1 / 8

CREDITUL DE CONSUM ȘI FENOMENTUL INFRACȚIONAL

Lector : Cristian - Gabriel WINZER – Senior Associate Lawyer S . C . A . “D ă nil ă , Petre & Asociat ț i”. CREDITUL DE CONSUM ȘI FENOMENTUL INFRACȚIONAL. CADRU GENERAL DESCRIEREA FENOMENULUI.

binh
Download Presentation

CREDITUL DE CONSUM ȘI FENOMENTUL INFRACȚIONAL

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Lector : Cristian - Gabriel WINZER – Senior Associate Lawyer S.C.A. “Dănilă, Petre & Asociatți” CREDITUL DE CONSUM ȘI FENOMENTUL INFRACȚIONAL

  2. CADRU GENERAL DESCRIEREA FENOMENULUI • Principala operațiune bancară fiind creditarea, este evident că băncile își asumă și riscuri atunci când acordă credite, cele mai vulnerabile fiind CREDITELE DE CONSUM. • Astfel de credite pot fi obtinute cu ușurință de grupuri infractionale, prin folosirea de adeverințe de venit și cărți de muncă fictive. • Avem de-a face cu infracțiuni care produc prejudicii însemnate în patrimoniul instituțiilor bancare: înșelăciune, complicitate la înșelăciune, fals în înscrisuri sub semnatură privată, uz de fals, etc. • Extrem de abili, infractorii au știut să exploateze eficient deficiențele sistemului, reușind să aducă prejudicii însemnate, cu obținerea corelativă de beneficii ilicite la fel de însemnate. • Cu ajutorul unor înscrisuri false, amatorii de credite "nerambursabile" au înșelat vigilența instituțiilor bancare. Practic, nici macar o bancă nu a scapat de astfel de "țepe". • Acest segment al criminalității atrage persoane cu pregătire de specialitate, buni cunoscători ai domeniului în care acționează, care utilizează forme ingenioase de ascundere a activățatii ilegale.

  3. MODURI DE OPERARE ALE GRUPURILOR INFRACȚIONALE ORGANIZATE • Caz tipic: un grup de persoane (individualizat ulterior cu sintagma grup infracțional organizat) crează o societate fantomă și, în schimbul unui "comision" de 100-150 de lei, angajează solicitanți de credite, cărora le furnizează înscrisurile necesare pentru obținerea împrumuturilor de la bancă. • Infractorii dețin déjà/ înființează o societate comercială prin intermediul căreia întocmesc și/ sau emit adeverințe de venit. Aceste înscrisuri, având natură falsă, sunt ulterior utilizate în vederea obținerii de credite de consum. • Infractorii racolează diverse persoane fizice (de obicei persoane cu o condiție socială, profesională, educațională și materială medie), propunându-le, în schimbul unor sume fixe sau procente stabilite pentru fiecare caz în parte, facilitarea obținerii de credite de nevoi personale. • Persoanele racolate de infractori fac parte, în special, din categoria celor care nu îndeplinesc condițiile legale necesare pentru obținerea de astfel de credite, fie din cauza lipsei unui loc de muncă stabil, fie din cauza nivelul scăzut al veniturilor obținute într-o anumită perioadă de timp determinată.

  4. INFRACTORII SUNT MEREU CU UN PAS ÎNAINTE • Având deja “experiență” în gestionarea dosarelor de creditare, infractorii au devenit tot mai pricepuți în a ocoli sistemele de verificare instituite de către unitățile bancare. • Aspecte descoperite de către lucrătorii din cadrul I.G.P.R. în două situații concrete: • O persoană din județul Constanța a facilitat obținerea a 68 de credite de consum, în valoare totală de 100.000 euro. Aceasta întocmea în fals adeverințe de venit și vechime în muncă, atestând, în mod nerealcă solicitanții creditelor sunt angajații unei societăți comerciale care are ca obiect de activitate repararea de nave și că aceștia realizează venituri lunare de peste 1.500 lei, fiind angajați ca vopsitor, sablator și tinichigiu. • Pe numele unei persoane au fost obținute credite de consum, prin utilizarea de înscrisuri false, la 3 (trei) bănci, în valoare totală de 150.000 lei într-un alt oraș decât cel de reședință al persoanei.

