CRI ZA FINANCIARĂ: IMPACTUL ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI

1. CRIZA FINANCIARĂ: IMPACTUL ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEŞTI SILVIU CERNA UNIVERSITATEA DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI DE ADMINISTRARE A AFECERILOR MEMBRU ÎN CA AL BNR

2. Creditele “subprime” • Nu există o definiţie standard • Se consideră credite “subprime” (near-prime, non-prime, second chance lending) creditele acordate unor clienţi a căror scor este sub un anumit nivel (de ex., 660 de puncte) • Profilul de credit al unui debitor subprime: – Two or more loan payments paid past 30 days due in the last 12 months, or one or more loan payments paid past 90 days due in the last 36 months; – Judgment, foreclosure, repossession, or non-payment of a loan in the past; – Bankruptcy in the last 7 years; – Relatively high default probability as evidenced by, for example, a credit score of less than 620 (depending on theproduct/collateral), or other bureau or proprietary scores with an equivalent default probability likelihood.

3. Dimensiunea problemei • Criza pieţei creditelor ipotecare s-a transformat într-o criză a întregului sistem financiar 2000 -6000 mld USD – doar in ceea ce priveste piata imobiliara americana 10-20 mil de proprietati au “activ net negativ” (negative equity) (Negative equity = Valoare de piata – Imprumut ipotecar aferent < 0 Calcul: 10.000.000 proprietati x $200.000 = $2.000 miliarde 20.000.000 proprietati x $300.000 = $6.000 miliarde • În perioada iunie 2006-iunie 2007, creşterea creditelor ipotecare restante a fost de 34 miliarde de dolari (de la 6% la 9% din total), în timp ce sistemul financiar american vehiculează fonduri de 57.000 mild. dolari

4. Factori Limitele modelului american de creştere economică bazat pe credit şi pe cerere de consum Puternica dereglementare a pieţelor financiare din SUA Inovaţiile financiare şi puternica dezvoltare a pieţelor produselor derivative Randamentele ridicate obţinute de operatorii de pe pieţele financiare

5. Creşterea excesivă a volumului creditului – în scopul creşterii profiturilor băncilor sau a bonusurilor primite de bancheri Nivelul scăzut al ratei dobânzii practicate de Fed în perioada 2001-2004 (1% – 2,25%), ceea ce a dus la rate înalte de creştere a volumului creditului şi la creşterea cursurilor activelor financiare (assets’ bubble) Creşterea ratei dobânzii în perioada 2001-2006 ( de la 1% la 5,25%) şi expirarea perioadele pentru care au fost acordate garanţiile; de aici, creşterea explozivă a volumului creditelor nerambursate la scadenţă

6. Corecţia creşterii speculative a preţurilor locuinţelor s-a adăugat la căderea pieţei creditelor ipotecare Globalizarea - criza creditelor din SUA a devenit o criză mondială a creditului (butterfly effect) Actuala criză mondială este cea mai gravă care s-a produs după marea criză economică interbelică

7. Implicaţiile unei proprietăţi cu activ net negativ Inainte de criza Dupa criza Banca X Banca X A P A P 40 mld Credite ipotecare plasate ??? Val. Creditelor acordate altor banci 50 mld Credite ipotecare plasate 50 credite Acordate altor banci 10 mld Capital 10 mld Depozite 80 Credite de la alte banci 10 mld Capital 10 mld Depozite 80 Credite de la alte banci Val de piata Val de piata Val de piata Garantii pt credite de la alte banci

8. Criza financiară mondială a apărut la început ca o criză de lichiditate. Primele simptome, manifestate la începutul lunii august 2007, au constat în perturbaţii severe ale pieţei interbancare: marje de profit anormale, reducerea scadenţelor, atrofierea şi chiar dispariţia unor segmente de piaţă. Prin contagiune, tensiunile amintite au afectat apoi intreprinderile nefinanciare şi finanţarea economiei reale. De asemenea, criza a apărut ca o criză de titrizare (securitization): tehnică financiară foarte veche, care a fost folosită cu succes în ultimii treizeci de ani pentru refinaţarea creditelor pentru cumpărări de automobile, a creditelor de consum, a creditelor imobiliare etc. Însă, în ultimul deceniu, această tehnică a fost aplicată în condiţii discutabile: pentru finanţarea pe termene foarte scurte a unor produse structurate complexe, cu lichiditate zero şi cu valoare incertă - determinată, de regulă, nu pe piaţă, ci prin modele teoretice

