CITES Convention

1. Curs: Strategii pentru conservarea biodiversității Directive şi Convenţii internaţionale importante pentru conservarea biodiversității CITES Convention CBD Bern Convention CMS Convention on Migratory species

2. Organizații/Programe/Convenții internaționale de conservarea naturii Organizații internaționale pentru conservarea naturii și a mediului înconjurător: • UNEP United Nations Environmental Programme (CITES, Ramsar, CMS, CBD) • IUCN International Union for Conservation of Nature (founded in October 1948 as IUPN, changed to IUCN 1956), Regional and subregional Commitees, Commissions, Programmes, • UNESCO United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation, MAB-Man and Biosphere Programme (1970)/Rezervații ale Biosferei, World Heritage List (Patrimoniu natural si cultural/natural and cultural heritage) • WWF World Wide Fund for Nature established in 1961 as World Wildlife Fund, International, National Offices, Programmes, Project Offices

3. Convenţia de la Ramsar pentru protecţia zonelor umede (1971) – prima convenție care se ocupă cu protecția unei categorii speciale de habitate Dunărea de Jos, brațul doborgean la Seimeni în dreptul bălții Ialomiței Foto: Erika Schneider

4. Convenție numită după orașul Ramsar din Iran, unde a fost decisă protecția zonelor umede ca habitat special pentru păsări The Ramsar definition of „wetland“ „Wetlands are areas of marsh, fen, peatland or water, whether natural or artificial, permanent or temporary, with water that is static or flowing, fresh, brackish or salt, including areas of marine water the depth of which at low tide does not exceed six metres“ (Article 1.1) and „may incorporate riparian and coastal zones adjacent to the wetlands, and islands or bodies of marine water deeper than six metres at low tide lying within the wetlands“ (Article 2.1 ).

5. A Permanent shallow marine waters in most cases less than six metres deep at low tide: includes sea bazes and straits BMarine subtidal aquatic beds; includes kelp beds, sea/grass beds, tropical marine meadows CCoral reefs DRocky marine shores; includes rocky offshore islands, sea cliffs ESand, shingle or pebble shores; includes sand bars, spits and sandy islets; includes dune systems and humid dune slacks FEstuarine waters; permanent water of estuaries and estuarine systems of deltas GIntertidal mud, sand or salt flats HIntertidal marshes; includes salt marshes, salt meadows,saltings, raised salt marshes; tidal brackish and freshwater marshes IIntertidal forested wetlands; includes mangrove swamps, nipah swamps and tidal freshwater swamp forests J Coastal brackish/saline lagoons; brackish to saline lagoons with at least one relatively narrow connection to the sea K Coastal freshwater lagoons; includes freshwater delta lagoons Zk (a) Karst and other subterranean hydrological systems, marine/coastal Non forested peatlands Marine /Coastal Wetlands Inland Wetlands Human-made wetlands

6. L Permanent inland deltas M Permanent rivers/streams/creeks, incl. waterfalls N Seasonal/ intermittent /irregular rivers streams, creeks O Permanent freshwater lakes (over 8 ha) incl. oxbow lakes P Seasonal/intermittent freshwater lakes (over 8 ha), incl. flloodplain lakes Q Permanent saline/ brackish/ alkaline lakes R Seasonal/intermittent saline/ brackish /alkaline lakes & flats Sp Permanent saline/brackish/ alkaline marshes/ pools Ss Seasonal/ intermittent saline/brackish/alkaline marshes/pools Tp Permanent freshwater marshes/pools(below 8 ha) Ts Seasonal/intermittent freshwater marshes/ pools U Non forested peatlands Va Alpine wetlands (meadows, snowmelt) Vt Tundra wetlands W Shrub-dominated wetlands Xf Freshwater, tree-dominated wetlands (seasonally flooded floodplain and swamp forests) Xp Forested peatlands Y Freshwater springs; oases Zg Geotherma wetlands Zk (b) Karst and othersubterranean hydrological syst. Marine /Coastal Wetlands Inland Wetlands Human-made wetlands

7. Directive şi Convenţii internaţionale importante pentru protecţia habitatelor • Convenţia de la Washingtonprivind comerţul internaţional cu specii de plante şi animale sălbatice periclitate (CITES Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora)

8. Convention on International Trade in Endagered Species of Wild Fauna and FloraC I T E S signed at Washington on 3 March 1973 Amended at Bonn on 22 June 1979 Appendix I Include all species threatened with extinction which are or may be affected by trade (strict regulation, authorized only in exceptional circumstances) Appendix II Include all species Which although not necessarliy now threatened with extinction may become so (strict regulation, control) Appendix III All species which any Party certifies as being subject to regulation within ist jurisdiction

9. Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice -Directiva de păsări • Obiectivul acestei Directive este de a proteja şi menţine durabil în efectivele lor toate speciile europene de păsări sălbatice. Drept cauza principală pentru emiterea acestui cadru legislativ Directiva mentionează că“declinul populaţiilor constatabil la multe dintre speciile de păsări sălbatice constitue un serios pericol pentru păstrarea mediului natural înconjurător, deoarece prin această dezvoltare este ameninţat în particular echilibrul biologic”.

