cine vindec r nile l sate de minerit n zona parcurilor naturale din sudul banatului n.
Download
Skip this Video
Loading SlideShow in 5 Seconds..
CINE VINDECĂ RĂNILE LĂSATE DE MINERIT ÎN ZONA PARCURILOR NATURALE DIN SUDUL BANATULUI ? PowerPoint Presentation
Download Presentation
CINE VINDECĂ RĂNILE LĂSATE DE MINERIT ÎN ZONA PARCURILOR NATURALE DIN SUDUL BANATULUI ?

Loading in 2 Seconds...

play fullscreen
1 / 12
wheeler

CINE VINDECĂ RĂNILE LĂSATE DE MINERIT ÎN ZONA PARCURILOR NATURALE DIN SUDUL BANATULUI ? - PowerPoint PPT Presentation

0 Views
Download Presentation
CINE VINDECĂ RĂNILE LĂSATE DE MINERIT ÎN ZONA PARCURILOR NATURALE DIN SUDUL BANATULUI ?
An Image/Link below is provided (as is) to download presentation

Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - E N D - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Presentation Transcript

  1. CINE VINDECĂ RĂNILE LĂSATE DE MINERIT ÎN ZONA PARCURILOR NATURALE DIN SUDUL BANATULUI ? Proiect finanţat prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) Fondul pentru Organizaţii Neguvernamentale

  2. Statul român este în prezent patronul societăţilor care gestionează deşeurile mi-niere de la Moldova Nouă şi Sasca Montană şi este responsabil de impactul ecologic produs de poluare în apropierea depozitelor de deşeuri miniere. Peteritoriul judeţului Caraş - Severin există numeroase mine, unele cu activitatea stopată, de unde au rezultat deşeuri industriale care, în timp, au fost depozitate fară a se lua măsurile necesare de protecţia mediului. În prezent aceste depozite de deşeuri sunt surse de poluare continuă pentru localităţile şi terenurile din apropiere. Având în vedere gravitatea impactului de mediu produs de poluarea provenită de la aceste depozite a fost selectată ca şi arie de implementare a proiectului zona iazului de decantare a apelor de mină a exploatării de minereu de cupru SC Moldamin Moldova Nouă situată în interiorul Parcului Natural Porţile de Fier şi zona depozitului (haldei) de deşeuri miniere de la fosta exploatare de minereu de cupru de la Sasca Montană, limitrofă Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa.Sursa majoră de poluare în cazul celor două depozite o constituie particolele fine de deşeuri miniere antrenate prin deflaţie de către vânturile puternice, specifice zonei. Principalele consecinţe ale poluării produsă de cele două depozite de deşeuri miniere sunt următoarele: degradarea terenurilor agricole, degradarea culturilor şi vegetaţiei, îmbolnăviri în rândul populaţiei şi a animalelor datorită inhalării aerului încărcat cu particolele poluante, poluarea surselor de apă potabilă (fântâni, izvoare), disconfort urban generalizat, impact negativ asupra turismului şi a biodiversităţii din ariile speciale de protecţie. În cazul iazului de la Moldova Nouă poluarea este trans-frontalieră iar factorii de decizie din România trebuie să ia în considerare faptul că, la un moment dat, această poluare ar putea costa statul român, pe lângă recons-trucţia ecologică a iazului şi importante daune plătite pentru pagubele provocate de poluare în Serbia.

  3. În cazul iazului de decantare de la Moldova Nouă poluarea are impact transfrontalier, consecinţele regăsindu-se asupra unor localităţi şi terenuri din comuna Veliko Gradište – Serbia.Autorităţile locale şi centrale din România au fost sesizate în mod frecvent de către GEC Nera, cetăţeni şi mass media,în legătură cu poluarea provenită de la aceste depozite de deşeuri miniere. Deasemenea autorităţile din Serbia au notificat în permanenţăautorităţilor române fenomenul de poluare transfrontalieră produsă de iazul de decantare a apelor de mina de la Moldova Nouă iar cazul riscă să ajungă din nouîn faţa instanţelor internaţionale. Incintele depozitelor de deşeuri miniere de la Moldova Nouă şi Sasca Montană nu trebuie să piardă şansa perioadei 2008 – 2013 de a fi ecologizate prin fonduri structurale ale UE. Pentru aceasta, factorii de decizie de la nivel central şi local trebuie să-şi asume o strategie de accesare a acestor fonduri. În prezent fondurile primite de SC Moldomin de la Ministerul Economiei pentru ecologizare nu sunt suficiente nici pentru a umecta iazul în perioadele cu vânturi puternice când poluarea devine activă. În schimb se găsesc banii pentru a plăti amenzile aplicate de Garda de Mediu. Banii trec dintr-un buzunar în altul al statului iar poluarea rămăne să sufoce în continuare populaţia din zonă.

