1 / 24

Resurse naturale şi fenomene meteo

Resurse naturale şi fenomene meteo. Cuprins. Generalităţi Cărbunele Petrolul Gazele naturale Apa Aerul Lumina Fenomene meteo Concluzii. Generalităţi.

Download Presentation

Resurse naturale şi fenomene meteo

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Resurse naturale şi fenomene meteo

  2. Cuprins • Generalităţi • Cărbunele • Petrolul • Gazele naturale • Apa • Aerul • Lumina • Fenomene meteo • Concluzii

  3. Generalităţi Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară. Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar care sunt considerate valoroase în forma lor relativnemodificată.

  4. O materie este considerată o resursă naturală atunci când activitățile primare asociate cu ea sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse creației. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu e.

  5. România este cunoscută ca o tară cu un potential deosebit în domeniul resurselor minerale, în special petrol, gaze naturale, sare, aur, argint si metale neferoase.

  6. Cărbunele asigură aproximativ 35% din necesarul mondial de energie. Este primul combustibil fosil utilizat pe scară largă. Cea mai mare parte s-a format în perioada carboniferăîn urmă cu 286-360 de mil. de ani. Pădurile tropicale, ferigile uriaşe şi alte plante au putrezit şi au fost acoperite de pământ. În timp ce plantele putrezeau, substanţele organice se transformau în turbă- se mai formeazăşi acum în anumite zone şi apoi, treptat, se întărea, devenind lignit (cărbune maro) pentru ca în final să devină huilă. Cărbunele

  7. Elementul constituent principal al cărbunelui este carbonul. Cărbunele cel mai vechi şi cel mai dur este antracitul care are 98% carbon. Lignitul, cărbunele mai «tânăr», având aproximativ 1mil.de ani, conţine doar 30% de carbon.

  8. Formarea turbei

  9. Rezervele mondiale de cărbune sunt uriaşe. Ultimele estimări arată cam 901 mild.de tone care pot fi exploatate eficient. Dacă se iau în considerare şi rezervele ale căror costuri de minerit sunt mult mai mari, cantitatea totală ar fi cam de 1800 de mild.de tone. La rata actuală de consum ele ar dura peste 200 de ani.

  10. Petrolul sau țițeiul, împreună cu cărbunii și gazele naturale fac parte din zăcămintele de origine biogenă care se găsesc în scoarța pământului. Petrolul Petrolul asigură cam 40% din energia mondială. El s-a format în urmă cu mil.de ani prin degradarea planctonului.

  11. La ora actualăţiţeiul este combustibilul cel mai important. Sub formă de benzinăşi motorină, uşor de transportat, se utilizează la funcţionarea maşinilor, avioanelor şi trenurilor. Boilărele cu petrol sunt un mijloc obişnuit pentru încălzirea caselor.

  12. Gazele naturale Gazele naturale pot fi întrebuinţate ca şi combustibil în producerea de energie, ca materie primă, îngrăşăminte, negru de fum, cauciuc sintetic, materiale plastice, fire şi fibre sintetice. Gazele naturale asigură cam 20% din energia mondială.Ele au ca principal constituent gazul metan. Rezervele mondiale de gaze naturale au cam aceleaşi dimensiuni ca şi rezervele de petrol, deşi se măsoarăîn unităţi diferite.

  13. Apa Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solvenți. Apa este una din substanțele cele mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera.

  14. Forme de apă Apa se găsesește sub diverse forme în natură: vapori de apă și nori în atmosferă, valuri și aisberguri în oceane, gheţari la latitudini mici sau altitudini mari, acvifere sub pământ, râuri sau lacuri.

  15. Circuitul apei în natură este fenomenul prin care apa este transferată dintr-o formă într-alta, prin evaporare, precipitații și scurgeri de suprafață.

  16. Aerul Zilnic, prin plamanii nostri trec 10.000 de litri de aer. Omul poate supravietui cateva saptamani fara hrana, cateva zile fara apa, insa numai cateva minute fara aer. Aerul este esential pentru viata. Cel mai bun aer se afla in apropierea zonelor verzi, a padurilor, langa mari si oceane. Aerul contine si praf.

  17. Lumina Lumina naturală este necesară pentru a ne regla ceasul biologic, pentru a ne face să ne simţim bine odihniţi dimineaţa şi obosiţi seara. Dar şi pe parcursul zilei, lumina naturală influenţează atât starea noastră de bine şi dispoziţia, cât şi performanţele noastre. Un studiu suedez arată că studenţii ce învaţă în săli fără ferestre au probleme de concentrare şi cooperare mai mari decât cei care studiază în săli cu multă lumină naturală.

  18. Fenomene meteo Tornadele de foc O tornadă de foc se produce atunci când vântul bate cu putere lângă un incendiu de pădure, sau se creează atunci când într-o zonă este o temperatură foarte ridicatăîn atmosferă.

  19. Curcubeul înflăcărat Curcubeul înflăcărat este un fenomen extrem de rar, care se întâmplă atunci când soarele este sus pe cer, iar razele sale străpung norii cirus, care sunt alcătuiţi din foarte multe cristale de gheaţă.

  20. Lunile colorate Datorită diferenţelor atmosferice, Luna va părea pictată cu diferite nuanţe de albastru, portocaliu sau roşu. Poluarea, praful sau eclipsele pot face ca luna săîşi schimbe culoarea.

  21. Adoptarea Strategiei pentru Biodiversitate fără ţinte ar reprezenta un demers ineficient, care ar pune în pericol populaţiile de peşte, dar şi alte resurse naturale de care omenirea depinde. Lipsa de interes faţă de problemele de mediu este reflectată şi la nivelul altor politici de mediu, în primul rând prin faptul că statele UE nu sunt dispuse să îşi reducă în mod considerabil emisiile de carbon. De exemplu, Directiva Cadru privind Apa este implementată într-un ritm extrem de lent. Această directivă ar garanta sănătatea râurilor, lacurilor şi a zonelor umede care ne asigură resursele de apă necesare.

  22. Reducerea poluării este extrem de importantă, nu numai pentru conservarea rezervelor de apă potabilă, ci şi pentru protecţia animalelor care trăiesc în râuri, în lacuri şi în mări. Deşi in ultimii 30 ani în UE s-au luat măsuri pentru reducerea poluării, mai sunt încă multe de făcut şi putem şi noi să contribuim la acest efort.

  23. Concluzii 1.Resursele naturale sunt de două tipuri: resurse regenerabile resurse neregenerabile Resursele include 2.Resursele regenerabile (animalele, pădurile, de exemplu), pot să se refacă dacă nu sunt supravalorificateși pot fi folosite pe termen nelimitat dacă sunt folosite rațional. Odată ce resursele regenerabile sunt consumate la o rată care depășește rata lor naturală de refacere, ele se vor diminua și în cele din urmă se vor epuiza.. . • 3.Solul, apa, vântul, aerul, mareele și radiația solară sunt tot resurse naturale regenerabile, dar nu sunt vii.

  24. Componenţa grupei 2.Coconu Adriana 1.Ciovică Ana-Maria 5.Stăncioi Alexandra 4.Solomon Ioana 3.Rădulescu Maria

More Related