1 / 12

Participarea României la Primul Război Mondial

Participarea României la Primul Război Mondial. România până la intrarea în război.

aziza
Download Presentation

Participarea României la Primul Război Mondial

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. ParticipareaRomânieila PrimulRăzboiMondial

  2. Româniapână la intrareaînrăzboi • România era condusă de regeleCarol I de Hohenzollern din 1866. Pentru o perioadăîndelungatămaiînainte de declașareaprimuluirăzboimondial, România a fost un aliat al Austro-Ungariei. Înconformitate cu termeniialianțeidintreceledouă state, România era obligatăsăintreînrăzboinumaidacăaliatulaustro-ungar era atacat. Când a izbucnitrăzboiul, România a consideratcă Austria a foststatul care a declanșatrăzboiulși, prinurmare, Bucureștiul nu era obligatsă se alătureefortului de război al aliatuluisău. Încele din urmă, România s-a alăturatcelor care luptauîmpotrivaPuterilorCentrale. • Româniași-a negociat cu grijăcondițiilepentruintrareaînrăzboi de parteaAliaților. Astfel, BucureștiulcerearecunoaștereadrepturilorRomânieiasuprateritoriuluiTransilvaniei, care fuseseîncorporatînRegatulUngarieiîn1867.

  3. Aliații au acceptatcondițiileromânilorînvaraanului 1916. DacăRomânia s-arfialăturatefortuluialiat de războimaidevremeînacel an, maiînainte de declanșareaOfensiveiBrusilov, era foarteposibil ca rușiisăfireușitsăobțină o mare victorie.AnumițiistoricimilitariapreciazăcăRusia a întârziataprobareacererilorRomâniei, deoarece se temeacăvafipusăîndiscuțieșisituațiateritoriuluismuls din trupulMoldoveiîn1812, Basarabia. Istoriculmilitarbritanic John Keegan afirmăcă, maiînainte de intrareaînrăzboi a României, Aliațiicăzuseră de acordîn secret să nu-șionorezedupărăzboiangajamentele cu privire la expansiuneateritorialăromânească. • Guvernulromân a semnat un tratat cu Aliațiipe17 august1916, după care a declaratrăzboiPuterilorCentralepe27 augustacelași an. Armataromână era destul de mare – 500.000 de militari, organizațiîn 23 divizii. Din păcate, armata era încadrată cu puținiofițeriprofesioniști, era slab pregătită, iardotarea era insuficientă. ȘefulStatului Major German, generalulErich von Falkenhayn, a apreciatîn mod corectcăRomâniaesteatrasă de o alianță cu Antantași a făcutplanuripentruatragereațării de parteaPutrerilorCentrale.

  4. IntrareaRomânieiînrăzboi, august 1916 • Pe27 august1916, treiarmateromâne au trecut la atactraversândCarpațiiMeridionali, după care au intratînTransilvania. Primeleatacuri au fostîncununate de succes, obligându-ipeaustro-ungarisă se retragă, dar, la mijloculluiseptembrie, germanii au transferatpefrontultransilvăneanpatrudivizii, avansarearomânilorfiindoprită. Rușii au deplasat la rândullorînajutorulromânilortreidivizii, daraceștimilitari nu au fostaprovizionațicorespunzător. • Primulcontraatac al PuterilorCentrale a fostorganizat de generalulAugust von Mackensen, care a coordonat o armatămultinaționalăformată din trupe germane, bulgareșiotomane. Atacul a fostdeclanșat din Bulgaria pedirecțianordpe1 septembrie. Atacul a fostîndreptatdinsprepozițiile de peDunărespreConstanța. Garnizoana de la Turtucaia, împresurătă de trupelebulgaro-germane, s-a predatpe6 septembrie. Manifest aruncat de avioanelearmateiromâneasupraBrașovului

  5. Pe15 septembrie, Consiliulromân de război a hotărâtsăsuspendeofensivaînTransilvaniașisă se concentrezepedistrugereagrupului de armateMackensenînschimb. Planul, cunoscut sub numele de OfensivaFlămânda, presupuneaatacareaforțelorPuterilorCentraleprintr-o lovitură de flancși spate, dupătraversareaDunăriipe la Flămânda, întimpce, peliniaprincipală a frontului, trupeleromâno-ruse trebuiausălanseze o ofensivăspreCobadinșiKurtbunar. Pe1 octombrie, 2 diviziiromânești au forțatcursulDunării la Flămândași au creat un cap de pod lat de 14 kilometrișiadânc de 4 kilometri. Înaceeașizi, diviziileromâno-ruse au declanatofensivapefrontuldobrogean, atac care a înregistratsucceselimitate. Eșeculincercării de spargere a frontuluigermano-bulgar din Dobrogea, combinată cu furtunaputernică din noaptea de 1/2 octombrie, care a avariatputernicpodul de pontoane de pesteDunăre, l-a făcutpeAverescusăanulezeîntreagaoperațiune. Consecințeleacestuieșec au fosturiașepentru tot restulcampaniei. • Generalulrus Andrei MedardoviciZaioncikovskișitrupele sale au sositîngrabăpentru a întărifrontulaliatromâno-rus, înîncercarea de oprire a armateiluiMackensenmaiînainte ca acesteasăcucereascăcaleaferatăBucurești – Constanța. Au urmatluptegrele, cu atacurișicontraatacuriviguroasepânăpe21 septembrie. Campania românăînTransilvania, august 1916