10. Directiva de păsări (79/409 EEC) • Anexa I:181 specii de păsări periclitate prin extincţie, specii rare datorită populaţiilor mici, a unor areale restrânse sau specii care prin pretenţiile lor la anumit tip restrâns de habitat au nevoie de strictă protectie (anexa III Legea 462 adoptată de Parlamentul României în 2.08.2001); • Anexa II/1:specii a căror vânare este permisă pe tot teritoriul Comunităţii. • Anexa II/2:speciile a căror vânare este permisă numai în ţările membre indicate pe listă; • Anexa III: acele specii, care în anumite condiţii pot fi comercializate, fiind incluse şi părţi ale acestor specii sau produsele lor;

11. Directiva de păsări (79/409 EEC) • Anexa IV: indică metodele de vânare şi capturare înterzise; fără excepţie sunt interzise toate metodele sau instalaţiile prin care pot fi capturate sau ucise în masă şi fără selecţie specii de păsări, cum ar fi capcane cu clei, plase sau arme automate. Măsuri de protecţie mai severe sunt posibile în diferitele ţări ale comunităţii; • Anexa V indică acele teme, care să facă subiectul unor cercetări mai intensive; cercetări care se vor referi la protecţia, managementul şi utilizarea populaţiilor de păsări.

12. Convenţia privind Conservarea speciilor de animale sălbatice migratoare – Convenţia de la Bonn (CMS Convention on Migratory species – Bonn Convention) • Este und tratat interguvernamental care a fost încheiat sub egida Programului de Mediu al Naţiunilor Unite / United Nations Environment Programme UNEP, care răspunde de conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor la scară globală. Acestei convenţii i s-au afiliat până în prezent (1 ianuarie 2008) 104 state din Africa, America Centrală, America de Sud, Europa şi Oceania.

14. Convenții asupra speciilor migratoare CMS Agreements/Acorduri: • ACAP – Agreement on the Conservation of Albatrosses and Petrels • AEWA–African-European Water Bird Agreement • ACCOBAMS - Agreement on the Conservation of Cetaceans of the Black Sea, Mediterranean Sea and contiguous Atlantic Area • ASCOBANS – Agreement on the Conservation of Small Cetaceans of the Baltic, East Atlantic, Irish and North Seas • EUROBATS – pentru liliecii din Europa • GORILLAS – Agreement on the Conservation of Gorillas • WADDEN SEA- Agreement for the Conservation of the Wadden Sea / Marea Nordului • Memoranda of understanding/memorandumuri de înțelegere (17) • Initiatives/inițiative de conservare • General information/ informații generale (species lists in 5 languages/ liste de specii în 5 limbi)

15. AEWA –African-European Water Bird Agreement under CMS/ Bonn Convention

16. Convenţia de la Berna (1976) privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale • Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Mediu a recomandat în anul 1976 Consiliului Europei să elaboreze un instrument legislativ pentru protecţia speciilor de animale şi plante sălbatice precum şi a habitatelor naturale. Astfel, în preambulul Convenţiei se mentionează că “…Flora şi fauna sălbatică constitue o moştenire naturală de valoare estetică, ştiinţifică, culturală, recreaţională, economică şi valoare intrinsecă care necesită să fie păstrată şi transmisă generaţiilor viitoare..”..

