Adriana Todea, Aurelia Ferencz Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

1. O privire generală asupra morbidităţii profesionale din România: tendinţe şi schimbări(2004-2008) Adriana Todea, Aurelia Ferencz Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

2. Efecte asupra sănătăţii Expunerea la agenţi nocivi profesionali poate avea efecte nedorite asupra sănătăţii şi anume: BOLILE PROFESIONALE: • acute: intoxicaţii • cronice: • Boli respiratorii: astm, rinită, azbestoză şi silicoză • Cancere profesionale (leucemie, cancer pulmonar, mezoteliom, cancer la nivelul cavităţii nazale)

3. Bolile profesionale - definiţie • Boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă (Legea nr. 319/2006)

4. Despre bolile profesionale Definiţie: • Art. 165. - (1) Bolile profesionale nou-declarate se raporteazăîn cursul lunii în care s-a produs îmbolnăvirea, de către autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, la Centrul naţional de coordonare metodologicăşi informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti

5. Bolile profesionale trend Anul 2007 • Număr total de cazuri noi la nivel naţional: 1353 • Incidenţa: 73,9%000 expuşi • Trend-ul: în perioada ultimilor 10 ani se constată o tendinţă de scădere a numărului de cazuri noi de boli profesionale

6. Bolile profesionale în România

7. Explicaţii privind tendinţa de scădere • îmbunătăţirea condiţiilor de muncă: noi tehnologii , companii care iau măsuri de promovare a măsurilor de SSM, privind condiţiile de muncă, reducerea suprasolicitări neuro-psiho-senzoriale, condiţii de muncă sigure şi sănătoase; • existenţa a numeroase cazuri de boli profesionale neraportate din diverse motive: fie necunoaşterea acestora în sensul stabilirii relaţiei cu mediul de muncă, nerecunoaşterea în mod voit de către unii angajatori a acestor cazuri, teama bolnavilor că îşi vor pierde locul de muncă ( "healthy worker syndrome"- care apare, de altfel şi în ţările puternic industrializate). • neefectuarea examenului medical periodic la un număr mare de lucrători expuşi la noxe sau/şi neefectuarea în toate cazurile, a investigaţiilor medicale de specialitate, care să aducă date specifice pentru diagnosticul de boală profesională, din cauza unor deficienţe de dotare cu aparatura necesară.

8. Repartiţia cazurilor pe ramuri de producţie Ramura Incidenţa la 100%000 expuşi Total pe ţară73,9 Industria metalurgică446,4 Industria mijloacelor de transport 437,5 Extracţia şi prepararea minereurilor radioactive344,1 Industria altor produse din minerale nemetalice300,3 Industria de maşini şi echipamente287,0 Extracţia şi prepararea cărbunelui128,0 Cercetare-dezvoltare118,4 Industria textilă şi a produselor textile94,9

9. Boli profesionale cu frecvenţă crescută La nivelul UE • Bolile profesionale prin suprasolicitare musculo-scheletică • Pierderea auzului prin expunerea la zgomot • Bolile pielii. ( silicoza sau afectarea pulmonară ca urmare a inhalării de pulberi cu conţinut de bioxid de siliciu liber cristalin se află pe locul 10 într-un clasament de 15 locuri) În România pe primele 3 locuri se află (2007): • Pierderea auzului prin expunerea la zgomot • Silicoza • Intoxicaţiile cu agenţi chimici.

10. Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională din România este în schimbare • Iată cum a evoluat numărul cazurilor noi de silicoză în ultimii 10 ani!

11. Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională din România este în schimbare • Iată cum a evoluat numărul cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale ca urmare a suprasolicitării musculo-scheletale în ultimii 8 ani!

12. Şi totuşi tabloul morbidităţii profesională din România este în schimbare • Iată cum a evoluat numărul cazurilor noi de îmbolnăviri profesionale declarate în sectorul sanitar, care la nivel european este considerat a fi unul dintre cele mai periculoase sectoare, cunoscută fiind expunerea la agenţi biologici ca principal risc de îmbolnăvire şi nu numai!

13. Judeţele cu incidenţe crescute ale morbidităţii profesionale

14. Repartiţia cazurilor noi de boală profesională pe profesii Făcând o statistică a repartiţiei cazurilor noi de boală profesională pe profesii, pe primele locuri se situează: • minerii (132 cazuri noi) • lăcătuşii (120 cazuri noi) • turnătorii (87 cazuri noi) • maşiniştii (41 cazuri noi) • topitorii (39 cazuri noi) • sudorii (35 cazuri noi).

15. Profesiile cu cele mai multe cazuri de boală profesională

16. Pe scurt… • Într-o lume a muncii în continuă schimbare şi metodele care se aplică de promovare a sănătăţii la locul de muncă trebuie adaptate la specificul pieţii muncii • Trebuie să se ţină seama de cultura şi specificul fiecărei naţiuni, dar, în acelaşi timp trebuie găsită calea cea mai simplă, directă pentru a îmbunătăţi, a schimba ceva din comportamentul lucrătorului faţă de propriul loc de muncă, faţă de propria stare de sănătate.

17. Modelul finlandezPromovarea şi menţinerea capacităţii de muncăAutor: Matti IylikoskiSursa: Curs de Promovarea Sanatatii la locul de Munca (ELWHP), proiect pentru Transfer de Inovatie Leonardo da Vinci, “Interpretarea recomandarilor Strategiei Lisabona intr-un program e-learning pentru specialistii de Medicina Muncii si Sanatate Publica – Promovarea Sanatatii la Locul de Munca ca mijloc pentru cresterea competitivitatii (ELWHP)”.

18. Tipuri de abordări privind SSM

20. Bine pentru tine, bine pentru afacere Atitudini privind „gestionarea vârstei” • Proiecte: „Să construim împreună capacitatea de muncă”, „Stăpânul vârstei” Obiective propuse: • - extinderea duratei de viaţă activă a personalului cu 2 ani • - reducerea absenteismului medical cu 1% pe an • - creşterea aprecierii şi a respectului de sine al „stăpânilor vârstei” şi transferul implicit al cunoştinţelor. Sursa: MODULUL 5.Promovarea capacităţii de muncă şi a beneficiilor acesteia pentru angajaţi şi productivitate ca mijloc de PSLM- Modelul finlandez de PMCM

21. Bine pentru tine, bine pentru afacere • O bună stare de sănătate a angajaţilor include măsuri de prevenire • Şi nu numai, MAI MULT • De la prevenire la promovare principiul: “win-win” • Şi nu numai, MAI MULT • De la promovare la bunăstareprincipiul:“win- win - win”

22. Asistenţă suplimentară • Pe site-ul web al Agenţiei, există o mulţime de informaţii şi orientări disponibile pentru a vă ajuta: • O secţiune web privind SP, cu exemple de bune practici din întreaga UE şi Fişele informative 33, 34 şi 35: http://osha.europa.eu/topics/ds • O secţiune web privind ER, cu unelte şi liste de control referitoare la ER: http://osha.europa.eu/topics/riskassessment • Informaţii privind SP, speciale pentru IMM-uri: http://sme.osha.europa.eu/products/dangerous_substances/ • Informaţii despre campania ER: http://hw.osha.europa.eu

23. http://hw.osha.europa.eu Bine pentru tine. Bine pentru afacere. O campanie europeană privind evaluarea riscurilor