  6. Comandatrupelorgermano-austriece din Transilvania era acumasigurată de Falkenhayn (demis din fucția de șef al Statului Major). El a declanșatpropriaofensivăpe18 septembrie. Primulatac a fostdeclanșatîmpotrivaArmatei I românălângăorașulHațeg. Atacul a opritavansarearomânilor. După opt zile, douădivizii de vânători de muntegermaniaproapecă au reușitsătaiecoloaneleromâneînmarșlângăSibiu. Trupeleromâne au fostnevoitesă se retragăînmunți, iargermanii au reușitsăocupePasulTurnuRoșu. Pe4 octombrie, Armata a II-a română a atacatforțele germane la Brașov, dar a fostrespinsă, fiindnevoităsă se retragă. Armata a 4-a, care acționaînnordulțării s-a retrasîncondițiileîn care armataaustriacăexercita o presiunele moderate asuprasa, astfelcă, pe25 octombrie, armataromână se afla cu toateefectiveleînapoiîninteriorulgranițelornaționale. • ÎnDobrogea, generalulMackensen a lansat o nouăofensivăpe20 octombrie, după o lună de pregătiriatente, și a trupeleamestecate de sub comandasa au reușitsăînvingăpecele ruse. Rușii au fostforțațisă se retragă din ConstanțaspreDelta Dunării. Armatarusă era nu doardemoralizată, darși cu proviziilepesfârșite. Mackensen a ales sătransfereîn mare secret o jumate din armatasalângăorașulSviștov(Sistova) din Bulgaria, pregătindu-se săforțezecursulDunării. ContraataculPuterilorCentrale, septembrie-octombrie 1916

  7. Campania din România • Forțele de sub comandaluiFalkenhayn au executatcâtevaatacuri de probăîntrecătorileCarpațilorpentru a testapuncteleslabe ale apărării. Dupăcâtevasăptămâni de concentrare ale celormaibunetrupe ale sale, unitățile de elităAlpenKorps, înfațaPasului Vulcan, germanii au atacatpe10 noiembrie, i-au împinsînapoipeapărătoriiromâni din munți. Pe26 noiembriedejaluptele se dădeauînzona de câmpie. Înmunțiîncepuserăninsoriputernice, șiînscurtăvremeoperațiunilemilitarearfitrebuitsăînceteze. Armata a 9-a germană a înaintatîncelelaltesectoare ale frontului, atacândtoatetrecătorileCarpațilorMeridionali, româniifiindforțațisă se retragă constant, încondițiileîn care situațiaaprovizionăriilordeveneacritică. • Pe23 noiembrie, celemaibineantrenatetrupe de sub comandaluiMackensen au traversatDunăreaplecând din douălocații de lângăSviștov. • Ataculgermani-a luatprinsurprindereperomâni, frontulapropiindu-se rapid de capitalaBucurești. AtaculluiMackensenamenințasătaieîndouăfrontulromânesc, iarnoulcomandantsupremromân, proaspătavansatul general ConstantinPrezan a încercatsăorganizeze un contraatacdisperat. Planul era foartecurajos, urmândsăfoloseascăîntreagarezervă a armateiromâne, daraveanevoiepentrureușită de cooperarearușilorpentruoprireaofensiveiluiMackensen, timpîn care armataromânăarfitrebuitsăataceîndreptuljoncțiuniidintretrupeleluiMackensenșiFalkenhayn. Numaicăarmatarusă nu a fost de acord cu planul de luptăși a refuzatsăcoopereze.

  8. Operaţiunile din România, noiembrie 1916 – ianuarie 1917 • Pe1 decembrie, armataromână a atacattotuși. Mackensen a reușitsătransfereforțecătrefrontulatacat al luiFalkenhayn. Dupăoprireaavântuluiromânesc, germanii au contraatacatîntoatepunctele. Guvernulșicurtearegalăromână s-au retras la Iași. Bucureștiul a fostocupatpe6 decembrie de cavaleriagermană. Numaivremeașidrumurileproaste au salvat o bună parte a armateiromâne de la încercuiresaudistrugere. Totuși, peste 150.000 de soldațiromânifuseserăcapturati. • Rușii au fostforțațisătrimităîntăririmasivepefontulromânescpentru a evita o invaziegermanăînsudulRusiei. Dupămaimultelupte de micăamploare, armatagermană a fostoprită din avansare la mijloculluniiianuarie 1917. Armataromână continua sălupte, deșiceamai mare parte a teritoriuluisău se afla sub ocupațiestrăină.

