PIEŢE DE CAPITAL

1. PIEŢE DE CAPITAL Contracte Financiare pentru Diferenţă Prof. Univ. Dr. GABRIELA ANGHELACHE

2. Ce este un CFD? • Contractele Financiare pentru Diferență, denumite prescurtat CFD (Contract for Difference) sunt instrumente financiare derivate diferite de contractele futures clasice şi constituie o alternativă de tranzacţionare pentruinvestito-rii pe piața de capital. • CFD-urile sunt în prezent disponibile listate sau nelistate pe pieţele de tip OTCdin Marea Britanie, Franța, Olanda, Germania, Elveţia, Italia, Suedia, Spania, Canada,Singapore, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelandă, sau pe piețele reglementate precum cea administrată de Australian Stock Exchange (ASX). • Incepând cu luna iulie 2009, Sibex a admis la tranzacționare primele contracte financiare pentru diferență având ca activ suport acțiuni.

3. CFD – Definiții • Un CFD este o înţelegere între un cumpărător şi un vânzător prin care aceștia sunt de acord să-și deconteze diferența de valoare a unui activ între momentul inițierii și cel al lichidării contractului. • Diferența este determinată prin referire la prețul unui activ suport - o acțiune, un indice, curs de schimb valutarsau o marfă - și la perioada de deținere a respectivului CFD (intervalul de timp între momentul deschiderii și cel al închiderii poziției).

4. CFD – Caracteristici • Sibex oferă investitorilor posibilitatea tranzacționării de CFD-uri pe cele mai lichide acţiuni listate pe Bursa de Valori din București. • Mărimea unui CFD este între 10 și 10.000 acțiuni în funcție de valoarea acțiunii suport, iar blocul minim ce poate fi tranzacționat este de 1 contract. • De exemplu, dacă CFD-ul pe acțiunile SIF4 Muntenia se tranzacţioneză la pretul de 0,8600 lei, iar mărimea contractului este de 1.000 acțiuni, atunci valoarea de tranzacționare a contractului SIF4 CFD este de 860 lei. • Comisionul de tranzacționare perceput de Sibexși CRC se exprimă ca sumă fixă pe blocul minim de CFD, în cazul de față 0,60lei/contract SIF4 CFD. • CFD-ul pe acțiuni cotează în același mod ca activul suport, respectiv lei/acțiune. • Pasul de tranzacționare este asemănător contractelor futures având ca suport aceleași acțiuni.

5. CFD - Caracteristici • Ca și în cazul contractelor futures pe acțiuni, CFD-urile pe acțiuni facilitează investitorilor specularea prețului acţiunilor, fără a fi nevoie să cumpere sau să vândă fizic respectivele acțiuni. • CFD-urile permit investitorilor să ia poziţii long sau short pe acțiunile în cauză, oferind astfel investitorilor posibilitatea de a profita de creşterea sau scăderea preţurilor. • CFD-urile nu au scadenţă, acestea nu expiră. • Singura posibilitate de a închide o poziţie este de a efectua o tranzacţie de sens invers pe acel contract. Există totuşi situaţii în care toate poziţiile deschise sunt lichidate automat de către Casa Română de Compensaţie atunci când activul suport al CFD este retras de la tranzacţionare, când acel CFD nu mai îndeplineşte condiţiile de menţinere la tranzacţionare sau când emitentul acţiunii suport desfăşoară operaţiuni corporative de genul splitării, consolidării, acordării de acţiuni gratuite sau alte drepturi.

6. CFD - Caracteristici • Dacă emitentul acţiunii suport pentru CFD distribuie dividende, fiecare poziţie deschisă pe CFD este ajustată astfel încât să reflecte aceleaşi efecte economice precum cele ale acţiunii suport. Aceasta înseamnă că ori de câte ori are loc o acţiune de acordare a dividendelor, cumpărătorii de CFD au dreptul la dividende şi ajustările aferente se realizează prin decon-tare în fonduri (cumpărătorii de CFD vor primi de la vânzătorii de CFD contravaloarea în cash a dividendelor). • Investitorii care deţin poziţii deschise pe contracte CFD la Sibex nu pot opta pentru livrarea fizică a activului suport, lichidarea poziţiilor realizându-se prin decontare finalăîn fonduri la închiderea poziţiei în piaţă. • La sfârşitul fiecărei sesiuni de tranzacţionare, poziţiile deschise pe un CFD sunt marcate la piaţă de către CRC la preţul de închidere al acţiunii suport aferent pieţei Regular a BVB.Marcarea la piaţă în timpul şedinţei se realizează asemănător contractelor futures. In situaţia în care, datorită variaţiei de preţ, o poziţie CFD reevaluată conduce la diminuarea sumei din cont sub nivelul marjei solicitate, investitorul respectiv se aflăîn apel în marjăşi trebuie să completeze suma din cont cu diferenţa până la nivelul marjeinecesare.

