a fi învăţat – conţinutul- există în sfera logico-matematică şi ar trebui comunicat prin matematică. În aceste condiţii, elevul, care nu este în mod special „matematic” , şi problema, care este „foarte matematică”, nu sunt de acord. Matematica în calitate de mediu eşuează. Trebuie găsită o altă cale pentru conţinutul matematic, „o metaforă” în alt mediu (de exemplu, limba, modelele spaţiale, mişcările corporale). Prin intermediul unei inteligenţe mai bine reprezentate decât cea matematică, elevul poate ajunge pe o cale secundară la soluţia problemei. Totuşi la un moment dat, „metafora” folosită trebuie retradusă în domeniul matematic. Fără această translaţie, ceea ce s-a învăţat rămâne la un nivel superficial. CONCLUZIILE

33. Pentru aplicarea la clasă a teoriei inteligenţelor multiple este nevoie de timp, răbdare, imaginaţie, creativitate şi implicare. Nu exisă o reţetă şi nici o cale unică de urmat. Dacă vom reuşi să identificăm la elevii noştri aceste inteligenţe şi vom putea să le valorizăm, fie chiar şi periodic ne vom simţi mai competenţi mai aproape ne nevoile lor, vom simţi că lucrăm bine, pentru binele personal şi al celorlalţi. CONCLUZIILE

34. Bruner Jerome, Pentru o teorie a instruirii, EDP, Bucureşti, 1970 • Constantin Postelnicu, Fundamente ale didacticii şcolare, • Creţu C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed. Polirom, Iaşi, • Gardner Howard, Frames of Mind; The Theory of Multiple Intelligences, 1984 • Gardner Howard, Trata de răzgândire, ed Allfa, 2006, Bucureşti • Ioan Nicola, Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti • Iucu R., Managementul clasei de elevi, Ed. Fundaţiei Culturale Dimitrie Bolinineanu, Bucureşti, 1999 • MEC, CNPP, Instruirea diferenţiată, aplicaţii ale teoriei inteligenţelor multiple – ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti, 2001 • MEC, CNPP, Învăţarea diferenţiată – ghid pentru formatori şi cadre didactice, • MEC, CNPP, Învăţarea activă – ghid pentru formatori şi cadre didactice, • Otilia P., Anca T., Ligia S., Strategii didactice inovatoare, Ed. Sigma, Bucureşti • Piaget Jean, Psihologia inteligenţei, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1965 • Pirău Maria Teresa, Introducere în pedagogie, ed Risoprint, Cluj Napoca, 2008 • Proiectul pentru Învăţământul rural, Să ne cunoaştem elevii, Bucureşti, 2005 • Stanciu M., Reforma conţinuturilor în învăţământul preuniversitar. • Buletin Ştiinţific, Pedagogie, psihologie, metodică, • ed Universităţii de Nord Baia Mare, 2005 • Văideanu G., Interdisciplinaritatea în învăţământ, între dezbateri şi aplicare, Revista de pedagogie, Nr. 2, 1987 • www.desprecopii.com • www.referat.com BIBLIOGRAFIE

35. LECŢIA 20 ORGANELE DE SIMŢ OBIECTIVE OPERAŢIONALE O1- să afle răspunsul la ghicitori O2- să completeze fişele de lucru O3- să participe la experimetele propuse O4- să realizeze sarcinile propuse pentru activitatea în perechi O5- să noteze tema de casă O6- să descrie rezolvarea situaţiei propuse EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

36. STRATEGII DIDACTICE METODE ŞI PROCEDEE problematizarea experimentul învăţarea reciprocă descrierea conversaţia observaţia MIJLOACE DIDACTICE ghicitori imagini fişe de lucru eşarfă, apă pahare, oţet diferite substanţe tabel planşe EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE FORME DE ORGANIZARE frontal perechi individual

37. SARCINI DE ÎNVĂŢARE INTELIGENŢA LINGVISTICĂ FEED BACK Fişă de lucru Răspunde la întrebări : Cum reacţionezi când atingi un corp fierbinte ? De ce ? Cum reacţionezi cănd lîngă tine se produce brusc zgomot? De ce? Cum reacţionezi când se aprinde lumina în miezul nopţii? De ce? Completează enunţurile : Eu ştiu dacă floarea este parfumată deoarce eu pot ... Eu ştiu dacă ating un burete sau o piatră, chiar dacă am ochii închişi, deoarece eu pot .............. Eu ştiu dacă ceaiul este dulce deoarece eu pot ..... EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