  9. Pierderilearmateiromâne au fost estimate la 300 – 400.000 de soldați, morți, răniți, dispăruțisauprizonieri. Pierderile cumulate ale germanilor, austriecilor, bulgarilorșiotomanilor au fost estimate la aproximativ 60.000 de oameni. • Campania victorioasă a întăritmultmoralultrupelor germane și a generalilorlor: FalkenhaynșiMackensen (Esposito, Atlas of American Wars, vol. 2). Încelemaimultecazuri, victoriilefuseserăobținute de diviziile germane, cu un ajutorbulgarînsud. Germanii se dovediserăsuperiori la toatecapitolele: aprovizionare, echipare, pregătire de luptăși capacitate a conducătorilor. Printretineriiofițeri din trupele de elităAlpenKorps se aflașiviitorulfeldmareșalErwin Rommel.

  10. Urmări • Luptele au continuatîn 1917, Moldova rămânâdneocupatădatorităstrategiei de apărareîntriunghi a Armatei a 4-a (cu pierderiminoredupăretragereamenționată anterior), care a rămasneclintităînapărareaCarpațilorRăsăriteni, protejândIașiiîmpotrivaatacurilor germane repetate. Înmai 1917, armataromână a atacatalături de aliațiirușipentru a sprijiniOfensiveiKerenski. Dupăce au reușitsărupăfrontulaustro-ungar la Mărăști, avansareatrupelorruso-române a trebuitsă fie opritădatorităeșeculuidezastruos al OfensiveiKerenski. ForțeleluiMakensen au contraatacat, dar au fostînvinse la Mărășești. FrontulromânescînPrimulRăzboiMondial

  11. Intretimp, tehnicieniigermani au reușitsărepunăînfuncțiunesondele din câmpurilepetroliere din jurulPloieștiului, iarpână la sfârșitulrăzboiului au extras peste un milion de tone de țiței. De asemenea, germanii au rechiziționatdouămilioane de tone de cereale de la țăraniiromâni. Acestemateriale au fostvitalepentruaprovizionareaGermanieipână la sfârșitulrăzboiului, în 1918.(John Keegan, World War I, pag. 308). • În mod clar, România a intratînluptaîntr-un moment defavorabil. Se apreciazăînzilelenoastrecă, dacăarfiintratînrăzboi de parteaAntanteiîn 1914 sau 1915, s-arfipututevitacucerireaSerbiei. La începutulanului 1916, româniiarfipututsprijiniOfensivaBrusilov. Cauzaprincipală a întârzieriiintrăriiînrăzboi a României a fostneîncredereacvasigenerală a liderilorpoliticișimilitariromâniînRusia. • Generalul Esposito afirmacălideriimilitariromâni au făcutcâtevagreșelistrategiceșioperaționale: • Din punct de vederemilitar, strategiaromână a fostceamaiproastă. AlegândTransilvania ca obiectivprioritar, armataromână a ignorat total armatabulgară din spateleei. Cândofensivaprinmunți a eșuat, înaltulcomandamentromân a refuzatsăeconomiseascăforțele de pe front pentru a permitecreareauneirezerve mobile, cu care amenințarea de maitârziu a luiFalkenhaynsă fie respinsă. Românii nu și-au masatnicăieriforțeleîn mod corespunzătorpentru a obțineconcentrareaputerii de luptă. (Esposito, Atlas of American Wars, vol 2) SchimbărilegraniţelorRomânieiîntre 1859-2010

  12. Cândbolșevicii au cuceritputereaînurmaRevoluției din Octombrieși au semnat cu germaniiTratatul de la Brest-Litovsk, România a fostlăsatăcompletizolatășiîncercuită de forțeleostile, neavândaltăopțiunedecâtsăiasă la rândulei din războișisăacceptecondițiileumilitoare ale Păcii de la București. Dupăofensivaîncununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultatscoaterea din război a Bulgariei, România a reintratînrăzboipe10 noiembrie1918, cu doar o zimaiînainte ca războiulsă se încheieîn vest. • Pe27 martie1918, SfatulȚării din Basarabia a proclamatunirea cu România cu o majoritate a voturilor.[6]Pe14 octombrie, reprezentanțiipopulației din Bucovina a votatpentruunirea cu Țara (unirearealizându-se pe 15 noiembrie), iarpe1 decembrieacelași an, șireprezentanțiiromânilorșisașilor din Transilvania a adoptat o proclamația de la Alba Iulia de unire cu RegatulRomân. • Tratatul de la Versailles a recunoscuttoateproclamațiile de unireînconformitate cu dreptul la autodeterminarestabilit de Declarațiacelor 14 puncte ale președinteluiamericanThomas Woodrow Wilson.

More Related