10. Propagarea turbulenţelor financiare în economiile dezvoltate

11. Desfăşurareaevenimentelor (1) • 2006 – primele semne ale căderi pieţei caselor: scăderea volumului vânzărilor, încetinirea creşterii numărului noilor construcţii, acumularea de credite ipotecare nerambursate • 2007 – Aug. - BNP Paribas închide două din fondurile sale de investiţii, invocând “turbulenţe pe piaţa creditelor subprime din SUA” - banca engleză de credit ipotecar Northern Rock falimentează din cauza crizei de lichiditate provocate de cererile masive de retragere a depozitelor– în final, banca este naţionalizată - băncile centrale injectează miliarde de euro în sistemul bancar, însă rata dobânzii interbancară şi primele de risc cresc foarte mult - aversiunea faţă de risc afectează unele din mondele ţărilor cu economie emergentă – RON, de ex., înregistrează o tendinţă de depreciere

12. Desfăşurareaevenimentelor (2) • 2008 - Bank of America preia Countrywide Financial pentru 4 mild. USD – ian. - Bear Stearns, cea mai mare bancă de investiţii americană, falimentează; o contribuţie majoră au avut zvonurile : lichidităţi în valoare de18 mild. USD s-au evaporat în două zile; banca este preluată la preţul de 2$/acţiune de JPMorgan Chase, deşi, înainte de criză, acţiunile sale valorau peste 100$ - martie - Sunt naţionalizateorganismele semipublice de credit ipotecar Fannie Mae şi Freddie Mac (având o pondere de 50% pe piaţa americană a creditelor ipotecare de 5.200 mild.USD)– iulie •Se aud voci care spun că dificultăţile financiare de abia acum încep, ceea ce pare să se confirme: sept.- oct. 2008

13. Desfăşurareaevenimentelor (3) - Banca de investiţii americană Lehman Brothers evită falimentul prin plasarea sub proetcţia legii americane cunoscută sub denumirea de “Capitolul 11” (permite restructurarea companiilor aflate în dificultate); Bank of America, prezentă un timp la negocieri, preferă să se îndrepte spre o altă bancă aflată în dificultate, Merrill Lynch, pe care o cumpără cu 50 mild.USD - 14/15 sept. - Fed acordă facilităţi de credit de 85 mild. USD societăţii de asigurări americane AIG, care este de facto naţionalizată de guvernul american, îngrijorat de impactul mondial al falimentului societăţii respective – 16 sept. - Banca britanică Lloyds preia o parte însemnată din banca HBOS (27,54 %,) (alte bănci participante la operaţie sunt: TSB cu 14,47 % şi Royal Bank of Scotland cu 8,37 %) – 17 sept

14. Desfăşurareaevenimentelor (4) - Goldman Sachs şi Morgan Stanley formează un holding bancar sub supravegherea FED – 21Sept - Miliardarul american Warren Buffett anunţă că investeşte 5 mild. USD in Goldman Sachs, pentru o cotă de participare de 9% din capitalul băncii –24 sept - Falimentul celei mai mari case de economii americane, Washington Mutual– 25 sept.

