EXTINDEREA Ş I REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE AP Ă Ş I AP Ă UZAT Ă Î N JUDE Ţ UL HUNEDOARA

1. EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂŞI APĂUZATĂÎN JUDEŢUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI) Proiect co-finantat din Fondul de Coeziune Valorificarea namolului de epurare in silvicultura

2. Namolul de epurare poate fi folosit ca fertilizant pe terenurile forestiere, datorita continutului de compusi cu proprietati agronomice utile (materie organica, azot, forfor, potasiu, calciu, magneziu, microelemente, etc). Valorificarea namolului de epurare in silvicultura nu a fost, insa, la fel de intens practicata asemeni celei in agricultura. La nivel european, insa, au fost efectuate studii si cercetari privind utilizarea namolului in silvicultura si exista o serie de concluzii si recomandari cu caracter general. Printre concluziile rezultate se numara urmatoarele: ▪ Namolul de epurare poate contribui la imbunatatirea compozitiei solului din punct de vedere agrochimic, in special datorita continutului in calciu, magneziu, sulf si microelemente care se regasesc mai putin in solurile forestiere. De asemenea, calitatea solului poate fi ameliorata si de continutul namolului in materie organica. ▪ Namolul de epurare creste capacitatea de retentie a apelor si este un fertilizant cu capacitate de eliberare treptata de substante nutritive, de aceea utilizarea lui pentru ameliorarea solurilor inaintea plantarii puietilor poate contribui la supravietuirea si dezvoltarea sustenabila a copacilor. ▪ Utilizarea namolului ca fertilizant a contribuit, in unele cazuri, la o crestere a copacilor in diametru, inaltime si suprafata acoperita, precum si la o crestere a productiei plantatiilor noi, rezultatele fiind insa influentate de tipul speciilor plantate si de conditiile locale. ▪ S-a observat in unele studii experimentale o acumulare a metalelor grele in stratul de sol vegetal (pana la o adancime de circa 10 cm) - ca urmare a faptului ca in general solurile forestiere sunt acide si favorizeaza intensificarea circulatiei metalelor – dar fara a se constata contaminarea apei subterane cu metale grele. Sunt necesare cercetari mai ample in acest sens, in special in cazul solurilor macroporoase sau nisipoase. ▪ Din punct de vedere al impactului asupra sanatatii umane si biodiversitatii, nu exista suficiente informatii care sa conduca la o concluzie clara, dar se accepta existenta unui risc potential de afectare cu substante toxice sau agenti patogeni in cazurile in care namolul de epurare ar fi utilizat in padurile existente, datorita, in special, consumului de fructe salbatice si ciuperci.

3. Beneficii asociate valorificarii namolului in silvicultura Utilizarea elementelor nutritive (azot, fosfor, potasiu), materiei organice si microelementelor (fier, zinc, etc.) existente in namol; Recuperarea nutrientilor si reducerea consumului de resurse naturale; Namolul are capacitatea de a elibera treptat substantele nutritive si poate contribui la cresterea sustenabila a copacilor; Imbunatatirea caracteristicilor solului prin cresterea capacitatii de retentie a apelor, imbunatatirea calitatii stratului de humus sau corectia pH-ului; Valorificarea namolului de epurare conduce la reducerea suprafetelor de teren necesare depozitarii deseurilor rezultate din activitatile umane si a riscurilor de mediu asociate depozitarii finale a deseurilor; Utilizarea in silvicultura (plantatii noi) poate elimina posibilitatea ca potentialii agenti toxici/patogeni sa ajunga in lantul alimentar si sa afecteze sanatatea umana.

4. Principalele recomandari cu privire la utilizarea namolului de epurare in silvicultura Rata si frecventa de aplicare a namolului trebuie sa tina cont de caracteristicile solului existent si de necesitatile nutritionale ale speciilor plantate; Avand in vedere ca namolul contine si elemente potential poluante (metale grele, compusi organici, organisme patogene), valorificarea acestuia in silvicultura trebuie realizata astfel incat sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea umana si a animalelor si pentru mediul inconjurator; Se recomanda utilizarea namolului pe plantatiile noi (pepiniere sau terenuri ce urmeaza a fi impadurite - mai ales in zonele unde solul este sarac sau terenul este afectat de eroziune). Trebuie evitata utilizarea namolului de epurare in padurile existente si in perimetrele ariilor naturale protejate pentru a nu fi afectate biodiversitatea si sanatatea populatiei; Trebuie evitata utilizarea namolului in zonele ce prezinta caracteristici sensibile (terenuri cu pante accentuate - care favorizeaza scurgerile de suprafata si prezinta risc de alunecare, prezenta cursurilor de apa de suprafata, nivel ridicat al apei subterane, soluri saturate cu apa/zone mlastinoase, zone vulnerabile la nitrati, zone de protectie sanitara, etc.); Se recomanda monitorizarea calitatii solului (pH, continut metale grele, etc.) si a evolutiei culturilor; Desi utilizarea namolului in silvicultura nu este direct reglementata de legislatia romaneasca, se recomanda un continut maxim de substante poluante in namol similar cu cel valabil pentru utilizarea in agricultura.

5. EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂŞI APE UZATE ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI) Autoritatea de Management POS Mediu Calea Serban Voda, nr 30-32 sector 4Bucureşti Tel:021 300 62 50 Fax:021 316 07 78ciprian.ghioc@posmediu.ro Organismul Intermediar Timisoara, Regiunea 5 Vest Str. Amurgului nr. 1, Timişoara Tel: 0256/226675 Fax: 0356/819064/ 0256/226675 E-mail: anca.colceriu@posmediu.ro SC APA SERV Valea Jiului SA Unitatea pentru Implementarea Proiectului Strada Cuza Voda 23, Petroşani, Judeţul Hunedoara Tel: 0254.543.144 Fax: 0254.546.672 contact@asvj.ro www.asvj.ro Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţiwww.fonduri-ue.ro”. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Proiect cofinantat din Fondul de Coeziune