7. Efectul de levier. Expunerea pe CFD • CFD-ul este un instrument derivat care beneficiază de efect de levier (leverage). Acest lucru înseamnă că investitorii în astfel de instrumente sunt expuşi total la mişcările preţurilor activului suport fără a fi necesar să plăteasca întregul preţ al activului tranzacţionat. • CFD-ul oferă expunere totală pentru o acţiune, curs de schimb sau o marfă prin “plata” unei fracţiuni din preţul activului suport. • CFD necesită depunerea unei marje iniţiale pentru a garanta tranzacţia, urmând ca în cazul unei evoluţii nefavorabile a preţului investitorul să plătească cu cash pierderea pe măsura acumulării ei sau să retragă cash profitul pe măsura generării lui.

8. Contractul futures și contractul pentru diferență. Asemănări și deosebiri • Diferența majoră dintre CFD și contractul futures constăîn faptul că CFD-ul este un instrument derivat care nu are scadență, investitorii putând să rămânăîn poziții atâta timp cât consideră necesar. • CFD-urile se aseamănă mai mult cu acțiunile, singurele diferențe fiind căacesteanu conferă deținătorilor dreptul de votși că permit investitorilor tranzacțio-narea prețului respectivelor acțiuni cu o investiție inițială mult mai mică decât pe piața spot (sunt tranzacții “în marjă"). • Levierul implică la fel ca și în cazul contractelor futures, un nivel mai ridicat al riscului comparativ cu investirea directă în activul suport, ceea ce face absolut nesară înţelegerea atât a beneficiilor, cât şi a riscurilor aferente tranzacționării acestor instrumente derivate.

9. Contractul futures și contractul pentru diferență. Asemănări și deosebiri • Spre deosebire de acţiuni, unde un investitor, de obicei, cumpără şi apoi vinde acţiuni, prin CFD se poate deschide direct o poziţie short (de vânzare) pentru a profita de scăderea preţurilor, nu doar de creşterea lor. Acest lucru este posibil deoarece un CFD nu necesită deţinerea fizică a acţiunilor suport şi decontarea în cadrul acestui contract vizează doar diferenţele de preţ (profitul sau pierderea) dintre momentul deschiderii şi momentul închiderii poziţiei. • Spre deosebire de contractul futures, în cazul CFD-ului apare un cost suplimentar pentru deţinătorii de poziţii long: dobânda zilnică de finanţare a poziţiilor de cumpărare lăsate deschise de la o zi la alta.

10. Dobânda de finanțare a pozițiilor long • Dobânda zilnică de finanţare a poziţiilor de cumpărare lăsate deschise de la o zi la alta se plătește de către deținătorii de poziții long vânzătorilor de CFD după închiderea fiecărei sesiuni de tranzacţionare. • Rata dobânzii de finanţare a poziţiilor de cumpărare se exprimă în procente, se stabileşte de către operatorul de piaţă şi se aplică la valoarea poziţiilor deschise calculată prin raportare la preţul de cotare (preţul mediu ponderat al acţiunii suport comunicat de piaţa spot). • Dobânda se calculează pentru fiecare zi calendaristică, astfel că aceasta se plăteşte inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică dacă poziţiile respective rămân deschise peste weekend. Rata dobânzii per contract este fixată la nivelul ratei de referinţă sau la o rată egală cu aceasta, la care se poate adăuga 1-2%.

11. Factori ce influențează profitabilitatea • Din moment ce pentru cumpărător această dobândă reprezintă un cost sau o cheltuială, pentru vânzător aceasta se constituie ca profit care se acumulează zilnic în cont atât timp cât poziţiile respective sunt menţinute deschise. • Atunci când se tranzacţionează un CFD, factorii care pot afecta profitabilitatea poziţiei luate includ: mişcările preţului, fluxul de numerar, marjele şi comisioanele de intermediere. • Eliminarea riscurilor datorate CFD-urilor are loc atunci când aceste tranzacţii au loc pe o piaţă reglementată şi sunt compensate și garantate de către o contraparte centrală. (în cazul Sibex este vorba de Casa Română de Compensație)

12. Riscul de lichiditate • Condiţiile pieţei, cum ar fi lipsa de lichiditate, pot duce la creşterea riscului de pierdere prin îngreunarea efectuării tranzacţiilor sau a închiderii poziţiilor deschise. • În anumite situaţii, cum ar fi perioadele caracterizate de o presiune ridicată la cumpărare sau la vânzare, volatilitate crescută a pieţei şi lipsa lichidităţii pentru un anumit CFD, este posibil ca preţul stabilit în piaţă să fie afectat de lipsa unor relaţii normale. • Gapping-ul (diferenţa dintre preţul de deschidere şi cel de închidere), indiferent dacă preţurile cresc sau scad fără oportunitatea de a tranzacţiona, poate conduce la pierderi semnificative chiar dacă au fost introduse ordine de tipul Stop Loss. Această situaţie decurge din faptul că există posibilitatea ca tranzacţia să nu se realizeze la preţul stabilit dacă piaţa este fluctuantă.