15. Desfăşurareaevenimentelor (5) - Grupul bancar şi de asigurări Fortis (olandez) este parţial naţionalizat, prin plata unei sume de 11.2 miliarde euro de către guvernele belgian, german şi luxemburghez contra unei cote de participare de 49 % din capitalul subsidiarelor din ţările respective – 29 sept. - Banca britanică de credit imobiliar Bradford & Bingley este naţionalizată parţial, iar restul este cumpărat de Spanish Bank Santander – 29Sept. - Camera Reprezentanţilor a SUA respinge planul Paulson de salvare a băncilor; pieţele inră în panică: Dow Jones scade cu 6,98%, iar Nasdaq Composite, cu 9,14% - 29 sept. - UE aprobă ca statul francez şi cel belgian să investească 6,4 mild. euro pentru salva grupul Dexia – 30 sept

16. Desfăşurareaevenimentelor (6) - Senatul american aprobă versiunea revizuită a 'Planului Paulson', care instituie facilităţi fiscale de 150 mild. dolari şi alte ajutoare de 700 mild. dolari pentru stabilizarea sistemului financiar;textul adoptat prevede, de asemenea, o creştere de la 100.000 la 250.000 USD a garanţiilor statului pentru depozitele bancare – 1 oct. - Irlanda acordă o garanţie guvernamentală nelimitată principalelor bănci irlandeze – 1 oct. - Banca americană Wells Fargo cumpără banca rivală Wachovia, pentru 15,1 miliarde dolari, în acţiuni – 3 oct.

17. Desfăşurareaevenimentelor (7) - Guvernul Olandei anunţă naţionalizarea parţială a băncii Fortis pentru suma de 16,8 mild. euro – 3 oct. - Fed decide o reducere coordonată a ratei dobânzii de politică monetară (particpă la acţiune ECB, B. Angliei, B. Canadei, B. Japoniei, B. Chinei, B. Elveţiei) – 8 oct. - Islanda naţionalizează trei mari bănci – 8 oct. – indicele bursier a scăzut cu 50 % într-o singură zi – guvernul afirmă că ţara se confruntă cu pericolul încetării plăţilor – Rusia şi FMI îşi oferă ajutorul

18. Desfăşurareaevenimentelor (8) - FMI, miniştrii de finanţe ai ţărilor din grupul G7 şi alţi oficiali din 15 ţări membre UE hotărăsc adoptarea unui plan de salvare a sistemului financiar – 10-12 oct. - Germania, M. Britanie, Spania, Franţa şi Italia adoptă planuri detaliate de recapitalizare a băncilor – 13 oct. - SUA detaliază planul de injectare a 250 mild. USD în principalele bănci– 14 oct. - Ţările din Asia de Sud adoptă un plan de mai multe miliarde de dolari pentru susţinerea sistemului bancar – 15 oct.

19. Desfăşurareaevenimentelor (9) - UBS, cea mai mare bancădin Elvetia, primeştede la guvern o infuzie de capital de 3,8 miliarde de euro; de asemenea, banca centrală crează un fond special unde UBS va putea depune "activele toxice" în valoare de pana la 60 de mild. dolari (44 mld. euro) – 16 oct. - Credit Suisse Group, o altă mare bancă elveţiană,colectează 10 mild. CHF (6,5 mild. euro) de la investitorii privati (printre care si un fond al guvernului din Qatar) si anunţă pierderi pentru cel de-al treilea trimestru – 16 oct. - BCE furnizează lichiditati în valoare de5 mild. euro pentru Banca centrala a Ungariei, care solicităşi obţine sprijin şi din partea FMI şi Băncii Mondiale (valoarea totală a ajutoarelor este de 20 de mild. euro) – 16 oct.

20. Desfăşurareaevenimentelor (10) • 15 noiembrie 2008-G20 publică un comunicat în care confirmă intenţia ţărilor membre (inclusiv, deci, a marilor ţări emergente) de a acţiona rapid pentru a răspunde încetinirii activităţii economice mondiale • 20 noiembrie 2008-Preşedintele francez N. Sarkozy anunţă crearea unui “Fond strategic de investiţii” destinat creşterii şi stabilizării capitalului intreprinderilor franceze • 23 noiembrie-Preşedintele nou ales al SUA, B. Obama, anunţă un plan de relansare, pe care se angajează să îl pună în aplicare după investitura sa din 20 ianuarie 2009. Planul vizează o sumă de 1.000 miliarde dolari. Guvernul american garantează datorii în valoare de 20 miliarde dolari ale Citigroup şi injectează 20 miliarde dolari în capitalul acestuia

