E xperiența internațională în implementarea p rogramelor m igrației circulare

1. Experiența internațională în implementarea programelor migrației circulare Gloria Moreno-Fontes Chammartin, Specialist principal în domeniul politicilor migraţionale mfontes@ilo.org Organizaţia Internaţională a Muncii

2. Nu există o definiție-standard a programelor de migrație circulară Migrația circulară nu constituie un fenomen nou. După cum îl defineşte Fargues "un nou interes într-o formă veche de migrație“. Definiția simplă lucrativă pentru migraţie ar fi-un fenomen care include experiențe repetate de migraţie, care prevede mai mult de o călătorie și intoarcere, de obicei, în scop de muncă și care implică aceiași migranți. Migrația circulară este, în esență, temporară, deoarece migranții trebuie să revină în țara sa de origine, în lipsa unui drept de şedere permanent în țara de destinație. Pe de altă parte, toate formele de migrație temporară nu duc la migrație circulară-cea mai mare parte dintre ele poate implica un singur ciclu de migrație, în timp ce unele programe pot duce la stabilirea permanentă în țările de destinație. Pentru a face distincţie între migrațiapermanentă și migrația de întoarcere (migrația "one-shot”, care cuprinde o emigrare şi o întoarcere/revenire permanentă). Sursa: P. Wickramasekara, “Migraţia Circulară: un câştig triplu sau un sfărşit tenebru”, Reţeaua Globală Unională de Cercetare (RGUC), ILO, documentul de discuţie nr. 15, 2011.

3. Două tipuri de migraţie circulară • Migrația circulară spontană sau voluntară -migraţia temporară cu caracter repetitiv în afara granițelor (în ambele sensuri) care implică mișcări formale și informale. • Migrația circulară gestionată sau reglementată- este migraţia reglementată de țara de origine, țara de destinație sau, de regulă, prin acorduri bilaterale sau memorandumuri de înțelegere (MÎ). Sursa: P. Wickramasekara, “Migraţia Circulară: un câştig triplu sau un sfărşit tenebru”, Reţeaua Globală Unională de Cercetare (RGUC), ILO, documentul de discuţie nr. 15, 2011.

4. Definiţia migraţiei circulare din perspectiva Comisiei Europene (CE) • Comunicarea Comisiei Europene (an. 2007) – “o formă a migrației gestionată într-un mod, care permite un anumit grad de mobilitate legalăîntre cele două țări, în ambele sensuri/direcţii”. CE identifică două tipuri de migraţie circulară: • migraţia resortisanților din țări terțe, stabiliți în UE (persoane de afaceri și profesioniști) - migrația în țările de origine; • migraţia persoanelor care au reședința într-o țară terță - migraţia internă către un stat membru al UE Definiţia include şi studenţii și stagiarii. Guvernul Mauritius şiComisia Europeană (an. 2008)- “circulația temporară, recurentă a persoanelor între două sau mai multe țări, în principal în scopuri de muncă sau pentru studii”. Legătură cu inițiativele cu diaspora

6. Dovezi de modele de migraţie circulară • Add table 3

7. O soluţie de câştig triplu? Generarea beneficiilor pentru: • țările de destinație, • țările de origine și • lucrătorii migranți înșiși? source: P. Wickramasekara, Circular Migration: a Triple Win of a Dead End, Global Union Research Network (GURN), ILO, discussion paper no. 15, 2011.

9. Câștig pentru angajatori și agențiile private de ocupare? • Câștigători pentru că beneficiază de “forță de muncă fără oameni”, sau migranți circulari cu drepturi ne-definite clar. • Mai ușor pentru angajatori de a exploata lucrătorii și a practica angajarea și concedierea flexibilă. • Costuri mai mici de angajare, nivel scăzut sau lipsa integrării la locul de muncă și a costurilor de formare.

10. Câștig pentru țările de origine? Beneficii pretinse: • Flux stabil de remitențe generate de valuri repetate ale migranților; • Eliminarea irosirii de creiere și întoarcerea persoanelor calificate; • Crearea afacerilor și întreprinderilor; • Aces la angajare și piețele muncii pentru băștinași; • O cooperare mai bună cu țările de destinație.

11. Câștig pentru țările de origine? Totuși: • Câștigători relativi, având în vedere cotele mici de oportunități de migrație legală prevăzute; • Concesiile mari pe care trebuie să le facă ţările de origine pentru a obține astfel de cote; • Putere de negociere inegală ce duce la parteneriate ne-echilibrate.

12. Câștig pentru migranți? Beneficiile principale: • Extinderea căilor legale pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare de origine către țările de destinație, prin intermediul schemelor de migrație gestionată, inclusiv pentru migranți cu calificări joase. • Acces privilegiat pe piața forței de muncă în cazul migrațiilor ulterioare-care ar putea genera beneficii migranților și angajatorilor. • Oferirea de stimulente de felul liberalizării regimului de vize si introducerii altor politici legate de libera circulatiea persoanelor, cu dreptul de întoarcere pentru lucrători constituie (deși numărul unor astfel de stimulente nu este foarte mare).