  4. ● OBIECTIVUL GENERALSă contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor plasate în apropierea depozitelor de deşeuri industriale provenite de la exploatările miniere de la Moldova Nouă şi Sasca Montană.●OBIECTIVESPECIFICE►Să implice populaţia din zona proiectului în activităţi de monitorizare a respectării reglementărilor de protecţie a mediului cu privire la managementul deşeurilor provenite din industria minieră.►Să contribuie la îmbunătăţirea managementului deşeurilor industriale provenite de la exploatările miniere Moldova Nouă şi Sasca Montană. Minideşertul de la Moldova Nouă Halda minieră neprotejată de la Sasca Montana Decopertă a solului la fosta exploatare de şisturi bituminoase Crivina

  5. ● LOCAŢIILE PROIECTULUI -Sediul GEC Nera. -Zona Parcului Natural Porţile de Fier aferentă iazului de decantare a exploatării miniere SC Moldamin de pe teritoriul oraşului Moldova Nouă -Zona Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşnita aferentă depozitului (haldei) de deşeuri industriale a fostei exploatări miniere Sasca de pe teritoriul comunei Sasca Montană.● PARTENERUL PROIECTULUIAgenţia pentru Protecţia Mediului Caraş - Severin.● ASOCIAŢII PROIECTULUIInstituţia Prefectului Judeţul Caraş – Severin, Grupul Şcolar Industrial Moldova Nouă, Grupul Şcolar Industrial „Mathias Hammer” Anina, Asociaţia Speo Caraş Oraviţa.● COLABORATORII PROIECTULUICL Moldova Nouă, CL Sasca Montană, Organizaţia Turistică Veliko Gradište, CL Veliko Gradište,Comisariatul Gărzii de Mediu Caraş – Severin, SC Moldomin SA, Administraţia Parcul Natural Porţile de Fier, Administraţia Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa Depozit neprotejat de deşeuri miniere la Ciudanoviţa de la fosta exploatare de minereu de uraniu Depozit neprotejat de deşeuri miniere în mijlocul oraşului Anina de la exploatarea minieră de cărbune

  6. ● GRUPURI ŢINTĂ SPECIFICE - GT1 – reprezentanţi ai factorilor centrali şi locali cu responsabilităţi directe în reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de activităţile miniere ,care participă la activitatea Grupului de Lucru pentru Îmbunătăţirea Managementului Deşeurilor Miniere - GLDM ( Minist. Mediului şi Dezvoltării Durabile, Instituţia Prefectului, APM Caraş -Severin, Comisariatul Gărzii de Mediu Caraş - Severin, Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere – sucursala Moldova Nouă, Consiliul Judeţean, Consiliile Locale din zona proiectului, Administraţia PN Porţile de Fier, Administraţia PN Cheile Nerei – Beuşniţa, Apele Române, Dir. de Sănătate Publică, Dir. Generală pt. Agricultură şi Dezv. Rurală, Oficiul Jud. de Consultanţă Agricolă, SC Moldamin, administratorul / propietarul terenului pe care este amplasată halda minieră de la Sasca Montană etc) - GT 2 – reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu şi ai grupurilor de cetăţeni din aria proiectului afectaţi de poluarea provenită de la depozitele de deşeuri miniere care participă la activitatea GLDM Incinta iazului de decantare de la Moldova Nouă (Google map) Depozit neprotejat de deşeuri miniere la mina Vărad Moldova Nouă Depozit neprotejat de deşeuri miniere la Lişava de la fosta exploatare de minereu de uraniu

  7. ● GRUPURI ŢINTĂ LĂRGITE- GT3 – Personalul reprezentativ al factorilor locali implicaţi în combaterea poluării cu deşeuri miniere (autorităţi şi instituţii publice, ONG-uri, IMM-uri, leaderi de opinie ai populaţiei afectate de poluare etc)- GT4 -gospodării/cetăţeni din aria proiectului afectaţi major de poluarea provenită de la depozitele de deşeuri miniere (degradarea terenurilor agricole, degradarea surselor de apă potabilă, îmbolnavirea animalelor).● BENEFICIARI- Populaţia din comunităţile locale plasate in apropierea celor două depozite de deşeuri miniere – cca. 12 000 de persoane în România şi cca 4500 persoane în Serbia● BUGET 25860 Euro din care grant nerambursabil 23060 Euro● DURATA: Martie 2009 – Ianuarie 2010 An de an incepe furtuna de praf la Moldova Nouă care..... .....trece graniţa şi în Serbia.