  5. COMPLICITATEA UNOR FUNCȚIONARI DIN CADRUL INSTITUȚIILOR BANCARE • Băncile au luat măsuri de instruire a personalului, apte să contribuie la detectarea imediată a unor posibile încercări de fraudă. • În anumite cazuri însă, în grupul infracțional organizat există o implicare direct chiar a unor astfel de funcționari bancari – aspect care “înlesnește” capacitatea membrilor grupului de a-și duce la îndeplinire scopul infracțional și determină “garanția” aprobării dosarului de creditare având ca obiect un credit de consum. • De exemplu, un grup infracțional organizat a fost implicat în obținerea a 59 credite bancare, în valoare totală de 1,5 milioane lei. Gruparea era condusă și coordonată de o persoană de profesie economist, care ocupa funcția de "consilier client retail” în cadrul unei agenții bancare. • În urma cercetărilor, s-a constatat că o persoană din grup atragea "clienții”, promițându-le că are relații și cunoștințe la unitatea bancară și că "va rezolva cu documentele necesare acordării creditului”. Pentru aceste servicii, “clienții” achitau 50% din valoarea creditului ce urma a fi contractat la acea unitate bancară, procentul ridicat fiind justificat prin faptul că va trebui “să dea” și funcționarilor bancari cu care "aranjau” împrumutul o parte din sumă.

  6. POSIBILE DIRECȚII DE URMAT ÎN VEDEREA COMBATERII ACESTUI FENOMEN NAȚIONAL • Persoanele care nu îndeplinesc condițiile cerute de bănci (neeligibile) să nu mai apeleze la intermediarii care promit aprobarea certă a dosarului de credit. • Instruirea constantă a angajaților băncii cu atribuții în gestionarea procedurilor aferente dosarelor de credit cu privire la aprobarea împrumuturilor în baza unor înscrisuri care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate. • Băncile trebuie să verifice cu atenție sporită înscrisurile prezentate de către client (aceasta în condițiile în care, în multe cazuri, solicitanții își atribuie în fals funcții diferite în cadrul aceleiași societăți comerciale. • Informarea corectă și completă a populației asupra faptului că obținerea de împrumuturi cu documente false se sancționează penal, chiar dacă ratele sunt achitate la termen. • Sprijin din partea Departamentului de Inspecția Muncii din cadrul Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale pentru a verifica valabilitatea documentelor prezentate de către clienți.

  7. CONCLUZII • Sistemele sistemelor de identificare și prevenire a infracțiunilor specifice au devenit tot mai performante. • Băncile nu au scăpat însă complet de fenomenul fraudelor săvârșite în legătură cu creditele de consum. • Problema cea mai mare o reprezintă, astfel cum rezultă din prezentare, înscrisurile false prezentate de către clienti pentru obținerea creditelor de nevoi personale. • Creșterea rapidă a volumelor a pus la încercare eficiența sistemelor de scoring, inclusiv vigilența funcționarilor bancari în privința înscrisurilor false aduse de clienți pentru dosarul de credit. • Pentru eliminarea fraudelor din sistemul bancar, trebuie avute în vedere direcțiile de urmat (prezentate în secțiunea anterioară), trebuie stabilită o colaborare eficientă între personalul bancar și organele de cercetare penală, după cum trebuie descoperiți membrii grupurilor infracționale organizate - care în foarte multe cazuri pot fi chiar funcționari bancari.

  8. 15 Noiembrie 2012 VĂ MULȚUMEȘTE PENTRU ATENȚIE

More Related