13. Riscul de lichiditate • Investitorii în CFD pot să îşi diminueze riscul prin combinarea poziţiilor pe CFD-uri cu contracte futures sau opţiuni pe acelasi activ suport tranzacţionate la bursă. • Pot exista situaţii speciale în care un anumit CFD să fie retras de la tranzacţionare, cum ar fi: retragerea de la tranzacţionare a activului suport, suspendarea repetată a tranzacționării acestuia, lipsa lichidităţii pe o perioadă mai lungă de timp. • În anumite situaţii, activele suport pot fi suspendate de la tranzacţionare fapt ce determinăsuspendarea de la tranzacţionare a CFD-urilor aferente.

14. Rolul casei de compensare • Operaţiunea iniţială de cumpărare/vânzare a unui CFD este denumită tranzacţie de deschidere, iar cea ulterioară de vânzare (sau cumpărare) prin care se lichidează o poziţie deschisă este denumitătranzacţie de închidere. • In cadrul procesului de tranzacţionare, în relaţia dintre vânzător şi cumpărător se interpune Casa Română de Compensaţie care devine contraparte pentru aceştia garantându-le decontarea diferenţelor de preţ. Acest proces, denumit novaţie, este instrumentul cheie pentru gestionarea riscul de contraparte. • Nu este nevoie ca un cumpărător sau un vânzător să cunoască identitatea contrapărţii în cadrul unei tranzacţii, riscul de contraparte este preluat de către casa de compensare. De altfel, acelaşi principiu se aplicăşi la tranzacţiile cu celelalte instrumente derivate pe piaţa Sibex – contractele futures şi opţiunile.

15. Exemplu - Specificaţii SIF1CFD

16. Specificaţii SIF1CFD

17. Exemplu pentru o poziție Long • Un investitor consideră că preţurile actiunilor la BVB vor urca puternic în următoarele zile şi crede că acțiunea SIF4 va urma acest trend. Suma lui disponibilăîn contul de marjă este de 5.000 lei. • Contractul SIF4 CFD se tranzactioneaza la prețul de 0,7000leiși are o marjă de 0,12 lei/acțiune(aprox. 17% din valoarea contractului). Asfel, cu 5.000 lei, investitorul poate obține o expunere de 28.700 lei, adică are suficientă marjă pentru a lua o poziție Long pe 41 contracte SIF4 CFD la prețul de 0,7000lei. • 5.000 lei (suma disponibilă)/0,12 lei (garanția necesară pentru o acțiune) = 41.666,66 acțiuni. Aceasta este cantitatea teoretică ce o poate atrage investitorul în acest moment. Practic, datorită specificațiilor contractului, el poate atrage doar 41.000, echivalentul a 41 contracte, un contract este standardizat la Sibex, la 1.000 acțiuni. Prețul acțiuni de 0,7000 lei, va conduce la o expunere de 28.700 lei (adică 0,7000 lei/acțiune X 41.000 acțiuni). • În prima zi, investitorul trebuie să depună marja iniţială plus dobânda pe contract (suma pe care o plăteşte deţinătorului poziției Short) şi este expus variaţiilor de marjă. • În zilele următoare el este supus doar dobânzii pe contract şi variaţiilor de marjă. Dacă prețul merge în defavoarea sa, investitorul va trebui să completeze suma din cont cu pierderea rezultată din reevaluarea poziției sale la un preț mai mic. Dacă prețul merge în favoarea sa, el va încasa în cont profitul rezultat în urma reevaluării poziției sale la un preț mai mare decât cel de cumpărare inițial.

18. Exemplu pentru o poziție Short • Un investitor consideră că prețul acțiunii SIF4 va scădea în următoarele zile. Acesta a depus 5.000 lei la brokerul său. • Contractul SIF4 CFD se tranzacționează la prețul de 0,7000 leiși are o marjă de 0,12 lei/acțiune. Astfel, cu 5.000 lei, investitorul are suficientă marjă pentru a lua o poziție Short pe 41 contracte SIF4 CFD la prețul de 0,7000lei. • În prima zi, investitorul trebuie să plătească marja iniţială.Acesta este expus variaţiilor de marjă, dar primeşte dobânda de finanțare pentru contractele vândute. • În zilele următoare investitorul continuă să plătească orice eventuală variaţie negativă a marjei și primeşte în continuare dobânda pe contracte. Notă: Dacă SIF4 distribuie dividende în perioada în care investitorul are poziţiile Short deschise, atunci vânzătorul va plăti dividendele către deținătorul pozițiilor Long).