21. Desfăşurareaevenimentelor (11) • 2 decembrie 2008-Şefii de stat europeni aprobă un plan de relansare european de 200 miliarde euro (1,5 % din PIB) • 4 decembrie 2008-Preşedintele N. Sarkozz anunţă un plan de relansare a economiei franceze de 26 miliarde euro. BCE reduce rata dobânzii directoare cu 0,75 %, la 2,50 % Banca Angliei reduce rata dobânzii directoare cu 1 %, la 2 % • 10 decembrie 2008-Congresul american şi Casa Albă încheie un acord de principiu cu privire la un plan de salvare a constructorilor de automobile, care se cifrează la 13,4 miliarde dolari

22. Desfăşurareaevenimentelor (12) • 11 decembrie 2008-Se descoperă o fraudă estimată la 50 miliarde dolari comisă de fondul de investiţii aparţinând lui B. Madoff • Autoritatea de supraveghere a pieţei financiare din Franţa (AMF) estimează la cca. 500 milioane euro expunerea societăţilor de investiţii franceze care au investit în societăţi financiare irlandeze şi luxemburgheze afectate de frauda Madoff • 16 decembrie 2008-Fed reduce rata dobânzii directoare cu 0,75 %,la 1 % • 19 decembrie 2008-Banca Japoniei reduce rata dobânzii directoare cu 0,20 %, la 0,10 %

23. Criza în lumina istoriei Istoria economică este din nou în vogă Compararea crizei financiare actuale cu cataclismele economice cele mai profunde şi mai devastatoare care au avut loc în trecutul recent poate părea excesivă, însă criza în curs este indubitabil cea mai periculoasă din perioada de după cel de-al doilea război mondial Studiile istorice oferă o perspectivă utilă pentru înţelegerea amploarei şi gravităţii crizei actuale, precum şi învăţăminte preţioase cu privire la căile prin care poate fi depăşită

24. Amploarea crizei actuale este relevată de mărimea pierderilor financiare pe care le-a provocat

25. Un alt indicator este gradul de tensiune de pe pieţele financiare

26. Criza din anii ’30 - În perioada 1929-1933, în SUA, au dat faliment 2.500 de bănci - Volumul creditului bancar a scăzut cu cca. 30% - Bursa a scăzut cu 75% - Rata şomajului a depăşit 25 % Criza actuală - Numărul falimentelor bancare este limitat - Pierderile depunătorilor şi ale altor creditori ai băncilor sunt minime - Creşterea creditului bancar a rămas susţinută Criza actuală nu seamănă perfect cu criza din anii ’30

27. Acţiuni coordonate ale guvernelor SUA şi ţărilor UE (1) • Recapitalizarea băncilor • Garantarea depozitelor – unele ţări instituie garantarea integrală a depozitelor şi altor genuri de creanţe • Garantarea creditelor interbancare • TARP (Trouble Assets Relief Program) – statul preia de la bănci activele toxice (SUA şi unele ţări UE) • Naţionalizarea unor bănci • Instituirea unor noi reglementări

28. Acţiuni coordonate ale guvernelor SUA şi ţărilor UE (2) • UE preconizează o supraveghere financiară centralizată • Oficialităţile solicită aplicarea unor practici de gestionare a riscului mai eficiente şi mai riguroase • Se recunoaşte necesitatea instituirii unor reglementări mai robuste în ceea ce priveşte gradul de adecvare a capitalului • Se întăresc practicile de management al lichidităţilor • Se îmbunătăţesc normele de evidenţiere a riscurilor şi de protecţie împotriva acestora • Se iniţiază crearea unui nou sistem financiar mondial