17. Convenţia de la Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale • Conventia se concentreazăîn esență asupra speciilor periclitate, sensibile sau specii în mod natural rare și are patru anexe după cum urmează: • Anexa I: specii de plante strict protejate • Anexa II: specii de animale strict protejate • Anexa III: specii de animale protejate • Anexa IV: mijloace şi metode de ucidere, capturare şi alte forme de folosire înterzise

18. Convenţia de la Berna • In cadrul Convenţiei funcţionează şi grupe de experţi, care sfătuiesc Comitetul permanent, făcând propuneri şi elaborând directive şi planuri de acţiune. Există următoarele grupe de experţi: • protecţia speciilor de plante (din 1990) • protecţia amfibienilor şi a reptilelor (din 1989) • protecţia nevertebratelor (din 1989) • protecţia păsărilor (din 1996) • protecția carnivorelor (din 2000) • specii de plante şi animale străine, încetăţenite (neofite, neozoe), deseori invasive (1992) pentru care s-a şi elaborat o strategie europeană (2003) • instituirea reţelei EMERALD

19. Directiva Consiliului Europei 79/409 EEC privind conservarea păsărilor sălbatice -Directiva de păsări • Obiectivul acestei Directive este de a proteja şi menţine durabil în efectivele lor toate speciile europene de păsări sălbatice. Drept cauza principală pentru emiterea acestui cadru legislativ Directiva mentionează că“declinul populaţiilor constatabil la multe dintre speciile de păsări sălbatice constitue un serios pericol pentru păstrarea mediului natural înconjurător, deoarece prin această dezvoltare este ameninţat în particular echilibrul biologic”.

20. Directiva Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică /Directiva FFH • In vederea unei protecţii mai ample Uniunea Europeană a emis, după o perioadă de pregătire de mai mulţi ani, în 21 mai1992 o “Directivă pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică”, denumită prescurtat Directiva FFH. Prin această Directivă Uniunea Europeană a reuşit să dezvolte un instrument cuprinzător pentru protecţia naturii. Accentul principal este pus pe protecţia habitatelor, pentru că numai prin aceasta se pot proteja durabil speciile de floră şi faună sălbatică, patrimoniul natural comun al Europei.

21. Directiva FFH • Obiectivul strădaniilor de protecţie este “conservarea stării favorabile” a habitatelor/siturilor şi a speciilor. Se preconizează menţinerea/conservarea respectiv restaurarea (acolo unde numai există) de suprafeţe şi populaţii stabile de plante şi animale şi funcţii ecologice intacte.

22. Directiva FFH • Anexa I: Tipurile de habitate naturale de importanţă comunitară a căror conservare impune desemnarea unor arii speciale de conservare (SAC). • Anexa II: Speciile de plante şi animale de importanţă comunitară a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare • Anexa III: Criterii de selecţie a siturilor eligibile pentru identificare ca situri de importanţă comunitară şi pentru desemnare ca arii speciale de conservare • Anexa IV: Speciile de animale şi plante de importanţă comunitară care au nevoie de protecţie strictă • Anexa V : Speciile de animale şi plante de importanţă comunitară a căror prelevare şi exploatare pot face obiectul unor măsuri administrative • Anexa VI: Metode, dispozitive şi mijloace interzise de transport, captură şi ucidere

23. Directiva FFH • Directiva obligă statele membre ca sub numele de NATURA 2000 să creeze o reţea europeană de arii protejate. Această reţea cuprinde acele suprafeţe, care conţin situri valoroase şi habitatele acelor specii care sunt rare şi periclitate la nivel comunitar. NATURA 2000 cuprinde pe lângă Ariile speciale de conservare (Special Area of Conservation: SAC) şi toate “Ariile de Protecție Specială avifaunistică” după Directiva de păsări.

24. Directiva Păsări Directiva Habitate FFH DIFERITĂBAZĂ LEGALĂ DIFERITE PROCESE = ACEIAȘIREȚEA Arii de protecție specială avifaunistică(SPAs) Lista natională de situri propuse (pSCI) Lista comunitară de Situri de Interes Comunitar (SCI) Arii speciale de conservare (SAC)

25. Decizii și Directive UE - care e deosebirea între ele? • Decizii şi Directive ale Uniunii Europene au în statele membre putere legislativă, • deciziile având putere aplicativă nemijlocită, pe când • directivele trebuie transpuse mai intâi în dreptul naţional al statului respectiv

26. Core area – arii strict protejate Buffer zone – zone tampon Sustainable use area – zone de folosire durabilă 1. Linear corridor – coridoare lineare 2. Landscape corridor - coridoare de peisaj 3. Stepping stone corridor- coridoare de unități componente mai mici Paneuropean ecological network Rețeaua ecologică paneuropeană

27. Fiecare țară este chemată să aducă aportul specific pentru conservarea biodiversității prin: Protecția și Conservarea patrimoniului natural național Crearea de „coridoare verzi“, „green belts“ (ex. 1. pe granița fostei „ cortine de fier “, 2. Coridorul verde al Dunării inferioare) Managementul integrat al coastelor și mărilor Managementul integrat al bazinelor acvatice (IMDRB) în responsabilitatea comisiilor de râuri (ICPDR /Dunăre, ICPR /Rin, ICPE /Elbe, ICPO/ Odra) managementul durabil /gestionarea pădurilor mangementul pajiștilor, etc.

