1 / 16

FORME DE RELIEF

FORME DE RELIEF. MUN ŢI DEALURI PODIŞURI CÂMPII LUNCI. MUNTII CARPA TI. CARPAŢII ORIENTALI (RĂSĂRITENI) -de la hotarul de nord la Valea Prahovei. a) Grupa nordică – de la hotarul de nord la Depresiunea Dornelor s i Cîmpulung. b) Grupa centrală -spre sud până la Valea Oituzului.

arav
Download Presentation

FORME DE RELIEF

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. FORME DE RELIEF MUNŢI DEALURI PODIŞURI CÂMPII LUNCI

  2. MUNTII CARPATI

  3. CARPAŢII ORIENTALI (RĂSĂRITENI)-de la hotarul de nord la Valea Prahovei • a) Grupa nordică –de la hotarul de nord la Depresiunea Dornelor si Cîmpulung

  4. b) Grupa centrală-spre sud până la Valea Oituzului • Călimani • Gurghiului • Harghitei • Bistriţei (în sud –Ceahlăul numit “Piatra nestemată a Moldovei”) • Rarău • Hăşmaşul Mare( izvorăsc Oltul şi Mureşul)

  5. C) Grupa sudica ( Carpatii de Curbura ) -spre vest până la Valea Prahovei • Munţii Vrancei • Munţii Buzăului • Munţii Ciucaşului - în nordul acestora – Depresiunea Braşovului • TRECĂTORI: Prislop, Bicaz, Oituz, Predeal • BOGĂŢII : animale sălbatice, cărbuni, metale, piatră de construcţie, ape minerale; • ZONE TURISTICE: M-ţii Rodnei, Ceahlău, Valea Bicazului, Obcinele Bucovinei, Ţara Oaşului.

  6. CARPAŢII MERIDIONALI ( de MIAZĂZI) • La sud de Depresiunea Transilvaniei, între Valea Prahovei la est şi văile Timiş, Cerna şi Bistra la vest • Cei mai înalţi munţi din ţară (peste 2500m) • Formaţi din roci tari

  7. a) Grupa Munţilor Bucegi • Între Prahova şi Dîmboviţa • Pante abrupte, stâncoase, aspect impunător, frumuseţi naturale –Babele şi Sfinxul -( cei mai vizitaţi munţi) • Vârful Omu ( 2505m ) – staţie meteorologică

  8. b) Grupa M-ţilor Făgăraşului • Între Dîmboviţa şi Olt • Moldoveanu ( 2544m ) şi Negoiu ( 2535m ) –cele mai înalte vârfuri din ţară, sunt sălaşul caprelor negre; • Pe Argeş la Vidraru - hidrocentrală

  9. c) Grupa Munţilor Parâng (între Olt şi Jiu) • Munţii Parâng ( peste 2500m ) • Munţii Şureanu – cetatea dacică Sarmizegetusa

  10. d) Grupa Munţilor Retezat Godeanu • Între Jiu şi Timiş, Cerna şi Bistra • Munţii Retezatului – Parcul Naţional Retezat (plante şi animale rare) • Pe înălţimi sunt multe lacuri • Între Parîng şi Retezat – Depresiunea Petroşani • TRECĂTORI: Predeal(Valea Prahovei),Turnu Roşu şi Cozia (Valea Oltului), Lainici(Valea Jiului), Bran • BOGĂŢII:păduri, păşuni, cărbuni, importanţă turistică;

  11. În vestul Depresiunii Transilvaniei între Dunăre, la sud, şi râul Barcău, la nord. Înălţimea- rareori-peste 1800m Grupa M-ţilor Banatului -între Dunăre şi Timiş -în sud-Defileul Dunării, hidrocentrala Porţile de Fier. CARPAŢII OCCIDENTALI (de Apus) • Grupa M-ţilor Poiana Ruscă -între Timiş , Bistra şi Mureş (nord) -cele mai importante zăcăminte de marmură şi fier • Grupa M-ţilor Apuseni cu M-ţii Bihorului ( peste1800m) şi M-tii Metaliferi BOGĂŢII: păduri,cărbuni, aur,fier, etc FRUMUSEŢI -Cheile Turzii, gheţarul Scărişoara, Cheile Ponorului, un frumos şirag de peşteri, Detunata,etc.