29. Concluzii privind acţiunea autorităţilor După declanşarea crizei, băncile centrale au efectuat o serie de acţiuni (inclusiv neortodoxe) menite să restabilească încrederea în sistemul financiar şi să prevină repercutarea efectelor negative ale crizei asupra economiei reale Fed a majorat volumul Miliarde de dolari şi euro au fost operaţiunilor swap efectuate injectate în sistemul bancar cu alte bănci centrale – băncile comerciale au dobândit acces EFICIENŢĂ RELATIVĂ nelimitat la lichidităţi în USD Băncile centrale Fed a creat o facilitate de creditare Fed a extins gama au redus rata dobânzii directă a secorului privat garanţiilor acceptate în operaţiunile open market FAPTE CRIZA CREDITULUI LIBOR, EUROBOR PRIMELE DE RISC Băncile îşi reduc manifestată ca CRIZĂ ating nivele foarte cresc foarte mult liniile de credit reciproce DE ÎNCREDERE ridicate

30. Perspectivă economică globală (1) • Economia mondială este pe cale să între într-o severă recesiune ca urmare a celui mai periculos şoc care a lovit pieţele financiare mature după anul 1930 • Principalele economii dezvoltate au intrat deja sau vor intra în recesiune • Factorii de decizie trebuie să aleagă între stabilizarea condiţiilor financiare, pe de o parte, şi intrarea economiilor lor într-o fază de coexistenţă a recesiunii cu inflaţie ridicată, pe de altă parte

31. Perspectivă economică globală (2) • Lumea se confruntă cu foarte multe cazuri de datorie publică ridicată şi deficit bugetar mare – însă statele trebuie totodată să pompeze importante fonduri în sistemul financiar • Guvernele au emis cantităţi uriaşe de titluri de stat pentru a-şi finanţa nevoile de fonduri pe termen scurt • Datoria publică a SUA a ajuns la 10,6 mii mild. USD (72% din PIB) (11 mii mild. USD- incluzând şi cele 700 mild. USD aferente planului de salvare)

32. Perspectivă economică globală (3) • Deficitul bugetar al SUA a atins nivelul record de 455 mild. USD (3,2% din PIB) • Titlurile de stat americane aflate în portofoliul guvernelor străine reprezintă 25% din total • Nerezidenţii deţin cca. 44% din datoria publică a SUA • Cca. 60% din datoria publică externă a SUA este deţinută de băncile centrale din alte ţări, în particular de banca centrală a Japoniei şi a Chinei

33. Perspectivă economică globală (4)Economii emergente Economiile emergente şi în curs de dezvoltare sunt şi ele afectate dar Aceste economii rămân sursa creşterii economice mondiale • Economiile emergente şi în curs de dezvoltare rămân sursa creşterii economice, cu o creştere prevăzută pentru 2009 de 6,1%, comparativ cu 0,5% în ţările dezvoltate • De fapt, întreaga creştere economică a anului 2009 provine din pieţele emergente

34. Principalele ţări emergente au acumulat un volum important de rezerve internaţionale şi au o datorie publică relativ redusă, ceea ce le conferă o marjă de manevră mai mare

35. Perspectivă economică globală (5)Economii emergente • China este unul din cei mai mari câştigători • China a ocupat deja în 2007 locul doi în lume după criteriul PIB (PPP): $7.000 mild. USD • SUA (locul întâi) a avut în 2007 un PIB de 13,7 mii mild. USD

36. Criza financiară a afectat costul şi disponibilitatea finanţării externe a ţărilor ECE • Primele de risc pentru ţările ECE au crescut semnificativ (stânga), iar percepţia agenţiilor de rating este tot mai pesimistă (dreapta)

37. Evoluţiile menţionate au loc în condiţiile în care băncile din ECE se bazează puternic pe resurse externe • Pasivele externe sunt resurse importante în creditarea bancară, iar raportul dintre credite şi depozite este supraunitar, în cele mai multe cazuri (stânga). Acest raport s-a deteriorat continuu (dreapta)

38. Ca urmare, creditarea va fi tot mai dependentă de capacitatea de mobilizare a resurselor interne, iar ajustarea ar putea fi importantă • Ritmul de creştere nominal anual al creditelor comparativ cu depozitele, bănci din România