28. Coridorul Verde al Dunării Inferioare (2000) Rețea de arii protejate, arii noi propuse și zone de reconstrucție ecologică

29. Convenţia Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică (Convention on Biological Diversity CBD) • Cea mai recentă şi tematic cea mai cuprinzătoare dintre reglementările internaţionale în privinţa protecţiei speciilor şi a naturii este Convenţia asupra biodiversităţii, care după mai mulţi ani de tratative a fost semnată în timpul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare în iunie 1992 la Rio de Janeiro/Brazilia. Convenţia a fost semnată şi ratificată până în prezent de peste 170 de state şi în Uniunea Europeană şi a intrat în vigoare în 1993.

30. Convenţia Naţiunilor Unite privind diversitatea biologică • Obiectivul acestei convenţii este ca pe lângă biodiveristate (habitate, specii, variabilitate genetică în cadrul unei specii) să fie asigurată folosirea durabilă precum şi împărţirea dreaptă a veniturilor realizate în urma folosirii resurselor genetice între ţările de origine şi cele care beneficiază de utilizarea lor.

31. Convenția europeană asupra peisajului Florența/Italia 20 Octombrie 2000 • Multitudinea de culturi ale Europei a pus amprenta asupra peisajului, care se prezintăfoarte diversificat în diferitele zone. Datorită acestui fapt un obiectiv important al Convenţiei asupra Peisajului este de a da o atenţie deosebită istoriei regiunilor, a prezenta în adevărata sa valoare peisajul şi a-l privi ca leagănul identităţii noastre culturale, expresie a unui patrimoniu cultural comun, expresie a unei Europe diversificate. Dar Convenţia cuprinde şi – poate mai mult ca toate celelalte -o punere în valoare a peisajului ca spaţiu vital, ca habitat cotidian.

32. Alte convenții europene,convenții regionale • Convenția asupra conservării și dezvoltării durabile a Alpilor (1991) promovată de țările, care au parte din Alpi F, (CH, D, I, A, SLO, LIE) • CIPRA (ICPA): Commission Internationale pour la Protection des Alpes susține și transpune în realitate indicațiile și propunerile convenției Convenția Alpilor a servit drept exemplu pentru: • Convenția asupra conservării și dezvoltării durabile a Carpaților (adoptată în mai 2003 la Kiev) promovată de țările carpatine SK, H, UA, RO,(Serbia)

33. Comisii internaționale pentru protecția și dezvoltarea durabilă a râurilor/ fluviilor • Comisia Internațională pentru Protecția fluviului Dunăre / International Commission for the Protection of the Danube River ICPDR • Comisia Internațională pentru protecția Rinului / International Commission for the Protection of the River Rhine ICPRR • Comisia Internațională pentru Protecția râului Elbe/ Labe ICPER etc. Management la nivel de bazin hidrografic și subbazine, activități transfrontiere, întâlniri la nivel de comisii etc. Comisiile joacă un rol important în implementarea Directivei cadru apă și a Directivei de protecția împotriva viiturilor. Ele joacă un rol important și în dezvoltarea strategiilor pentru conservarea biodiversității După modelul european au mai fost înființate și alte comisii internaționale de fluvii în afara Europei, de exemplu Comisia internațională pentru fuviul Mekong/ Internațional Commission of the Mekong river

34. Intrebări generale pentru conservarea naturii resp. pentru conservarea biodiversității la nivel global 1 Care sunt principalele strategii pentru protecția/ conservarea naturii? 2. Cum vrem să protejăm biodiversitatea? 3. Cum se definește arealul minim corespunzător pentru protecția unei specii periclitate? 4. Care sunt principalele caracteristici a unei arii desemnată pentru protecția/conservarea naturii? 5. Cine are nevoie de protecție/conservare/ management al naturii (specii, habitate, peisaje, ecosisteme)? 6. Care sunt căile principale pentru protecția/ conservareași măsuri de management al naturii?

35. Strategia pentru conservarea biodiversității hotărâtă de UE în 1998 In baza acestei hotărâri în Uniunea Europeană au fost dezvoltate și prezentate în 2001 • planuri de acțiune pentru biodiversitate în domeniile: - protecția resurselor naturale - agricultură - pescuit - precum și pentru dezvoltarea și cooperarea economică.