38. INTELIGENŢA LOGICO- MATEMATICĂ • EVALUARE • Fişă de evaluare • Grupează în tabel, produsele numite mai jos, după gustul lor: • oţet, lămâie, telemea, bomboane, borş, dulceaţă, sare, miere de albine, algocalmin, castraveţi muraţi, zahăr şi kiwi. EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

39. Încercuieşte varianta corectă: • 1.Organul de simţ al auzuluieste: a) ochiul b) gura c) urechea d) mâna e) nasul • 2.Pentru a vorbi folosim: a) ochiul b) limba c) urechea d) pielea e) nasul • 3.Ochiul este format din: • a) inimă, ficat, plămâni, rinichi • b) iris, pupila, gene, pleoape, sprâncene • c) nări, timpan, limbă • 4.Mirosurile le deosebim cu: a)ochiul b) limba c) urechea d) pielea e) nasul • 5.Organul de simţ al pipăituluieste: a) ochiul b) limba c) urechea d) pielea e) nasul EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

40. INTELIGENŢA SPAŢIALĂ DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII Uneşte imaginea cu cuvântul potrivit: miros auz văz pipăit gust ureche piele ochi limbă nas EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE INTELI GENŢAINTRAPERSONALĂ TEMA ŞI ÎNCHEIEREA Descrie în câteva cuvinte ceea ce îţi place cel mai mult să vezi, să miroşi, să auzi, să mănânci

41. INTELIGENŢA KINESTEZICĂ • DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII • EXPERIMENT • Unui copil legat la ochi i se va cere să se îndrepte spre uşă după ce a fost rotit în prealabil prin clasă. Elevii vor observa că au nevoie de ochi pentru a se orienta. • Unui copil i se va cere să identifice în care din cele două pahare este apă plată şi în care apă tonică (apă cu lămîie). Se va observa că trebuie să gustăm pentru a face identificarea. • Unui copil i se va cere să deosebească un burete de o piatră, legat fiind la ochi. Va observa că poate face acest lucru doar prin atingerea lor cu degetele. • Se vor parfuma două şerveţele: unul cu parfum de trandafiri şi unul cu parfum de lăcrimioare. Elevii vor trebui să identifice serveţelul parfumat cu parfum de lăcrimioare. Vor observa că au nevoie de nas pentru a face acest lucru. • Un elev va fi legat la ochi. Ceilalţi se vor aşeza în jurul lui în cerc. Cel din mijlocul cercului va trebui să identifice colegul care îi va striga numele. Pentru a face acest lucru se va folosi de urechi. EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

42. INTELIGENŢA MUZICALĂ CAPTAREA ATENŢIEI GHICI GHICITOAREA MEA! Ce sede in apaSi tot se adapa,Omul imbatraneste,Ea nu putrezeste.(limba) Am un ciocanas de piele Cu doua gaurele (nasul) Am o rasnicioaraToata ziua rasnesteSi noaptea se odihneste (gura) Cinci piticiCinci voinici...Cat ii vezi de mititei,Faci cu eiTot ce vrei.Scrii,Joci mingea,Impletesti,Palate construiesti.(degetele) Intonaţi următoarele versuri pe melodia unui cântec cunoscut: Ascultati un sfat copii: Dupa fiecare masa, Dimineata la sculare Dar si seara la culcare, Luati pasta si periuta, La chiuveta dati fuguta, Dintii sa ii periati Microbii sa-i alungati. Aveti si-un zambet frumos, Dar este si sanatos! ( versurile luate de pe Didactic.ro) Am doua ape – aprinse Sub doua paturi intinse Ghici ce sunt?(ochii) EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

43. INTELIGENŢA INTERPERSONALĂ DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII Activitate în perechi Experiment primul copil Prepară în pahare identice soluţii de apă cu sare, apă cu zahăr, apă cu zeamă de lămâie, apă cu oţet, apă cu miere, apă cu zeamă de grapefruit. Roagă colegul de bancă să descopere gustul soluţiilor preparate de tine Cum va face acest lucru? De ce ? Experiment al doilea copil Pregăteşte cutiuţe cu substanţe cu diferite mirosuri dintre cele aduse la şcoală la solicitarea doamnei învăţătoare : cafea, parfum, ceapă, oţet, scorţişoară, piper, alcool sanitar, usturoi Legat fiind la ochi, colegul va trebui să identifice după miros subsstanţele. Ce organ de simţ va folosi ? de ce ? EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE

44. INTELIGENŢA NATURALISTĂ • TRANZIŢIA SPRE ÎNVĂŢARE • Situaţie • - te afli în mijlocul pădurii • - ai fost dus acolo legat la ochi • cum te ajută organele de simţ să te orientezi şi să ieşi de acolo • Descrie acest lucru în 5- 10 rânduri. EXEMPLE DE SARCINI DE ÎNVĂŢARE