39. LECŢII ALE CRIZEI FINANCIARE INTERNAŢIONALE(ERORI DE EVITAT) I La nivel global : • Revenirea la “ fundamentalismul de stânga “ - neglijarea legităţilor economice - “ tot ce nu este explicit permis, este interzis “ • Persistenţa în “ fundamentalismul de dreapta “ - absolutizarea profitului, ca unic scop demn de urmărit - “ piaţa ştie întotdeauna mai bine “ • Managementul defectuos al euforiei iraţionale şi alpesimismului iraţional - educaţie economică insuficientă a publicului şi adecidenţilor politici - rolul băncilor centrale

40. II La nivel european : “ Moartea “ capitalismului financiar de tip anglo – saxon Revenirea la controlul asupra mişcărilor de capital şi la politici naţionaleprotecţioniste Europa ca nou lider al economiei mondiale, în locul SUA

41. România în contextul crizei financiare globale

42. Nu se manifestă efecte directe Sistemul bancar este fundamental sănătos • Nu există expuneri în “active toxice”, prin care se transmit efectele crizei • Produsele bancare tradiţionale sunt dominante, din cauza profitabilităţii lor ridicate • Prevalenţa modelului “originate and hold”(o instituţie (bancă) se împrumută “scurt şi lichid” (pasive) şi îşi amplifică plasamentele (creditele) “lungi şi nelichide” (active)) face sistemul bancar vulnerabil la cererile masive de retragere a depozitelor

43. Efectele indirecte sunt însă semnificative (1) • Reducerea accesibilităţii şi creşterea costului finanţării externe • Impact major asupra accesibilităţii creditelor externe în valută • Reducerea volumului investiţiilor străine directe (ISD)

44. Efectele indirecte sunt însă semnificative (2) • Creşterea probabilă a volumului repatrierilor anticipate de capitalurilor străine plasate în economia românească • Impact negativ asupra cererii externe de produse româneşti, de natură să afecteze exporturile • Creşterea volatilităţii cursului de schimb şi reducerea semnificativă a apetitului pentru risc al investitorilor pe economiile emergente

45. Factori de natură să atenueze efectele negative (1) • Politicile prudente duse de BNR, de natură să amortizeze eventualele şocuri asupra sistemului bancar: • Nivelul ridicat al rezervelor obligatorii • Permite ajustarea treptată a lichidităţii sistemului bancar, în funcţie de evoluţia condiţiilor din piaţă • Măsuri prudenţiale şi administrative • Temperarea vitezei de creştere a creditului acordat sectorului privat • Susţinerea creditării în monedă naţională în detrimentul celei în valută • Limitarea expunerilor la diverse genuri de riscuri

46. Factori de natură să atenueze efectele negative (2) • Ponderea redusă a creditelor restante şi îndoielnice în totalul portofoliului de credite (1,1%) în septembrie 2008 • Adoptarea unor măsuri de creştere a încrederii: • Începând cu 15 octombrie 2008, nivelul garanţiei pentru depozitele bancare a fost mărit de 20.000 EUR la 50.000 EUR (pe depozit şi instituţie de credit) • Existenţa unui sistem financiar de tip continental, dominat de către bănci • Impact moderat a scăderii cotaţiilor bursiere asupra procesului de finanţare a intreprinderilor

48. Romania –Consecinţe macroeconomice ale crizei

49. Efecte potenţiale ale turbulenţelor financiare internaţionale asupra economiei româneşti • Volatilitatea mai pronunţată a cursului de schimb, în condiţiile reducerii semnificative a apetitului pentru risc al investitorilor pe pieţele emergente • Creşterea în continuare a costurilor finanţării externe şi reducerea volumului acesteia, ceea ce afectează mai ales creditul în valută şi creditul acordat populaţiei • Diminuarea volumului intrărilor autonome de capital şi eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor străine fructificate în economia românească • Scăderea cererii pentru exporturile româneşti prin reducerea perspectivelor de creştere economică în ţările membre UE, dar şi temperarea dinamicii importurilor (mai ales a celor asociate consumului privat) ca urmare a atenuării cererii interne

50. Consecinţe macroeconomice ale restrângerii creditului