13. Câștig pentru migranți? Aspecte sensibile: Protecția și drepturile lucrătorilor migranţi de calificare joasă, care sunt angajaţi în scheme de migrație temporară și circulară reprezintă o verigă importantă lipsă. Lucrătorii migranţi au alternative limitate: în alegerea locurilor de muncă; în schimbarea angajatorilor; perioada de revenire; reunificarea/reintegrarea familiei.

14. Elemente negative pentru migranți • Durata scurtă a contractelor (în special în cazul muncilor sezoniere) ar putea însemna că ele pot nega orice asistență necesară pentru a munci și a trăi în țările de destinație și pot afecta capacitatea migranților de a contribui în ţara de origine; • Procesul de re-migrație poate implica costuri ridicate, care nu pot fi recuperate, în totalitate, de către migranți; • Brokerii pentru locuri de muncă și intermediarii pot găsi multe posibilități de fraudare a migranților; • Puterea excesivă a angajatorilor în selectarea lucrătorilor și re-nominalizarea lor pentru vizite ulterioare; • În timp ce migranții sunt așteptaţi să revină cu competențe, este foarte puțin probabil ca angajatorii să investească în formarea/instruirea migranților circulari cu categorii de calificare inferioare. • Nu există posibilități de integrare, deoarece programele circulare nu pot oferi un statut permanent.

16. Comitetul European Economic și Social (EESC 2007) • Drepturile fundamentale ale imigranților trebuiesc protejate în întregime, mai ales drepturile sociale și de angajare, precum și dreptul persoanei de a locui cu familia sa. • Comisia, Parlamentul și Consiliul UE promovează, în cadrul politicii externe, “un cadrul legal internațional privind migrația” în baza instrumentelor legale internaționale.

17. EuropeAid Măsuri sugerate pentru îmbunătățirea programelor de migrație circulară (2010): • Vize cu intrări multiple în scop de muncă temporară; ex. permise de muncă sezoniere multi-anuale. • Proceduri preferențiale de re-intrare pentru sezonul/perioada de muncă următor/oare pentru migranții care deja au lucrat legal în țară și s-au conformat cu condițiile de ședere legală; • Formare înainte de plecare adecvată (studierea limbii, cursuri privind cultura țării, instruire vocațională) și asistență; • Acorduri bilaterale pentru protecția drepturilor lucrătorilor migranți și a condițiilor de muncă; • Acorduri bilaterale / multilaterale privind securitatea socială care ar asigura portabilitatea securității sociale obținute în țara de destinație.

18. Trebuie să analizeze: programele de migrație permanentă pentru a răspunde nevoilor permanente sau pe termen lung ale pieței, provocate de factori demografici și de altă natură; programele de admisie a forței de muncă reglementate, cu drepturi garantate ale lucrătorilor migranți de rând cu cei baștinași; programele sezoniere îmbunătățite; și să exploreze alte opțiuni adițional programelor de migrație circulară. Baza acestor programe este respectarea, promovarea și realizarea drepturilor omului și celor legate de muncă ale lucrătorilor migranți, în conformitate cu instrumentele internaționale. O abordare comprehensivă

19. Cum este posibilă o mai bună funcționare a programelor de migrație circulară? • Prin dezvoltarea unor programe credibile de migrație a muncii, care ar suplini necesitățile pieței pe termen scurt și mediu, ar fi în conformitate cu drepturile lucrătorilor, așa cum este prevăzut în normele internaționale și parteneriatele veritable între țările de origine și destinație

20. Schemele de migrație circulară ca o “practică bună”? • Rolul principal al schemelor de migrație circulară trebuie să constea în extinderea canalelor legale pentru lucrătorii cu calificări joase, medii și înalte din țările în curs de dezvoltare - migrație organizată și reglementată între țările de origine și de destinație în vederea evitării mișcărilor nereglementate. • Totuși, există trei condiții • Conformitatea cu standardele minime internaționaleîn domeniul protecției drepturilor omului și celor legate de muncă • Reglementarea întregului proces migrator (ex. pre-migrația, plecarea, sosirea/ primirea, șederea, întoarcerea și reintegrarea) • Excluderea abuzurilor (costuri excesive, etc) și condițiilor de exploatare.

21. Practici bune • Spania și Suedia-câteva programe de migrație temporară permit lucrătorilor temporari (indiferent de nivelul calificărilor) de a solicita vize permanente după patri ani de ședere. • Suedia- permite reunificarea familiei în cazul în care contractul de angajare al migrantului temporar depășește șase luni. • Germania-schimbarea angajatorului este permisă dacă este informată Agenția Federală de Ocupare.

22. Ameliorări propuse • Perioade mai lungi de ședere; • Posibilitatea schimbării angajatorului; • Sprijin pentru reintegrare în țara de origine; • Emiterea vizelor multi-anuale și cu intrări multiple; • Perioade mai lungi de absență; • Dreptul de întoarcere pentru persoanele care au o ședere de lungă durată; • Portabilitatea securității sociale; • Prevederi privind instruirea și formarea; • Prevederi privind posibilitățile de obținere a șederii permanente pentru lucrătorii cu experiențe migratorii repetate

23. Câștigurile majore • Venituri mai mari în străinătate și remitențele; • Obținerea și îmbunătățirea calificărilor; • Posibilitatea veniturilor bune la întoarcere prin investirea în afacere și crearea întreprinderilor