  8. ●ACTIVITĂŢI► Constituirea grupului de lucru (GLDM) pentru elaborarea Planului local de acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor miniere (PLAIMDM)► Întâlniri ale grupului de lucru pentru elaborarea, dezbaterea şi adoptarea PLAIMDM ► Prezentarea publică a PLAIMDM ► Monitorizarea implementării PLAIMDM►Training-ul de abilitare a voluntarilor pentru activităţi de monitorizare ecologică a depozitelor de deşeuri miniere şi a zonelor poluate limitrofe► Campanie de voluntariat destinată informării populaţiei privind stadiul de implementare a reglementărilor de mediu şi responsabilităţile autorităţilor privind stoparea poluării şi reconstrucţia ecologicăîn zonele depozitelor de deşeuri provenite din industria minieră.► Campanie de voluntariat destinată monitorizării alternative a factorilor de mediu şi a biodiversităţii în zona depozitelor de deşeuri provenite din industria minieră► Elaborarea publicaţiilor►Concurs de anchete jurnalistice “Cine vindecă rănile lăsate de minerit în lumea mirifică din sudul Banatului” (activitate conexă lansată în 2008 şi finanţată exclusiv de GEC Nera) Sunt degradate terenurile şi vegetaţia (satul Vinci la două săptămâni după poluare) şi........ ...locurile de agrement ale turiştilor de pe malul Dunării la Zatonje (Serbia).

  9. ● REZULTATE►Plan local de acţiune privind stoparea poluării şi reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de poluarea cu deşeuri industriale provenite de la exploatările miniere Moldova Nouă şi Sasca Montană. (PLAIMDM) ►Rapoarte periodice de monitorizare a implementării PLAIMD►Rapoarte periodice de monitorizare alternativă a mediului►PUBLICAŢII ŞI MATERIALE DE VIZIBILITATE■Broşura “ Cartea Albă a rănilor lăsate de minerit în sudul Banatului “■Buletinul informativ  « ENVIRONMENT NEWS » ■Pliantul “Paşi pentru ecologizarea depozitelor de deşeuri miniere de la Moldova Nouă şi Sasca M.”■Foaia volantă ”Cine vindecă rănile lăsate de minerit la Moldova Nouă” (var. Sasca M.)■Pliant promoţional■Link-uri web■Audioclip promoţional Unii se amuză ..... La ATV - işti le face viaţa grea .....

  10. ●IMPACTUL PROIECTULUI►Creşterea gradului de informare şi conştientizare a populaţiei din aria proiectului privind stadiul de implementare a reglementărilor de mediu şi responsabilităţile privind reconstrucţia ecologică în zonele depozitelor de deşeuri provenite din industria minieră .► Creşterea gradului de responsabilitate a autorităţilor care implementează politici publice de reconstrucţie ecologică a zonelor afectate de activităţile miniere.●MĂSURI PRIORITARE DIN CADRUL PLAIMDM CE URMEAZĂ A FI PROPUSE DE CĂTRE GEC NERA► Accelerarea procesului de trecere în patrimoniul CL Sasca Montană a incintei haldei de steril în scopul accesării POR Axa 4.2 ( Reabilitarea siturilor industriale poluate, neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi ) şi implementarea unui proiect destinat combaterii poluării şi reconstrucţiei ecologice. ► Despăgubire a cetăţenilor deţinători de gospodării şi terenuri degradate de poluarea cu deşeuri miniere, de către cei responsabili de producerea poluării. Pe automobilişti îi exaspereză.... Locatarii înjură ..... Gunoierii fac ore suplimentare !

  11. ECHIPA DE PROIECTGEC NeraCornel Popovici Sturza - coordonator de proiect, Ileana Rotaru, Alin Şuşan, Silviu Cheva.Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş - SeverinOlga GhibuşInstuţia Prefectului Judeţul Caraş – Severin Traian JumancaGrupul Şcolar Industrial Moldova NouăMariana CorcodelGrupul Şcolar Industrial „Mathias Hammer” Anina Mirabela SchinteieAsociaţia Speo Caraş OraviţaGheorghe Chiran

  12. Vă mulţumim !Prezentare realizată dedr. ing. Cornel Popovici Sturza GRUPUL ECOLOGIC DE COLABORARE NERA Martie 2009 Publicaţie realizată în cadrul unui proiectfinanţat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Mecanismului Financiar SEE