  12. DEALURILESunt forme de relief mai joase decât munţii (300-1000m), cu pante şi culmi domoale. • Se întind în jurul munţilor • Sunt numite Dealuri subcar- patice şi Dealurile de Vest • S-au format prin încreţirea scoarţei pământului • Sunt separate de depresiuni • Subcarpaţii: • Moldovei • de Curbură • Getici • Dealurile Vestice s-au format • prin depunerea pietrişului şi nisi- • pului adus de apele curgătoare . • BOGĂŢII: - la suprafaţă: păşuni,păduri,livezi,vii(Măgura Odobeştilor, Valea Călugărească); - în subsol: cărbuni, petrol, gaze naturale, sare, ape minerale(Slănic- Prahova, Olăneşti, Călimăneşti-ape pt. vindecarea unor boli)

  13. DEPRESIUNEA (PODIŞUL) TRANSILVANIEI Aşezare:în mijlocul arcului carpatin,partea centrală şi N-V Transilvaniei Înălţimea:mijlocie-500m, mai înaltă în partea de est700-800m Porţi către exterior:Someşul Mureşul şi Oltul • BOGĂŢII -în adâncuri:gaz metan şi sare -la suprafaţă:pomi fructiferi, cereale, viţă-de-vie, păduri de stejar şi fag. • Unităţi componente: - Pod. Someşului - Câmpia Transilvaniei - Pod. Târnavelor

  14. PODISURILE 2. -mai înalt în N,mai jos în S -bun pt. agricultură -Oraşe: Iaşi,Suceava, Bacău, Botoşani • Sunt forme de relief mai înalte decât câmpiile. • Sau format prin depunerea nisipului, pietrişului,argilei în locul unor lacuri sau prin tocirea munţilor. 3. Mai înalt la nord -este străbătut de Jiu, Olt, Argeş. -bun pt. cereale, pomi fructiferi, viţă de vie (Drăgăşani); -în subsol: petrol, gaze naturale, şi cărbuni • PRINCIPALELE PODIŞURI:1) Pod. Transilvaniei(în centrul ţării)2) Pod. Moldovei (între Siret şi Prut) 3) Pod. Getic (între Dâmboviţa şi Dunăre) 4)Pod. Moldovei (între Dunăre, Marea Neagră şi Bulgaria la sud) 4.Format din: a) Masivul Dobrogei de Nord( M-ţii Măcinului-465m)-cei mai vechi munţi -granitul, păduri de stejar şi tei; -se cultivă viţa de vie, cereale b) Pod. Dobrogei de Sud- neted ca o câmpie -sunt puţine ploi -în est- litoralul cu portul Constanţa şi staţiuni de odihnă şi tratament

  15. CÂMPIILE • Forme joase de relief, netede şi întinse (200-300m) • Sunt foarte bune pentru agricultură. • CÂMPIA ROMÂNĂ sau • CÂMPIA DUNĂRII (grânarul ţării) • situată în sud, de-a lungul Dunării • partea de est – Câmpia Bărăganului • – cea mai întinsă şi netedă • b) CÂMPIA DE VEST • situată în vestul ţării • Se cultivă mari suprafeţe cu cereale • este brăzdată de Jiu, Olt, Argeş, • Ialomiţa, Buzău, Siret • iarna foarte geroasă cu vânturi • puternice, vara f. Călduroasă -este străbătută de Someş, Crişuri, Mureş, Timiş -iarna este blândă în sud şi aspră în Nord, cu precipitaţii bogate • se întâlnesc lacuri cu apă dulce, • se întâlnesc lacuri cu apă dulce, • sărată sau amară • în vest ,soluri nisipoase-se • cultivă viţa de vie • în subsol – petrol şi gaze naturale -în subsol – zăcăminte de petrol , gaze naturale şi izvoare termale(cu apă caldă- folosite în tratarea unor boli -Staţiunea Băile Felix, lângă Oradea)

  16. LUNCILE: • sunt fâşii de pământ înguste, netede şi joase, întinse de-a lungul râurilor, de o parte şi de alta a acestora; • în zona de câmpie sunt mai largi decât în zona de deal; LUNCILE ŞI DELTA DUNĂRII • DELTA DUNĂRII -este cel mai nou pământ al ţării • LUNCA DUNĂRII – de la Drobeta Turnu Severin până la Delta Dunării • Se desparte în trei braţe: -CHILIA, SULINA şi SF.GHEORGHE • Este o adevărată împărăţie a apelor, a plantelor, păsărilor şi animalelor. -se găsesc bălţi şi lacuri cu peşte; -terenurile sunt foarte roditoare (zarzavaturi şi cereale) -pădurile (din sălcii şi plopi) se numesc zăvoaie; -s-au construit diguri împotriva revărsării apelor (în Balta Ialomiţei şi Insula Mare a Brăilei şi canale de scurgere pentru desecarea terenurilor; • Aluviunile depuse formează Ridicături de pământ numite Grinduri (aici cresc păduri de sălcii, plopi şi stejari unde se adăpostesc mistreţi, vulpi şi lupi. • Delta Dunării este unică în Europa prin frumuseţe, bogăţie şi varietatea plantelor şi animalelor şi declarată rezervaţie naturală • Delta este vizitată • de turişti pentru • frumuseţile ei. • Păsări: lopătarul, cocorul, raţa şi gâsca sălbatică,lebăda, pelicanul • Insecte (ţânţari, libelule,fluturi),melci,scoici,păianjeni,broaşte,şerpi,peşti(40),vidra,nurca. • Plante: stuf (pentru hârtie ),papura;

More Related